3,746 matches
-
este cea a decupajului multiplu, înaintarea epică realizându-se printr-o orchestrare cu tâlc inexorabil de secvențe epice. Stațiunea se hrănește din firele secretate de fiecare voce în parte, menite a deveni o rețea necruțătoare generatoare de stil. Un stil abrupt, sacadat, ultimativ, de o limpiditate clasică. Ceea ce ne face să credem că altfel.se va scrie proză după Al. Ecovoiu, autor ce atât prin "Saludos", cât mai ales prin romanul de față își confirmă credința nestrămutată în puterea integratoare a
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
de cea a descendenților familiilor înstărite din înalta burghezie. Se îmbrăca elegant, frecventa cercuri intelectuale la modă în Cambridge, nu lipsea de la concerte, își îngăduia distracții costisitoare și comitea uneori extravaganțe.17 Toate acestea vor cunoaște însă repede un sfârșit abrupt. Împreună cu prietenul său cel mai apropiat, David Pinsent, Wittgenstein a petrecut câteva săptămâni în Norvegia, în septembrie 1913. Încordarea nervoasă extremă pe care i-o producea balansul între speranța de a putea răspunde la întrebările sale privitoare la fundamentele logicii
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
se face învățător, i-a fost în cele din urmă îndeplinită de autoritățile școlare. A primit un post la Trattenbach, un mic sat de munte din sud-estul Austriei. De la ultima stație de cale ferată, drumul spre Trattenbach, care străbătea poteci abrupte prin pădure, avea o lungime de 20 km! În Austria de atunci, era greu de găsit un colț de lume mai izolat și mai sărac. Sărăcia locuitorilor a fost accentuată de situația economică de după război. Austeritatea impusă oricum de condițiile
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
în Ontos și ontos II, probabil cele mai bune texte ale volumului, în care meditația despre calitatea unui timp, de altfel punctul centrifugal al întregii lirici scrise de "teutonul român" Michael Astner, câștigă și în calitate estetică. Succesiunea uneori tensionată, abruptă a versurilor depășește, aici, modalitatea poetică teoretizată indirect de autor (incizia directă în carnea percepției nude) printr-o reflecție amplă, bine articulată stilistic, despre poematică și estetică, despre livresc și biografic, despre identitatea și alteritatea lirică. Într-un cuvânt, despre
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
zile și zile/ dintr-un clin al casei:/ un șuvoi de sânge curge atunci/ din țevăraia spartă în mine.// obosesc de parcă aș trage la jug,/ dar femeia plutind cu fața în sus/ în băltoaca roșie de la picioare/ ca soarele strălucește:/ abruptă și clară". Altădată, acest drog se antropomorfizează, apărând sub forma unui demon sexuat, care o supune unui viol a cărui brutalitate se conjugă, oximoronic, cu o voluptate a trăirii, pe care poeta nici nu intenționează să o deghizeze în spatele vreunui
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
presărate cu viziuni onirice, foarte frecvente în ciuda numărului mic de ocurente, după 1945 visul este din ce in ce mai prezent că vocabula, motivul alunecând pe nesimțite spre cel al amintirii, cu care deseori se contopește. La granița visului cu amintirea, sicilianul reia uneori abrupt tematica leopardiană a iluziilor, grație cărora copilul și omul primitiv cunosc fericirea: copilărie greșită, moștenire de vise (Lângă un turn maur pentru fratele mort). În Ape și pământuri, Oboi scufundat, Erato și Apòllion, Poezii noi, cuvântului sogno înregistrează cinci ocurente
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
autocunoaștere și semnul evoluției. Umbra a devenit clară ca un portret pictat în ulei, de unde înțelegem faptul că doar opera de artă oferă imaginea adevărată a omului. Realitatea este proiecția unei iluzii. Pentru ca materializarea dublului să nu se producă prea abrupt deși utilizarea perfectului simplu compromite efectul potențării din "încet, încet" (care în facsimil are altă intensitate a acumulării, prin absența virgulei) narațiunea heterodiegetică deschide o paranteză în care ne este prezentată fiica spătarului Tudor Mesteacăn, Maria. Presupunem că această prezență
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
doi există o relație pozitivă, eroul mărturisind explicit că bătrînul "nu mă jignise niciodată și nu rîvneam la aurul lui" (p.45). Tensiunea psihologică derivă exclusiv din prezența ochiului monstruos, identificat, de altfel, ca "Ochiul cel Rău" și devenit ex abrupto motivul esențial al eliminării fizice a posesorului său. Crima, ca model exemplar de luciditate și prefigurare, devine acțiunea prin excelență ingenioasă, la care vorbitorul s-a referit de la începutul expunerii sale. Eficiența planului omuciderii, gîndit pînă la detalii infinitezimale, se
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
