3,743 matches
-
ci și a confortului psihic și a împlinirii personale, prin intermediul consumului, care a devenit unul total, în care totul poate fi înscris în această logică. Chiar dacă efectele negative ale acestei practici sunt evidente, vorbindu-se chiar de un "blestem al abundenței" și de un set de posibile măsuri care să conducă la scăderea consumului, Lipovetsky consideră că nu am transgresat această a treia etapă a consumului și că nu ne aflăm în "post-hiperconsum". Chiar dacă un reviriment în definirea fericirii umane (care
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
lor consumabile. Această spectacularizare nu mai trimite însă către ceva exterior, întregul consum (fie el și de semne) rotindu-se doar în jurul omului modern alienat. În acest sens, consumul este hedonist și denotă o regresivitate continuă către structura consumatorului, iar abundența pare a fi câștigul obținut de pe urma acestei dispariții a transcendenței. Pentru Baudrillard, era consumului presupune transformarea tuturor obiectelor, indivizilor sau relațiilor în semne și modele consumabile, transparente, care fac să dispară distincția dintre public și privat. Vinderea transcendenței în profitul
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
a fi câștigul obținut de pe urma acestei dispariții a transcendenței. Pentru Baudrillard, era consumului presupune transformarea tuturor obiectelor, indivizilor sau relațiilor în semne și modele consumabile, transparente, care fac să dispară distincția dintre public și privat. Vinderea transcendenței în profitul creșterii abundenței a dus la imaginea unei societăți cufundate în imanență și în pierderea definitivă a diversității scopurilor. În acest context, consumatorul "este imanent semnelor care îl structurează. Nu mai există transcendență, nu mai există finalitate, nu mai există scop: ceea ce caracterizează
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
69). 349 Jean Baudrillard, Societatea de consum. Mituri și structuri, trad. de Alexandru Matei, Editura Comunicare.ro, București, 2005, p. 29. 350 Guy Debord a pus de asemenea problema reificării omului și a fetișismului mărfii în societatea modernă, în care abundența creează pseudonevoi și contribuie la artificializarea vieții cotidiene: "Omul reificat afișează dovada intimității sale cu marfa. Ca și-n manifestările exaltaților ori ale celor salvați miraculos din vremea vechiului fetișism religios, fetișismul mărfii ajunge la clipe de excitație ferventă. Singura
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
inevitabilă și adesea inconștientă, ca impozitul indirect, o participare automată la constrângerile de ordin economic" (ibidem, p. 59). Această obligativitate de a consuma se înscrie în mecanismul societății de consum, care vrea să dea o cât mai mare senzație de abundență deși abundența este legată intrinsec de risipă, "civilizația pubelei" (de tipul "spune-mi ce arunci ca să-ți spun cine ești!") este complet diferită de aceea a potlatch-ului. 356 Ibidem, p. 99. 357 Ibidem, p. 103. 358 Acest concept ne poate
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
adesea inconștientă, ca impozitul indirect, o participare automată la constrângerile de ordin economic" (ibidem, p. 59). Această obligativitate de a consuma se înscrie în mecanismul societății de consum, care vrea să dea o cât mai mare senzație de abundență deși abundența este legată intrinsec de risipă, "civilizația pubelei" (de tipul "spune-mi ce arunci ca să-ți spun cine ești!") este complet diferită de aceea a potlatch-ului. 356 Ibidem, p. 99. 357 Ibidem, p. 103. 358 Acest concept ne poate duce cu
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
dinamica porilor transcapilari: calciul, bradikinina, histamina, etc. Permeabilitatea peretelui capilar, privit ca o membrană filtrantă, poate fi cuantificată ca și conductanță hidraulică, prezentând variații considerabile de la un țesut la altul (tab. 9). Transcitoza prin peretele capilarelor Microscopia electronică evidențiază o abundență de vezicule de 50-80 nm la nivelul endoteliului, multe fiind atașate de invaginații membranare cu diametru de până la 40 nm. Aceste vezicule de pinocitoză sunt implicate în schimbul de substanțe lipofobe cu moleculă mare (>30 nm), de tipul albuminei și fibrinogenului
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
încât epiteliul tubular este relativ impermeabil pentru apă și solviți. Mecanismul principal care asigură forța motrice a reabsorbției tubulare este transportul activ secundar (fig. 100). Membrana bazolaterală este invaginată și conține multe ATP-aze Na+/K+, iar celula tubulară prezintă o abundență de mitocondrii. La acest nivel există un eflux de sodiu foarte puternic, cuplat cu un influx echivalent de potasiu (transport activ primar). Rezultatul acestor fenomene este o concentrație citosolică redusă de Na, o concentrație înaltă de K și un potențial
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
