4,105 matches
-
grup etc. sînt aceleași, indiferent de nivelul de bogăție și cultură al membrilor săi. Ar fi fals să credem că păturile cultivate sau superioare ale societății rezistă mai bine influenței colective decît păturile ignorante sau inferioare și că patruzeci de academicieni ar reacționa altfel decît patruzeci de menajere. Un comentator o subliniază în mod special: "Exemplele și explicațiile sistematice dovedesc că Le Bon nu se gîndește doar la obișnuiții străzii și la adunările populare, ci și la centrele de învățămînt, la
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
ale profiturilor și pierderilor companiilor, ale principalelor produse ale țărilor lumii, ale structurii valorii adăugate a PIB-ului mondial pe sectoarele principale ale economiei etc. Pe parcursul celor 18 ani ai derulării acestei cercetări am beneficiat de sprijinul permanent al domnului academician Emilian Dobrescu, căruia, cu acest prilej, îi aduc cele mai călduroase mulțumiri. Discuțiile avute în cele opt sesiuni de prezentare a rezultatelor cercetării în cadrul seminarului de modelare economică al INCE și, ulterior, al Centrului de Modelare Macroeconomică al Academiei Române, au
Clasele concentrării economice și factorul 80% by Cezar MEREUŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/221_a_165]
-
concurenței. Conceptul de distorsionare a concurenței semnifică stadiile parcurse în procesele concurențiale, de la concurența perfectă până la monopolul pur. Una dintre cele mai valoroase sinteze ale tipurilor de concurență și ale structurilor de piață ale economiilor contemporane a fost elaborată de academicianul Aurel Iancu pe baza consultării celor mai reprezentative lucrări din domeniu, prezentată în tabelul 2.11. [19] Matricea gradelor de distorsionare a concurenței este prezentată în figura 2.1. Semnificația celor cinci zone este următoarea: zona 1 are coeficienții M
Clasele concentrării economice și factorul 80% by Cezar MEREUŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/221_a_165]
-
unei serii de legi parțiale, de inspirație franceză. În 1864, a fost promulgat, de către Alexandru Ioan Cuza, Codul Civil, a cărui punere în aplicare a avut loc la 1 decembrie 1865. La aniversarea a 60 de ani de Cod civil, Academicianul Andrei Rădulescu 30 arăta că alcătuitorii Codului nu s-au mărginit la o simplă traducere, cu mici modificări a codului civil francez, ci au utilizat și proiectul italian de Cod civil, legea belgiană din 1851 pentru regimul ipotecar, au folosit
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
să rezolve controversele, ținând seama de critici, de jurisprudență, de comentarii și au năzuit la o lucrare mai bună și mai la curent cu ideile timpului și ale țării noastre. Semnalând toate diferențele față de Codul francez care reprezentau un progres, Academicianul Andrei Rădulescu conchidea că " În foarte multe din aceste deosebiri, alcătuitorii codului au reușit astfel că, oricât de îndrăzneț ar părea, putem spune că, la 1865, Codul nostru civil era mai înaintat, în multe privințe, decât cel francez. În general
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
istorică constituie dovezi indubitabile ale milenarei culturi de pe Valea Indusului, actualmente aflată pe teritoriul pakistanez. În acest context, merită să fie amintită, cu recunoștință, aprecierea de o deosebită valoare arheologică și științifică a marelui om de cultură, diplomat, profesor universitar, academician Mircea Malița, potrivit căreia, "în Asia, pietrele vorbesc mai mult decât cele din Europa". 3. Relațiile româno-pakistaneze în perioada 1974-1984 Desemnarea noului ambasador extraordinar și plenipotențiar în Republica Islamică Pakistan a fost determinată, în propunerea înaintată în ianuarie 1974 conducerii
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
fi transformată în valori economice și sociale noi, creând oportunități pentru dezvoltarea de produse și servicii noi, aceasta devenind resursa-cheie în economia digitală. Informația reprezintă un factor restructurant atât al ansamblului dezvoltării sociale, cât și al gândirii economice. În concepția academicianului Mihai Drăgănescu, știința și tehnologia, ca informație, sunt încorporate în forța de muncă sub formă de cunoștințe. În producție, informația este însă o resursă similară materiilor prime, fiind deci un mijloc de producție. Mai mult chiar, informația este expresia cunoașterii
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
părții din venitul național datorat industriei informaționale. Această schemă de analiză a sectorului informațional nu este însă cea mai semnificativă. Totuși, concepția lui Marc Porat reprezintă un important punct de plecare în aprofundarea analizei sectorului informațional și a societății informației. Academicianul Mihai Drăgănescu consideră că producția de informație a intrat într-o etapă nouă datorită procesoarelor electronice și programelor informatice, etapă de industrializare a informației, care obligă la o redefinire a industriei și la recunoașterea informației ca un sector economic important
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