personală și transferul ideii de răspundere morală către universal, obscur și irațional. Eroul narațiunii cade subit și, desigur, inexplicabil sub incidența devastatoare a acestui impuls subconștient. De la tipologia extremei abilități și docilități temperamentale, el involuează către coleric și agresiv, cunoscînd abrupt o schimbare emoțională radicală. Căsătoria timpurie, menționată marginal în confesiune, deși pare programată să întărească un echilibru afectiv remarcabil, capătă treptat nuanțe apocaliptice, nemotivate. Soția este supusă agresiunilor verbale și fizice, mai ales pe parcursul lungilor stări de alcoolism ale eroului
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
ulterior este mai curînd curios. Petrece cîteva zile în beatitudine și extatic, retrăind clipe din tinerețea sa armonioasă. Sosirea intempestivă a polițiștilor reușește să confirme destoinicia masonică a viitorului inculpat. Cercetarea lor amănunțită, în întreaga casă, sugerează nevinovăția soțului părăsit abrupt de consoartă. Totuși, o mică greșeală duce, în final, la prăbușirea întregului edificiu. Încrezător în propria eficiență, povestitorul amin-tește deliberat cea mai riscantă dintre ipoteze: eventuala zidire a soției ucise. Oamenii legii sînt invitați să lovească pereții pivniței pentru a
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
cu virtuozitatea etică (personajul dovedește o principialitate și o corectitudine cumva obsesionale), părînd a friza sublimul uman. Totuși, un defect (tragic), la început minor și greu sesizabil, apoi esențial, va deveni călcîiul lui Ahile, prin care măreția omenescului se surpă abrupt și irecuperabil. Billy Budd este bîlbîit și, acuzat pe nedrept în fața lui Vere, de către un ofițer (Claggart) invidios pe calitățile lui atît de bătătoare la ochi, că ar pregăti o răscoală la bordul corabiei, va amuți total sub șocul surprizei
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
copiilor, soții Berglund ajung la derută. Ceea ce crea impresia familiei perfecte își dezvăluie, treptat, "vinile tragice" ocultate ani la rînd, sublimate în surîsul perfid al fericirii absolute. Patty se consumă în frustrări existențiale majore (relația austeră cu proprii părinți, oprirea abruptă a carierei sale sportive și, deasupra tuturor, dragostea reprimată brutal, încă din tinerețe, pentru Richard Katz, bunul prieten al lui Walter, cantautor suficient de celebru și natură boemă, nesupusă convențiilor și constrîngerilor sociale), ajungînd la alcoolism și, ulterior, la psihiatru
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
ce o însoțiseră în perioada interesului lui arheologic pentru ea. Se înțelege, de aceea, că șocul întîlnirii propriu lui obiect de analiză (sub forma unei politicoase, dar sinis tre fantome) e potențat, în cazul vîrstnicului gentleman britanic, și de transferul abrupt al istoriei către o realitate mitică, obscură, bîntuită de coșciuge scîrțîietoare și pricolici cu maniere princiare. Dacă scena de mai sus vă trezește licăriri așa-zicînd "intertextuale", amintindu-vă de episodul întrevederii dintre Contele Dracula și Jonathan Harker, narat de Bram
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
ce vor dezlega definitiv misterul lui Dracula. Totuși, deși veniseră pregătiți pentru a-l ucide, Paul și Helen sînt nevoiți să constate dispariția marelui vampir voievodal (anterior sosirii lor intempestive). În alt plan temporal (1972), tînăra naratoare, după o plecare abruptă și suspectă a tatălui ei (similară ocultării lui Rossi), se lansează, alături de un tînăr oxfordian, Stephen Barley, într-o căutare tensionată, populată de vîrcolaci sangvinari și duhuri rele. Își găsește părintele într-o mănăstire din Franța, pregătit de lupta finală
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
intră în spațiul instinctelor și emoțiilor primare, autentice, pentru ale căror efecte secundare, el, castalian înnăscut, nu are imunitate. În mod simbolic, atunci cînd încearcă să traverseze, înot, un lac de munte, se îneacă. Sfîrșitul "cronicii" naratorului e sec și abrupt. Knecht moare, lăsînd în urmă o operă neterminată, trecută în revistă de istoric cu acribie de arhivar. Romanul se încheie cu trei povestiri scrise de protagonist, populate de trei personaje semnificative: un păgîn, un creștin, și un buddhist. Hesse ne
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
adulmecînd obiectele decît văzîndu-le. Într-o scurtă luptă cu Margot, este deposedat de revolver și, ulterior, ucis. Moartea violentă a lui Albinus este o necesitate absolută a destinului său. Subjugat impulsurilor vulcanice irepresibile, protagonistul nu poate ieși din scenă decît abrupt și neconcesiv. Orb precum eroii decrepiți ai lui Shakespeare -, el nu mai are șansa vreunei reabilitări. Margot personificarea "vinii" sale tragice execută scurt, mecanic, însă eficient, un ultim ritual: sacrificarea celui care se sacrificase deja, el însuși, pe altarul subliminalului
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
