2,725 matches
-
purtată de comuniști, invazia Afganistanului fiind momentul ideal pentru ca americanii sa reacționeze. Analiștii americani, la momentul impunerii sancțiunilor economice asupra Uniunii Sovitice își puneau întrebări precum: „Sunt Statele Unite determinate să continue presiunea economică asupra rivalului lor?” sau „Vor face Statele Unite abstracție de interesele economice pe care le au în această zonă?”<footnote Ibidem; footnote> Aceste întrebări vizează interesele americane economice, așadar încă o dată se poate afirma că interesele politice au dictat o mare parte a timpului relațiile Est-Vest. Pentru a stabili
ARMA ECONOMICĂ ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII by Cristian Moşnianu () [Corola-publishinghouse/Science/366_a_623]
-
Mijloacele de învătământ pot fi utilizate în diverse etape ale lecției. Caracterul abstract al noțiunilor de gramatică obligă la folosirea echilibrată a unui bogat material didactic intuitiv, cât și a unor procedee care impun vehicularea de materiale care figurează, vizualizează abstracțiile. Faptele de limbă constituie materialul fundamental folosit în predarea limbii române care se constituie în propoziții, fraze, texte închegate. Textele trebuie să aibă un conținut bogat, valoros din punct de vedere educativ, variat, să fie accesibile. În lecțiile de gramatică
COMUNICAREA CORECTĂ ŞI EFICIENTĂ ÎN CICLUL PRIMAR by ARINA CRISTINA OPREA [Corola-publishinghouse/Science/319_a_622]
-
cuvintelor și enunțurilor și indirect referința acestora, dacă ne gândim că sensul, intensiunea determină referința, intensiunea sau sensul este de fapt modalitatea de referință, în sens fregean. Așadar, atunci când ne interesează sensul și referința cuvintelor și enunțurilor nu putem face abstracție de contextul folosirii lor. Wittgenstein afirmă că sensul nu este și nici nu poate fi altceva decât folosire, întrebuințare (a cuvintelor și enunțurilor). Oprindu-ne asupra termenului context, observăm că acesta, întâlnindu-se la mai multe niveluri, putem vorbi, mai
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
catastrofale a politicilor realiste. Leonard Woolf (1916), de exemplu, arată cum intensificarea interacțiunilor economice sporește pericolul transformării conflictului local într-unul regional, dacă nu chiar global. Concomitent, pentru Woolf, același context ceea ce astăzi numim interdependență economică pune sub semnul întrebării abstracția statului ca unitate autarhică, de sine stătătoare. În ceea ce-l privește pe Norman Angell, analiza impactului sporirii interdependenței economice asupra relațiilor internaționale îl conduce la concluzia transformării războiului, în contextul epocii industriale dintr-un instrument predilect al politicii externe într-
IDEALISMUL UTOPIC. In: RELATII INTERNATIONALE by DANIEL BIRO () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1509]
-
conexiune între o situație și alta producând noi combinații, noi perspective teoretice etc.; în modelul CPS analogiile sunt utilizate în stadiul de identificare a ideilor. * gândirea regresivă / ludică constă în abilitatea de a gândi “copilărește”, adică liber, fără prejudecăți, făcând abstracție de cunoașterea de adult, care conștientizează restricții, limite și impune perspective; este abilitatea de a se juca cu ideile (“playfulness”) și umorul. Este cert că gândirea influențează creația înlesnind analiza și stabilirea unei noi relații și, mai ales, contribuie la
Creativitate şi îndemânare by Amalia Farcaş. () [Corola-publishinghouse/Science/689_a_1281]
-
a unor situații că putem decide ce vrem, că nimic nu este gata făcut, că nimic nu este de reînceput la fel, că reacțiilor noastre le este străin automatismul lucrurilor lipsite de conștiință. Chiar dacă , plasat la nivelul deciziei si făcând abstracție de rezultatele obiective ale ei, sentimentul libertății este însoțit adesea de iluzia că putem face ce vrem că a decide fără constrângere exterioară ar însemna si a decide sustrăgândune necesității , acest sentiment „care nu este altceva decât experiența unui act
