14,361 matches
-
specialiști, fie pe cale formală - conferințe, seminarii, mese rotunde -, fie pe cale informală, communities of practice (echipe de practică), constituie una dintre pârghiile prin care Managementul Cunoașterii Își dovedește utilitatea În utilizarea sprijinului acordat de Uniunea Europeană. 3.2.3. Analiza procesului de absorbție făcută la demararea cercetării - 2010 Efectele generate de folosirea instrumentelor specifice Managementului Cunoașterii În contextul accesării fondurilor europene nu rămân În zona abstractului, ele sunt cât se poate de tangibile, putând fi exprimate prin indicatori precum: creșterea numărului de proiecte
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
cercetării - 2010 Efectele generate de folosirea instrumentelor specifice Managementului Cunoașterii În contextul accesării fondurilor europene nu rămân În zona abstractului, ele sunt cât se poate de tangibile, putând fi exprimate prin indicatori precum: creșterea numărului de proiecte, creșterea gradului de absorbție, reducerea numărului de proiecte abandonate, creșterea impactului folosirii fondurilor, reducerea ciclului de evaluare a proiectelor, eficientizarea monitorizării acestora, iar enumerarea poate continua. În sprijinul acestor afirmații, potrivit informațiilor comunicate de Autoritatea pentru Coordonarea Instrumentelor Structurale, situația la data de 30
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
putut, pe de o parte, să fie chiar sprijinită de organismele de la Bruxelles, arătând o grijă pentru un management financiar solid, bazat pe factorii critici ai realității, iar pe de altă parte, putea declanșa o creștere semnificativă a gradului de absorbție, În următorii ani. 3.2.4. Începutul conștientizării nevoii de folosire a instrumentelor cunoașterii În perioada 2007-2010, gradul redus de absorbție este o reprezentare cât se poate de edificatoare asupra problemelor Întâmpinate până la momentul 2010, dar și un prilej de
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
bazat pe factorii critici ai realității, iar pe de altă parte, putea declanșa o creștere semnificativă a gradului de absorbție, În următorii ani. 3.2.4. Începutul conștientizării nevoii de folosire a instrumentelor cunoașterii În perioada 2007-2010, gradul redus de absorbție este o reprezentare cât se poate de edificatoare asupra problemelor Întâmpinate până la momentul 2010, dar și un prilej de analiză a situației de fapt și de evaluare a oportunităților de surclasare a acestui scor, până la sfârșitul ciclului de implementare, 2015
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
oportunităților de surclasare a acestui scor, până la sfârșitul ciclului de implementare, 2015. În termeni de Management al Cunoașterii, ”scoaterea” cât mai la suprafață a cunoașterii tacite, adică a experienței deja acumulate, ar putea revigora În mod evident creșterea gradului de absorbție a fondurilor structurale. La nivel instituțional, În baza deselor interacțiuni dintre autorități, consultanți și beneficiari, s-a conștientizat cel mai repede nevoia de documentare a cunoașterii, În ideea de a veni În sprijinul celor implicați cu un instrument de cunoaștere
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
dat de Managementul Cunoașterii, care vine cu instrumente menite să ne ajute să „anticipăm schimbarea”<footnote Drucker, P.F. (September 1, 2003), Managing in the Next Society, St. Martin's Griffin. footnote>. 3.2.5. Concluzie Pentru intervalul 2007-2010, rata de absorbție scăzută Înregistrată la data de 30 septembrie 2010, momentul demarării prezentei cercetări, arată o proiecție, până la sfârșitul anului 2013, care nu poate depăși 18% dacă se menține aproximativ același ritm. Ținând cont că deja suntem În ultimul an al primului
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
număr insuficient de evaluatori - totuși, prin folosirea acestei metodologii se poate Înregistra o creștere a numărului de aplicații, sporirea calității proiectelor și evidențierea căilor prin care se pot face realocări spre programele cu impact și rezultate mai bune, astfel Încât rata absorbției să treacă, În condițiile date, de 60% până la sfârșitul intervalului 2007-2013. 3.3. Specialistul În cunoaștere Prin sublinierea atuurilor Specialistului În Cunoaștere se dorește să se facă mai bine Înțeleasă tema sporirii capitalului intelectual prin folosirea cunoașterii. Este știut că
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
important să se determine prin analize mai aprofundate care sunt factorii critici necesari pentru a-i determina pe specialiștii În cunoaștere să Împărtășească din acumulările lor În domeniul cunoașterii. 3.4. Împărtășirea cunoașterii Situația alarmantă generată de slaba rată de absorbție a fondurilor europene determină găsirea unor instrumente reale și eficiente de ieșire din impas. Astfel, Managementul Cunoașterii aduce o metodologie redutabilă, abordată În acest subcapitol În trei pași: Împărtășirea cunoașterii și crearea learning organization, crearea cunoașterii și Modelul SECI, iar
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