într-un context și având un înțeles. Informația arată starea sistemului de producție sau a unei părți a lui. Cunoașterea este mai mult, ea caută să înțeleagă procesul, să producă asociații cauzale, să facă predicții și să ia decizii prescriptive. Academicianul M. Drăgănescu<footnote Mihai Drăgănescu, De la societatea informațională la societatea cunoașterii, Editura Tehnică, București, 2003, pp. 36-39. footnote> susține că societatea cunoașterii este superioară societății informaționale prin aceea că la baza cunoașterii se află valorificarea informației. Societatea cunoașterii înglobează societatea
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
pentru existența unor specii de viețuitoare (propagarea violenței, consumul de droguri etc.). Neglijarea CET face lumea mai săracă, mai vulnerabilă la numeroasele provocări moderne; iată câteva aspecte, unele minore, dar care dau măsura schimbărilor produse în comportamentul oamenilor față de natură: - academicianul Victor Giurgiu, în cartea Protejarea și dezvoltarea durabilă a pădurilor României, inventariază 14 funcții ale pădurii, cele mai multe cunoscute de strămoșii noștri; astăzi semnificative pentru majoritatea populației au rămas două: sursa de lemn și prilejul de ieșit la iarbă verde la
Abordarea entropică a valorificării resurselor naturale. De la principii la strategie by Florina Bran; Carmen Valentina Rădulescu; Gheorghe Manea; Ildikó Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/212_a_182]
-
și astrologii, susțin că toți ceilalți se înșeală și că ei au dreptate. O anchetă în cadrul Institutului Național al Consumului 1 a comparat punctul de vedere a șase grafologi din regiunea pariziană asupra scrisului unor personalități cunoscute (ziaristul Jean-Claude Bourret, academicianul Jean d’Ormesson etc.). De exemplu, manechinul Inès de la Fressange este calificată „realistă” de un grafolog și drept „intuitivă” de altul, un al treilea considerând-o „analitică”, iar un al patrulea „instinctivă”. Ziaristul Jean-Claude Bourret, ale cărui lucrări despre OZN
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
dintr-un tabel cu 50 de cifre dispuse pe patru coloane era capabil să le enunțe pe toate: cifrele de pe diagonale, din fiecare parte pătrată a tabelului (patru linii pe patru coloane) și pe cele de pe marginile tabelului. În prezența academicianului Orbelin, Veniamin a memorat un tabel de 25 de rânduri și șapte coloane notate cu litere din alfabet, adică un total de 175 de elemente dispuse la întâmplare. Putea să memoreze apoi să reproducă fără greșeală 30, 50 sau 70
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
crescuseră simțitor în ultimul timp. - Rezultatul îl vezi, constată puțin cam sarcastic Ioanide. Societatea de cafea germană plătește lefuri la studenți români. Saferian oftă din fundul pieptului: - Așa e comerțul! Bietul Ioanide X În aceste zile sosind în România un academician francez care arătase totdeauna simpatie pentru poporul român, Legația franceză dădu o recepție aproape somptuoasă, prin faptul că foarte mulți oameni politici ținură să fie invitați spre a face un fel de demonstrație de devotament față de vechile alianțe. Bineînțeles, Pomponescu
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
mai original capul ras și fața de astă dată arsă de soare. Impresia printre doamne fu excelentă, și Ioanide relevă un mare stil de societate, caracterizat prin răceală fără aroganță și paradox plasat cu tact, în replici. În conversația cu academicianul, Pomponescu, care nu ieșea din locul comun debitat cu emfază, deși cu o desăvârșită ținută, procedeu de natură a-i asigura oriunde o prezență comodă, fu cu totul obnubilat. Academicianului îi plăcea poanta. Pe fața lui Pomponescu trecu un fel
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
și paradox plasat cu tact, în replici. În conversația cu academicianul, Pomponescu, care nu ieșea din locul comun debitat cu emfază, deși cu o desăvârșită ținută, procedeu de natură a-i asigura oriunde o prezență comodă, fu cu totul obnubilat. Academicianului îi plăcea poanta. Pe fața lui Pomponescu trecu un fel de nor melancolic, care nu întrerupse un moment zâmbetul molatic obișnuit. De altfel, cu tot acest insucces neobservat, căci nimeni nu-și închipuia că Pomponescu nu petrece și el împreună cu
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
Și Moulin insistă pe modul cum s-a construit imaginea artistului (Moulin, 1995). Simplu meșteșugar în serviciul Bisericii și al credinței religioase de-a lungul Evului Mediu, el se desprinde treptat de această dependență și trece la un statut de academician supus judecății curților regale europene care-l angajează (Warnke, 1989). Cazul compozitorului austriac de la curtea familiei Eszterházi, Haydn, pe rând creator intelectual și adevărat zilier lucrând sub constrângere, este revelator pentru această evoluție. Dar, din aceste transformări ale imaginii, se
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
trece atunci de la producere la reproducere. Școala se constituie ca un corp de cunoștințe specializate, ea aplică modalități stricte de învățare, educă privirea, fixează performanțe de atelier și impune reguli de compoziție; gustul "dominant" și "oficial" se dezvoltă. De exemplu, academicienii au început prin a stabili o doctrină estetică (ierarhia genurilor picturale, separația strictă a artelor). Monopolul dreptului de expoziție (Salonul) constituia mijlocul de a controla aplicarea doxei. Era dotat cu un juriu de academicieni care susținea o linie ortodoxă, interzicând