Statele Unite (pe cînd scriitoarea avea numai zece ani), cu traume psihologice și sociale. Septembrie în Shīrăz este cronica (subiectivă) a momentului respectiv, o "autoficțiune" grefată pe un interval temporal de transfor mări radicale și, măcar în aparență, ireversibile. Modifi carea abruptă a unei întregi lumi se reflectă aici violent și copleșitor în decorul miniatural al vieții personale, trecute (inițiatic, epifanic, cathartic, formator etc.) printr-un veri tabil Purgatoriu terestru. Romanul reușește să surprindă remarcabil starea de teroare indusă de "durata scurtă
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
a fi percepută; -Pauza ascultatorie la unii pacienți, sunetul poate dispărea pentru scurt timp; -Faza III revenirea la sunetele clare, similare celor din faza I. Semnificația clinică a fazei II și III nu este cunoscută; -Faza IV scăderea distinctă și abruptă a intensității sunetelor; -Faza V dispariția zgomotelor de lovire. În acest punct la care toate zgomotele dispar complet, manometrul indică tensiunea arterială diastolică. Nu există la momentul actual un consens universal privind care fază a zgomotelor Korotkoff trebuie utilizată pentru
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
Amprenta copilăriei se vede limpede în cadrul ales pentru desfășurarea acestui roman cu iz îndepărtat de Robinson și de Împăratul muștelor: o insulă sălbatică, în sudul Alaskăi, accesibilă doar vapoarelor și hidroavioanelor, în întregime acoperită de păduri umide și de munți abrupți. E lumea în care Jim, un cuadragenar debusolat de succesiunea de eșecuri personale, decide să-și ducă fiul de 13 ani, pentru a trăi împreună o aventură de un an, într-o cabană izolată, menită să reînnoade relațiile dintre cei
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
A treia minciună) e un soi de manual cinic al traversării vicisitudinilor războiului și ale vieții familiale de către doi (?) copii isteți și descurcăreți, care se mișcă cu dezarmantă dezinvoltură morală într-o lume feroce, denaturată. Dar mai mult decît stilul abrupt și conținutul scandalos derutează narațiunea asumată de o indicibilă voce auctorială, cu bruște schimbări de focalizare (nu știi niciodată cine vorbește, unul din cei doi gemeni, celălalt, un narator omniscient? cînd crezi că ai prins un fir, descoperi că era
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
discurs și societate. Cu alte cuvinte, este afectat astăzi discursul științelor umane, și mai ales cel al filosofiei, de noile caracteristici ale lumii în care trăim? Este el diferit de cel al epocilor anterioare, sau fiecare generație a resimțit la fel de abrupt înnoirea din diverse arii de interes și a transpus în mod fidel acest lucru în scrierile sale? Putem vorbi despre un nou tip de scriitură, să o numim postmodernă, și de o serie de strategii discursive actuale care impun însuși
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
mai multe chei de lectură, una din cele mai ispititoare fiind cea a destinului poetului într-o lume aculturală. În mod neliniștitor, fanta incizată, de la primele pagini, în spațiul conjugal al lui Sorin Clejan, profesor de chimie și poet, deschide abrupt poarta unui univers concentraționar. Căsnicia naratorului cu Clara pare lipsită de afect, clădită pe relații de forță, cu evidentul ascendent al femeii. Sorin Clejan este redus la postura unui câine pavlovian, obișnuit să-i fie satisfăcute, mai mult sau mai
Succesiunea măștilor by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Imaginative/8651_a_9976]
-
Calciul citosolic crescut îndepărtează efectul inhibitor exercitat de complexul troponină-tropomiozină asupra interacțiunii actinămiozină. Relația dintre calciul citosolic și forța de contracție arată creșterea forței de la zero la maxim pentru creșterea calciului de la 10-7 M la 10-5 M, cu o dependență abruptă în zona 10-6 M, unde forța este ~50%. Relaxarea are loc datorită revenirii calciului citosolic la valorile de repaus, ca urmare a faptului că repolarizarea sarcolemei întrerupe influxul de calciu și astfel CICR se stinge treptat, pe măsură ce calciul suplimentar este
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
de presiunea arterială. In mod normal curba funcției renale arată (fig. 46), în funcție de presiunea arterială medie, un debit de urină finală nul la ~50 mm Hg, diureză normală la ~100 mm Hg, dublă la ~130 mm Hg și o creștere abruptă la valori mai mari (de 8 ori la ~200 mm Hg). Intersecția curbei presionale a eliminării de apă cu orizontala aportului normal de apă definește un anumit punct de echilibru. Modificarea cronică a aportului de apă nu duce la modificarea
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
carbaminici și 10% formei dizolvate. Relația dintre pCO2 și conținutul total de bioxid de carbon în sânge se observă în fig. 88. In domeniul fiziologic de presiune parțială pentru CO2 curba bioxidului de carbon este mult mai liniară și mai abruptă decât curba de încărcare cu oxigen. De exemplu, la 40 - 50 mm Hg, conținutul de bioxid de carbon schimbat este de 4,7 ml/100ml comparativ cu schimbul de oxigen de numai 1,7 ml/100ml. O cale utilă de
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]