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
cartesiană, dar se poate spune la fel de bine și invers ; se pleacă de la senzație “care cuprinde obiectul individual în mod distinct”, se observă că acesta lasă în imaginație o imagine deja abstractă și se ajunge la ideea conform căreia intelectul, prin abstracție, extrage din particular universaliile.) Tot în secolul al XIII-lea Ioannes din La Rochelle scrie Summa de anima, impregnată de un puternic spirit filosofic. Spre deosebire de Guilelmus care, ca și Descartes, a subliniat apăsat identitatea dintre suflet și facultățile lui, Ioannes
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
necesitatea recurgerii la credința. Cunoașterea absolută a ființei ca ființa este o imposibilitate. Pascal respinge orice axiomă rigidă în timp ce va pune bazele unei cunoașteri certe a absolutului si își propune să arate relativitatea întregii științe. Rațiunea este incompetentă, ea face abstracție de existența umană. Niciodată un calcul nu va putea pune capăt unei angoase. A dovedi existența lui Dumnezeu, nu înseamnă a te dedica unei operații zadarnice ce nu ține cont de preocupările vitale ale conștiinței? Rațiunea nu sesizează exigențele existenței
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
de vedere pe care le cunoaștem, determină o diversitate de științe. Astfel există desigur aceeași concluzie pe care o demonstrează astronomul și fizicianul, de exemplu că pămîntul este rotund; dar primul folosește ca instrument termenul matematic, adică cel ce face abstracție de materie, în timp ce al doilea utilizează unul ce implică această materie. Nimic nu împiedică deci ca înseși obiectele despre care tratează științele filosofice, conform cărora ele sunt cognoscibile prin lumina rațiunii naturale, să poată fi luate în considerare de o
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
fi deci considerate ca niște “axiome”; ele sunt fundamentele veritabile ale cunoștințelor noastre prime. Caracterul lor ireductibil afirmă o anumită autonomie a gîndirii hrănite de propriile ei concepte. Ideea de Dumnezeu ca și cea de eu nu sunt altceva decât abstracții pentru Descartes. Ele sunt cele mai evidente în câmpul cunoștințelor noastre posibile. Ele semnifică faptul că, înainte de toate, fundamentele științei noastre sunt în intelectul nostru. De aici posibilitatea de a dovedi existența lui Dumnezeu doar prin folosirea “luminii naturale”. . ) Dovada
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
calului accentuează organizarea centrică în jurul masei corpului, iar silueta călărețului, ridicându se de pe locul său, cu partea din spate ridicată și picioarele întinse, susține tema compozițională. Suspendat liber în aer, corpul animalului con stituie o provocare la adresa tiraniei solului. O abstracție geometrică poate desfășura, cu o anumită claritate, o mulțime de forțe dinamice care constituie o compoziție sculpturală. La prima vedere, aspectele excentrice ale Obeliscului spart al lui Barnett Newman au o direcție cu precădere ascendentă. Pornind de la o bază piramidală
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
în unghi drept dintr un alt motiv. Interesul său viza relațiile formale pe care dorea să le reducă la orizontalitate și verticalitate. El avea nevoie să reducă la minimum complexitatea formelor și direcțiilor descoperite în realitatea fizică și să conducă abstracția către puritatea celor două direcții spațiale fundamentale. Din două motive a eliminat el puternicul vector vertical care deviază pătratele lui Albers de la concentricitatea lor. Mai întâi, forța de atracție verticală constituia reprezentarea gravitației terestre și, prin urmare, o rămășiță a
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
nației mele la fel, zeii mei se cuvine să devină ai tuturor, forma minții, ba chiar și a capului cu care gândesc tind să devină exclusive. La calitatea de om, care nu are de partea ei decât forța plăpândă a abstracției, trebuie să ajung, după ce parcurg - mijlocit și rațional - calea dificilă a transferului și analogiei, pe când în hotarul primit, care are de partea lui vigoarea concretului, mă aflu instalat din capul locului fără nici un efort. Orice mare conflict are la bază