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
și "oficial" se dezvoltă. De exemplu, academicienii au început prin a stabili o doctrină estetică (ierarhia genurilor picturale, separația strictă a artelor). Monopolul dreptului de expoziție (Salonul) constituia mijlocul de a controla aplicarea doxei. Era dotat cu un juriu de academicieni care susținea o linie ortodoxă, interzicând apariția altor forme artistice. Organizându-se, învățământul a transformat condițiile sociale ale vieții artistice, fără să rezolve problemele ultime ale artei și originii formelor culturale și fără să fie în măsură să se pronunțe
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
loc de expoziție care va fi numit "Salonul refuzaților", unde impresioniștii, în special Manet, vor avea ocazia să-și expună tablourile, împreună cu mulți alții, precum realiștii. Figura creatorului se desparte în două: pe de o parte, creatorul "oficial", învestit de academicieni, este dominant, susținut de critică și în solda academicienilor; de cealaltă parte, creatorul "refuzat" de instituții și denunțat de critică, dar susținut de un mic grup de fideli inițiați, adunat în jurul unui negustor "luminat". După Monique Segré, 1993. Profesionalizarea Începând
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
unde impresioniștii, în special Manet, vor avea ocazia să-și expună tablourile, împreună cu mulți alții, precum realiștii. Figura creatorului se desparte în două: pe de o parte, creatorul "oficial", învestit de academicieni, este dominant, susținut de critică și în solda academicienilor; de cealaltă parte, creatorul "refuzat" de instituții și denunțat de critică, dar susținut de un mic grup de fideli inițiați, adunat în jurul unui negustor "luminat". După Monique Segré, 1993. Profesionalizarea Începând cu Durkheim, sociologii au investigat tema instituționalizării legăturii sociale
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
sub pretextul că resping impunerea unei arte oficiale, a unei arte de stat, a unei autorități estetice. Acest punct de vedere este întărit astăzi prin critica (cel puțin caraghioasă!) a "statului cultural" adusă de foști administratori ca Schneider sau de academicieni ca Fumaroli (1992). Capitolul 10 Cei trei timpi ai acțiunii politice Economia generală de transformare a bunurilor materiale în bunuri culturale este, în mod fundamental, o "afacere de stat". De exemplu, ridicarea unei clădiri la rangul de "monument istoric" implică
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
chiar adevărată. Sîntem la sfârșitul anilor '70. Noica este invitat să conferențieze la Politehnică, într-un cadru informai, alături de Milcu și Manolescu. Gazda îi prezintă și începe: Avem deosebita plăcere de a avea în seara aceasta în mijlocul nostru pe tovarășul academician profesor doctor docent Ștefan Milcu, directorul Institutului de Endocrinologie din București." Aplauze. Avem de asemenea plăcerea de a avea în mijlocul nostru pe tovarășul Nicolae Manolescu, lector la catedra de literatură de la Facultatea de filologie a Universității București." Aplauze. Avem de
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
ale acestui curent de gândire: un sindicat foarte conservator al cadrelor didactice (SNALC*), apărători ai școlii particulare (Învățământ și Libertate), apărători ai familiei franceze (Familiile Franței), apărători ai limbii franceze în versiunea ei academică (Apărarea Limbii Franceze), printre care găsim academicieni apropiați de partidele de dreapta (Jean Dutourd este președintele asociației). Tot aici găsim site-ul personal al unui director de școală, care-și exprimă pozițiile în niște e-mail-uri foarte antipedagogice trimise ziarului Figaro și care precizează: Dacă un număr tot
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
și Algeria a fost unul". De altfel, dintr-o dezbatere a acestei distinse adunări la care am avut onoarea să fiu invitat, am extras o relatare publicată nu demult (Debarbieux, 1999), în care sunt de găsit fraze percutante precum (un academician): Totuși e vorba de islam, de oamenii din jurul lor, de afgani", "E o invazie, cum spunea Giscard d'Estaing", "E o problemă socială sau altceva? Este sau nu o invazie? Așa au început marile invazii, cu oamenii care veneau ca
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
diversității locale și regionale chiar cu privire la formele instituționale, iar criticii au început să vorbească despre noțiuni precum "guvern asimetric" și "federalism asimetric". Exemplele țărilor precum Spania și Italia erau la îndemână pentru a ilustra punerea în practică a acestor concepte. Academicienii francezi și actorii politici nu au fost imuni la aceste schimbări majore și probabil este de fapt o schimbare semnificativă. Dacă în trecut elitele franceze priviseră sistemul de administrație publică din Franța drept un model de urmat, acum ele au
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]