nivel din 1997. Din grupul țărilor CSI, cel mai mare influx de ISD a fost Înregistrat În Federația Rusă (11 miliarde dolari În 2004, față de 7 miliarde dolari În 2004), atractivitatea sa datorîndu-se dotării cu resurse naturale și umane În abundență. Iar din regiunea Europei de Sud-Est, țările candidate la U.E., precum România și Bulgaria 61 au atras cel mai mare volum de ISD În 2004. Astfel, România de una singură a atras un volum de ISD de 5 miliarde dolari
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
este stadiul avantajului competitiv bazat pe dotarea cu factori de producție. Porter susține că majoritatea statelor În curs de dezvoltare, precum și statele cu fostă economie planificată erau În acest stadiu la Începutul anilor ‘90. Mai mult chiar, țări prospere, cu abundență de resurse naturale, cum ar fi Canada sau Australia se aflau, prin prisma sursei predominante a avantajului competitiv În același stadiu. La această etapă, arată Dunning, fluxurile investiționale directe sunt susceptibile de a se orienta către sectorul produselor primare și
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
b) accesul la piața de desfacere a țării-gazdă; c) accesul la piețele regionale sau globale unde activează acestea; d) accesul la resursele productive ale țării-gazdă. 2. Competitivitatea În contextul noii ere industriale reprezintă: a) dotarea țării cu resurse naturale În abundență; b) capacitatea țării de a genera un mediu de afaceri atractiv; c) capacitatea firmelor de a crea noi factori de producție; d) dotarea firmelor cu resurse umane. 3. Pornind de la modelul lui Porter stadiul avantajului competitiv determinat de volumul și
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
presupune: a) avantajul competitiv este creat prin investiții În tehnologii și facilități moderne de producție; b) ameliorarea prin investiții a calității factorilor de producție existenți; c) orientarea fluxurilor investiționale către sectorul produselor primare; d) dotarea țării cu resurse naturale În abundență. 4. Stadiul avantajului competitiv ce decurge din inovare se caracterizează prin: a) avantajul competitiv decurge din capacitatea țării de a Întreține inovarea; b) avantajul competitiv este creat prin investiții străine În tehnologii și facilități moderne de producție; c) procesul de
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
afectează, în mod distinct, modelul de creștere ec onomică al statelor. În pri mul rând, această imobilitate a capitalului fin anc iar va încetini procesul de convergență dintre țări, deoarece capitalul ar fi orientat spre acele economii ce dețin, din abundență, resurse financiare. O ase menea alocare greșită a ca pitalului va avea implicații și asupra distribu iri i sale. Alocarea ineficientă a capitalului ar conduce către venituri scăzute pentru economiile în care acesta este în exces, iar în economiile care
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
un mecanism de control și de sancțiune. Preambulurile, principiile, declarațiile anexate și chiar prezentările politicilor comune sînt însoțite de referiri la drepturile fundamentale, la libertăți, la egalitatea de tratament, de referiri la drepturile sociale, la publicitate, la democrație... În spatele acestei abundențe de declarații, care au contribuit la redactarea Cartei Drepturilor Fundamentale ale Uniunii Europene, adoptată în decembrie 2000, se conturează termenii unui "patrimoniu constituțional" pe care și Parlamentul European a încercat să îl impună prin proiectele sale de elaborare a unor
Europa politică: cetăţenie, constituţie, democraţie by Paul Magnette () [Corola-publishinghouse/Science/1437_a_2679]
-
dinamica porilor transcapilari: calciul, bradikinina, histamina, etc. Permeabilitatea peretelui capilar, privit ca o membrană filtrantă, poate fi cuantificată ca și conductanță hidraulică, prezentând variații considerabile de la un țesut la altul (tab. 9). Transcitoza prin peretele capilarelor Microscopia electronică evidențiază o abundență de vezicule de 50-80 nm la nivelul endoteliului, multe fiind atașate de invaginații membranare cu diametru de până la 40 nm. Aceste vezicule de pinocitoză sunt implicate în schimbul de substanțe lipofobe cu moleculă mare (>30 nm), de tipul albuminei și fibrinogenului
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
încât epiteliul tubular este relativ impermeabil pentru apă și solviți. Mecanismul principal care asigură forța motrice a reabsorbției tubulare este transportul activ secundar (fig. 100). Membrana bazolaterală este invaginată și conține multe ATP-aze Na+/K+, iar celula tubulară prezintă o abundență de mitocondrii. La acest nivel există un eflux de sodiu foarte puternic, cuplat cu un influx echivalent de potasiu (transport activ primar). Rezultatul acestor fenomene este o concentrație citosolică redusă de Na, o concentrație înaltă de K și un potențial
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
matinală: "Dimineața, [...] am fost în Dealu-Băilor, să văd urmele cailor. Nu ninsese, nu bătuse vântul, trebuiau să se cunoască. Dar acolo sus era așa cum bănuisem: nici o urmă". Întâmplările istorisite ulterior sunt doar rezumate de domnul Ispas, care este copleșit de abundenței mărturiilor: scepticismul inițial i se transformă în certitudine. La final, lectorul descoperă că și narațiunea care părea că le înrămează pe celelalte este înrămată, la rândul ei, de aceea a unui narator secund, interlocutor discret al domnului Ispas, care se