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
mijlocit și rațional - calea dificilă a transferului și analogiei, pe când în hotarul primit, care are de partea lui vigoarea concretului, mă aflu instalat din capul locului fără nici un efort. Orice mare conflict are la bază dificultatea de a accede la abstracția „om“ și de a stăpâni exaltarea diferențelor care mi-au fost conferite și cu care mă identific în chip spontan și irațional. Identitatea (OM) și diferența (cele douăsprezece determinații) nu stau niciodată în cumpănă. Ar fi nevoie de o uriașă
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
întâmplător. Tocmai pentru că menirea implică o necesitate postfactuală, nu se poate spune: aceasta îi este sau îi va fi menirea, ci doar: aceasta i-a fost menirea. O asemenea târzie constatare a unei miraculoase potriviri împinge viața unui individ către abstracția unui rol - proiectat de privirea distantă a cuiva care alege și pune deoparte fără știrea noastră. De aceea menirea este destinul care a traversat spațiul unui mister pierzându-și aura de întâmplare pe care i-o conferă libertatea umană. Sau
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
a corpurilor în general - apare în gândirea greacă doar târziu, la câte un sofist ca Prodicos, la Platon sau la Aristotel. În primă instanță, grecii au gândit limita într-o formă care se situează la jumătatea drumului între intuiție și abstracție, deci ca limită care, deși concretă, nu putea fi experimentată sub forma unei percepții directe și simultane. Acesta este - am văzut - cazul limitei ca limită a corpurilor mari, ca perata ale pământului, astrelor, mării, bolții cerești, universului sau ca limite
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
forța gravitației, s-ar putea spune că mai curând niște forme imateriale par să plutească pe un fundal viu. * * * (F. Maraini). Relația dintre ritmurile conturului și mișcarea și tensiunea intervalelor este problema cea mai descumpănitoare din compoziție, pentru că ea combină abstracția ritmică și ritmul de relație. Fiecare contur are o funcție dublă definește motivul și are valoare compozițională în sine. O maximă percepere a intervalelor trebuie să se combine cu o maximă percepere a contururilor care delimitează aceste intervale. Acțiunea exteriorizată
Arta compoziției by Ion Truicã () [Corola-publishinghouse/Science/594_a_1265]
-
toate creațiile spiritului uman, reflectând în mod natural raporturile lor cu lumea existenței omenești"47. Un discurs metacritic despre un fapt artistic este rezultatul unei viziuni holistice asupra artelor: Un comentariu al fenomenului artistic nu mai are cum să facă abstracție de formele specifice ale celorlalte arte, pentru că - la rândul său, în mod deliberat sau sub impusul neștiut al infuenței celor citite sau ascultate cu diverse prilejuri - artistul însuși a creat o sinteză, uneori evidentă, alteori mai greu de deslușit, a
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
dar, magie și sacrificiu semnate de Franz Boas (1909), Bronislaw Malinowschi (1922), Marcel Mauss (1922). Toate luate împreună, dar și fiecare dintre ele în parte, sunt "fapte sociale totale" (Marcel Mauss)13. Astăzi, cercetarea socio-antropologică a lor nu poate face abstracție de filmul etnografic și, în general, de antropologia vizuală. 4. Filmul etnografic și antropologia vizuală Așa cum afirmă cei doi antropologi, noțiunea de "film etnografic" este una complexă și chiar histrionică în cuprinderea ei. Conține "filme ale exploratorilor, ale călătorilor, ale
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn () [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