ieșire din impas. Astfel, Managementul Cunoașterii aduce o metodologie redutabilă, abordată În acest subcapitol În trei pași: Împărtășirea cunoașterii și crearea learning organization, crearea cunoașterii și Modelul SECI, iar apoi, spațiul propice cunoașterii și Programul Erasmus pentru specialiștii implicați În absorbția fondurilor europene. Rezultatele acestei abordări se concretizează prin evidențierea posibilităților de creștere a calității activităților, mai buna Înțelegere a scopului utilizării fondurilor - impactul generat de acestea, Înlesnirea schimbului de expertiză și crearea unei comunități omogene de specialiști la nivel european
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
buna Înțelegere a scopului utilizării fondurilor - impactul generat de acestea, Înlesnirea schimbului de expertiză și crearea unei comunități omogene de specialiști la nivel european. Concluzia este că simpla abordare cantitativă a activității - număr de aplicații, dosare, contracte semnate, procent de absorbție - a mutat accentul de la esența mecanismelor Politicii de Coeziune și, În special, realizarea convergenței, la tehnici de monitorizare și evaluare. Realizarea convergenței trebuie repusă În drepturi ca obiectiv primordial al accesării fondurilor europene. Obiectivul „Convergență” este cel prin care România
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
prefinanțările etc. Momentul creării Ministerului Afacerilor Europene a adus În prim-plan starea reală enunțată chiar de reprezentantul acestuia, la acea vreme: fondurile cheltuite reprezentau 3,7% din totalul alocat. Nemaidorind să analizeze și posibila precaritate a acestui nivel de absorbție, determinată de posibile luări de poziție la nivel comunitar privind corectitudinea folosirii fondurilor, cu atât mai puțin realizarea impactului folosirii banilor europeni, prezenta cercetare propune o metodologie specifică Managementului Cunoașterii și generează un instrument eficient de Împărtășire a cunoștințelor la
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
eficiența folosirii și punerii În valoare a Capitalului Uman. Prezentul subcapitol Își propune formularea câtorva tehnici de revigorare a potențialului factorului uman la nivel organizațional: schimbarea mentalității, creșterea motivației, dezvoltarea profesională și personală etc. Programul Erasmus pentru specialiștii implicați În absorbția fondurilor europene vine să relanseze domeniul gestionării banilor europeni, fiind o replică personalizată a programelor similare dezvoltate la nivel UE În domeniul Învățământului superior și În cel al antreprenoriatului. 3.4.1. Cadrul general al Împărtășirii cunoașterii Managementul Cunoașterii este
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
Art and Practice of the Learning Organization, First Edition, ISBN 0-385-26095-4, Published by Doubleday a division of Bantam Doubleday Dell Publishing Group, Inc. 1540, Broadway, New York, 272-273. footnote> Această abordare Își propune să vină În Întâmpinarea factorilor decizionali pe linia absorbției fondurilor europene și să creeze un instrument redutabil de fluidizare a Împărtășirii cunoașterii În cadrul instituțiilor implicate. Accesarea fondurilor europene se dovedește o nucă tare, iar luările de poziție de până acum nu au făcut decât să pigmenteze Într-o oarecare
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
decât să pigmenteze Într-o oarecare măsură această piață nou-creată, cea a consultanței, asistenței și gestionării fondurilor europene. În 2011, Într-un interviu acordat Mediafax, recent Învestitul, la acea vreme, ministru al Afacerilor Europene, a declarat că rata efectivă de absorbție este de numai 3,7%, echivalentul a 716 milioane de euro, iar până la sfârșitul anului 2013 este necesar ca fondurile efectiv decontate la Bruxelles pe proiecte europene să ajungă la suma de 6,7 miliarde de euro. Tot În același
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
dacă are pârghiile să atingă aceste performanțe, spunea că „unele pârghii bănuiesc că există, pe altele sper că o să fiu În stare să le creez. Am primit asigurări că vom avea tot sprijinul prim-ministrului”<footnote Orban, Leonard (2011), „În absorbția fondurilor UE nu se pot face progrese peste noapte”, euractiv.ro, publicat: 20 septembrie 2011. footnote>. De menționat că prin rată efectivă de absorbție se Înțelege suma efectiv cheltuită și decontată la Bruxelles, nefiind luate În calcul prefinanțările acordate sau
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
creez. Am primit asigurări că vom avea tot sprijinul prim-ministrului”<footnote Orban, Leonard (2011), „În absorbția fondurilor UE nu se pot face progrese peste noapte”, euractiv.ro, publicat: 20 septembrie 2011. footnote>. De menționat că prin rată efectivă de absorbție se Înțelege suma efectiv cheltuită și decontată la Bruxelles, nefiind luate În calcul prefinanțările acordate sau valoarea contractelor Încheiate Între autorități și beneficiari. La nivelul statelor membre, rata medie de absorbție În 2011 era de 20,7%. Comparând datele, România
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
2011. footnote>. De menționat că prin rată efectivă de absorbție se Înțelege suma efectiv cheltuită și decontată la Bruxelles, nefiind luate În calcul prefinanțările acordate sau valoarea contractelor Încheiate Între autorități și beneficiari. La nivelul statelor membre, rata medie de absorbție În 2011 era de 20,7%. Comparând datele, România este pe ultimul loc la acest capitol, dar studiul acestor date centralizate la nivel de state membre a făcut obiectul altei cercetări cuprinse În această lucrare, urmând ca acest subcapitol să