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
Boierii, pacificați de oratoria lui Alexandru, abandonează orice precauție și merg la ospățul domnesc. Singurii care absentează de la festin sunt mefienții Spancioc și Stroici. Odată adunați la curte, cei 47 de boieri sunt cuceriți, dacă nu de rafinamentul, măcar de abundența bucatelor (în acea perioadă, după cum punctează naratorul însuși, nu fără o ușoară notă de ironie, Moldova nu se distingea printr-o gastronomie aleasă). Printre rânduri, se strecoară, abil, câte o informație cu funcție de prolepsă, menită să atragă atenția cititorului asupra
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
dinamica porilor transcapilari: calciul, bradikinina, histamina, etc. Permeabilitatea peretelui capilar, privit ca o membrană filtrantă, poate fi cuantificată ca și conductanță hidraulică, prezentând variații considerabile de la un țesut la altul (tab. 9). Transcitoza prin peretele capilarelor Microscopia electronică evidențiază o abundență de vezicule de 50-80 nm la nivelul endoteliului, multe fiind atașate de invaginații membranare cu diametru de până la 40 nm. Aceste vezicule de pinocitoză sunt implicate în schimbul de substanțe lipofobe cu moleculă mare (>30 nm), de tipul albuminei și fibrinogenului
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
încât epiteliul tubular este relativ impermeabil pentru apă și solviți. Mecanismul principal care asigură forța motrice a reabsorbției tubulare este transportul activ secundar (fig. 100). Membrana bazolaterală este invaginată și conține multe ATP-aze Na+/K+, iar celula tubulară prezintă o abundență de mitocondrii. La acest nivel există un eflux de sodiu foarte puternic, cuplat cu un influx echivalent de potasiu (transport activ primar). Rezultatul acestor fenomene este o concentrație citosolică redusă de Na, o concentrație înaltă de K și un potențial
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
susținut și E. Cassirer. După toate aceste contribuții reținem sinteza: "Întreaga "criză a sociologiei" și a ansamblului științelor umane avea să rezulte din această distorsiune dintre specificitatea obiectului lor și imperialismul totalitar ale metodei științelor "pozitive". Este ceea ce explică și abundența pluralistă a acestor "științe" la plural. Multiplicând microtăieturile între psihologie, psihanaliză, lingvistică, filologie, fonologie, fonetică, gramatologie și cum remarcă Boudon însuși sociologia cutărui sau cutărui domeniu, epistemologia modernă pune cumva în circulație inevitabila tăietură epistemologică în măsură să epureze problematica
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
a) Catherine B. Clément, Pierre Bruno, Lucien Sève, Pentru o critică marxistă a psihanalizei, traducere de L. Gavriliu, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1975. b) Critica hedonismului, tendințele distructive ale sexualității în civilizații, agresivitatea în societatea industrială, eliberarea de societatea abundenței, omul unidimensional și alte subiecte marcusiene instructive în H. Marcuse, Scrieri filosofice, traducere de I. Herdan, S. Vieru, V. Dem. Zamfirescu, 1977, Editura politică, București, 534 p. Deși nu este o scriere de psihanaliză, găsim "studii de caz" privind trecerea
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
în treacăt, este asociat cu caracterul său tehnic, instrumental. Poate fi vorba și de o tradițională înrudire metaforică a motivului luminii cu cel al rațiunii, dar și de un motiv care ține de arta fotografică: acela că supraexpunerea unei imagini, abundența de lumină, face ca detaliul să nu mai fie vizibil, totul devenind egal, indiferent între cadrele fotografiei. Penumbra, lumina incertă a lămpii, a lunii sau a felinarelor cu gaz spun mai multe despre constituția obiectelor decât soarele sau iluminatul electric
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
Flaubert, Salammbô (1862) sau cu Tentația sfântului Anton (1874) inculcând ideea unei predări de ștafetă. "De fapt, câțiva au văzut în el pe succesorul direct al lui Flaubert, creatorul nu numai al lui Sallambô, dar și al Tentației sfântului Anton. Abundența de detalii vizionare a acestei ultime opere apare în mod particular apropiată, în spirit, tablourilor lui Moreau"54. Cealaltă trăsătură dominantă a decadentismului pe care o relevă pictura lui Moreau o constituie tendința ornamentului de a înghiți întreg spațiul și
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
lui Puvis de Chavannes, cu accentul pe pictura de mari dimensiuni. Există pictori români care emulează cu arta simbolistă a lui Chavannes? Gabriel Badea-Păun recunoaște în două dintre proiectele picturilor de mari dimensiuni ale lui Michel Simonidy, precum Munca și Abundența, destinate boltei holului central și plafonului scării centrale a Palatului Casei de Economii și Consignațiuni din București, "Michel Simonidy, la tentation d'une carrière parisienne" un program iconografic care a împrumutat "elementele sale idiomului artistic al lui Puvis de Chavannes
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]