necesar și istoric. Ca reacție împotriva speculațiilor evoluționiste de la sfârșitul secolului al XIX-lea, autorii funcționaliști au început să studieze fiecare societate ca o configurație particulară, dar în curând s-a observat în mod clar că nu se poate face abstracție de istorie. Principiul de integrare a unei unități sociale oarecare nu este niciodată lipsit de contradicții și toate practicile sociale, toate modelele de comportament sunt cuprinse într-o mișcare perpetuă de transformare. Mereu a fost așa, dar este de netăgăduit
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn () [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
numi curând reflexivitate, o dimensiune critică ce apare azi drept un principiu fundamental al analizei transculturale. Eliminarea rolului anchetatorului în procesul de scriere al clasicilor antropologiei a fost criticată ca o distorsiune destinată să mascheze sub un nivel înalt de abstracție natura intersubiectivă a cunoașterii antropologice. O lectură atentă arată că ea era mai degrabă ignorată decât negată de o mare parte a profesiei. Anii 1960 au cunoscut multiplicarea operelor consacrate anchetei de teren și mai mulți autori au subliniat caracterul
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn () [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
au relevat că adaptarea elevilor la procesul instructiv-educativ este foarte complexă. Ea este influențată nu numai de unii factori constituționali, individuali ci și de o serie de factori externi ca: durata dificultăților, caracterul orelor, condițiile mediului familial sau școlar. Făcând abstracție de acești factori, trebuie să se țină cont de solicitările la care este supus copilul pentru pregătirea unei lecții care să fie în consens și cu capacitatea de efort a organismului. Doar așa vor fi randamente maxime. Pentru a obține
Prevenire, remediere şi înlăturare a dificultăţilor de adaptare şcolară by Paraschiva Butuc, Constantin Butuc () [Corola-publishinghouse/Science/91586_a_93260]
-
observă lipsa unei singure bomboane. La vârsta de 4-5 ani, reprezentările despre mulțimi se dezvoltă și copilul percepe mulțimea ca pe o totalitate spațial-stucturată. Acțiunea manuală, însoțită de cuvânt și de percepție vizuală, conduce la înțelegerea mulțimii și copilul face abstracție de determinările concrete ale elementelor sale. Reprezentările copiilor rămân subordonate, însă, condițiilor spațiale concrete , în care percepe mulțimea. Prezența cuvântului în arsenalul lingvistic al copilului, nu indică și dobândirea noțiunii desemnate prin cuvânt (de exemplu: noțiunea de clasă se consideră
Activit??i didactice desf??urate in gr?dini?? ?n scopul ?nsu?irii no?iunii de num?r natural by Gu?u Mihaela. Pasat Ionel-Marius () [Corola-publishinghouse/Science/83651_a_84976]
-
în momentul unui control de calitate Acest mijloc general este calculat pentru o moleculă și un eșantion dat, toate tehnicile analitice confundându-se. Aceasta este obținută ținând cont de toate valorile dozărilor obținute. Unii autori calculează această metodă generală făcând abstracție de valorile extreme, pe care le consideră aberante. Acest demers nu pare satisfăcător căci un rezultat, chiar dacă este găsit diferit de altele, nu este obligatoriu fals. Putem considera că doar această valoare este exactă și că, în consecință toate rezultatele
ANALIZA MEDICAMENTELOR. VOLUMUL 2 by MIHAI IOAN LAZ?R, DOINA LAZ?R, ANDREIA CORCIOV? () [Corola-publishinghouse/Science/83481_a_84806]
-
opuse, rezolvarea automată de probleme și, În general, cunoașterea promovată prin intermediul inteligenței artificiale se Întâlnește cu fiecare din cele patru parcursuri. Nu mai puțin relevantă este Însăși distincția dintre modul empiric de dobândire a cunoștințelor (prin transducție), modul „constructiv“ (prin abstracție, clasificare, inducție și abducție) și modul sintetic (prin simularea În domeniul virtual), moduri care, la limită, contribuie la Însăși edificarea teoriilor din cadrul științelor cogniției . Este posibil ca În sprijinul „criticismului“ profesat de către Hubert L. Dreyfus să vină distincția operată de
Prelegeri academice by prof. univ. dr. PETRU IOAN () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92348]