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
adaptarea celebrului Model SECI, creat de faimoșii profesori japonezi Nonaka și Takeuci. Al treilea pas este crearea acelui spațiu propice, necesar pentru Împărtășirea cunoașterii, care acționează ca un agent de facilitare a schimbului de expertiză În domeniul supus cercetării, adică absorbția fondurilor europene. Concret, este vorba despre extinderea experienței programelor de mobilitate Erasmus și În domeniul atragerii și folosirii banilor europeni. 3.4.2. Rolul Împărtășirii cunoașterii la nivel organizațional „Multe organizații se străduiesc să folosească la maximum cunoașterea existentă În cadrul
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
Înseamnă că efortul În domeniul Managementului Cunoașterii poate fi orientat cu prioritate spre sectoarele unde beneficiile obținute ar ajuta În proporția cea mai mare. Se pune problema existenței instrumentelor de măsurare a performanței, iar faptul că autoritățile actualizează frecvent situația absorbției fondurilor europene contribuie la Înlesnirea procesului de analiză. Ca exemplu poate fi folosit sistemul care măsoară beneficiile obținute din sistemul Managementului Cunoașterii prin numărul de contracte de finanțare duse la bun sfârșit și compararea acestui rezultat cu numărul de contracte
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
măsurări nu sunt perfecte, este necesar să existe o modalitate de măsurare a progresului Înregistrat prin folosirea eficientă a cunoștințelor. Referiri mai ample despre modul de măsurare vor fi făcute În capitolul următor. În România, la nivelul instituțiilor implicate În absorbția fondurilor europene, politica dezastruoasă de resurse umane a dus la contraperformanță și am aici În vedere slaba pregătire a personalului, ieșirile masive din sistem, limitările pe criterii cantitative la intrarea În sistem, concursurile de angajare trucate, imposibilitatea de a folosi
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
superior de cunoaștere pentru cei implicați: individ, grup, organizație. Acesta este un instrument specific Managementului Cunoașterii, utilizat pentru a identifica, etapiza și corela secvențele cunoașterii la nivel organizațional. Ca element definitoriu, acest model va fi croit pe specificul mecanismului de absorbție a fondurilor europene. În conformitate cu Modelul SECI, creația este un proces ciclic Între cunoștințele tacite și cele explicite. Cu alte cuvinte, interacțiunea dintre cunoștințele tacite și cele explicite duce la crearea de noi cunoștințe, așa cum se poate vedea În figura 3
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
readuce În discuție aspectele legate de strategie, tactici, inovații și Îmbunătățire a activității. De exemplu, programele de instruire În cadrul marilor organizații ajută beneficiarii acestora să Înțeleagă mai bine organizația și pe ei Înșiși. Se are În vedere un proces de absorbție a cunoștințelor explicite prin folosirea simulărilor sau experimentelor pentru a exersa cele Învățate. Noile concepte și metode Învățate pot fi puse În practică În situații virtuale. 3.4.4. Spațiul În care se creează cunoașterea Același profesor Nonaka numea locul
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
nerambursabile și, de asemenea, poate aduce corecții În elaborarea condițiilor de aplicare pentru viitoare proiecte. Nedorind să dezvolt În plan teoretic mai mult această idee a spațiului, lucru deja făcut În precedentele capitole, acum este momentul exemplificării Țintite pe problematica absorbției fondurilor nerambursabile. Acest exemplu poate sta la temelia dezmorțirii mentalității funcționarilor și responsabililor: programul Erasmus pentru specialiștii implicați În absorbția fondurilor europene. După modelul programelor Erasmus din Învățământul superior, iar ulterior din domeniul antreprenoriatului, consider că este extrem de util ca
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
teoretic mai mult această idee a spațiului, lucru deja făcut În precedentele capitole, acum este momentul exemplificării Țintite pe problematica absorbției fondurilor nerambursabile. Acest exemplu poate sta la temelia dezmorțirii mentalității funcționarilor și responsabililor: programul Erasmus pentru specialiștii implicați În absorbția fondurilor europene. După modelul programelor Erasmus din Învățământul superior, iar ulterior din domeniul antreprenoriatului, consider că este extrem de util ca executivul să ia În considerare crearea unei platforme și rețele de schimb de cunoaștere la nivel european, În domeniul absorbției
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
absorbția fondurilor europene. După modelul programelor Erasmus din Învățământul superior, iar ulterior din domeniul antreprenoriatului, consider că este extrem de util ca executivul să ia În considerare crearea unei platforme și rețele de schimb de cunoaștere la nivel european, În domeniul absorbției fondurilor europene. Creat În anul 1987, programul Erasmus a dat posibilitatea pentru 2,2 milioane de studenți și 250.000 de angajați ai universităților să participe la programele de mobilitate la nivel european. În 2011, la nivel european, mai mult
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]