33,912 matches
-
tonalitate. Am vrut să aflu cine e autorul unui text care folosea asemenea instrumente de lucru. încercând să mă documentez asupra creației ipochimenului mi-a fost imposibil. Zadarnic am căutat în istoriile literare, în bibliografiile publicațiilor interbelice, în fișierele Bi-bliotecii Academiei. Numele lui Ilie (Ilya) Constanti-novski nu figurează nicăieri. Până la urmă "misterul" a fost dezlegat. Am găsit informații în Enciclopedia exilului literar românesc de Florin Manolescu (p. 359): "Faimosul spion sovietic Ilya Constantinovski, fost student la București din 1935 până în 1940
Maitreyi și criticii săi interbelici by Mircea Handoca () [Corola-journal/Journalistic/8289_a_9614]
-
copilul nostru nu au somn. De cinci zile de când au venit să "mă ridice" - fără mandat, firește - eu sunt fugărit ca un vânat de lux din casă în casă, din gară în gară, din oraș în oraș" (originalul la Biblioteca Academiei, secția manuscrise S 1/3 DCCXCVII, publicat în vol. II de Corespondență Mircea Eliade Europa, Asia, America, Ed. Humanitas, 2001, p. 408. în acest context mă întreb: cine i-a inspirat lui Ilie Constantinovski articolul pentru Viața Românească?
Maitreyi și criticii săi interbelici by Mircea Handoca () [Corola-journal/Journalistic/8289_a_9614]
-
urmărit, cu deosebit interes, un formidabil program - în primă audiție - de muzică pentru duo de acordeoane. Și-au dat concursul două dintre cele mai talentate tinere interprete la acest dificil instrument -Terhi Sjoblom (Finlanda) - absolventă a clasei de acordeon de la Academia de Muzică Siberius din Helsinki și a unor cursuri de perfecționare de la Academia Fr. Liszt din Waimar și Marija Kandic (Serbia) - cu o evidentă pregătire de specialitate la Conservatorul din Belgrad și din Germania (Academia Franz Liszt). Programul a cuprins
O prestigioasă manifestare artistică Țintea muzicală - ediția a IV-a - 2012 by Alexandru I. Bădulescu () [Corola-journal/Journalistic/83157_a_84482]
-
duo de acordeoane. Și-au dat concursul două dintre cele mai talentate tinere interprete la acest dificil instrument -Terhi Sjoblom (Finlanda) - absolventă a clasei de acordeon de la Academia de Muzică Siberius din Helsinki și a unor cursuri de perfecționare de la Academia Fr. Liszt din Waimar și Marija Kandic (Serbia) - cu o evidentă pregătire de specialitate la Conservatorul din Belgrad și din Germania (Academia Franz Liszt). Programul a cuprins șapte opusuri de referință - toate în primă audiție absolută - compuse special pentru acest
O prestigioasă manifestare artistică Țintea muzicală - ediția a IV-a - 2012 by Alexandru I. Bădulescu () [Corola-journal/Journalistic/83157_a_84482]
-
a clasei de acordeon de la Academia de Muzică Siberius din Helsinki și a unor cursuri de perfecționare de la Academia Fr. Liszt din Waimar și Marija Kandic (Serbia) - cu o evidentă pregătire de specialitate la Conservatorul din Belgrad și din Germania (Academia Franz Liszt). Programul a cuprins șapte opusuri de referință - toate în primă audiție absolută - compuse special pentru acest eveniment de tot atâția renumiți compozitori români: George Balint, Sorin Lerescu și Cătălin Crețu - România, Sebastian Dumitrescu și Adina Dumitrescu (România- Finlanda
O prestigioasă manifestare artistică Țintea muzicală - ediția a IV-a - 2012 by Alexandru I. Bădulescu () [Corola-journal/Journalistic/83157_a_84482]
-
prim excurs muzicologic („Concert românesc” de Ligeti: de la cilindrii de ceară la orchestra simfonică, în „Studia UBB Musica”, Cluj-Napoca, LVIII, 1, 2013, p. 51-57), autoarea a fost invitată la prestigiosul simpozion organizat, anual, la Szombathely (13 iulie 2013), sub patronajul Academiei Ungare de Științe și al Institutului de Muzicologie din Budapesta, dedicat corifeului muzicii de avangardă (decedat la Viena în 2006) la împlinirea a nouă decenii de la nașterea sa (pe plai mioritic, la Târnăveni), oferind specialiștilor, sub un alt titlu (Ligeti
Lans?ri de carte by Constantin-Tufan STAN () [Corola-journal/Journalistic/83294_a_84619]
-
din 1796, aluziile sonore fiind date de timpani în secvențele Benedictus (Osanna) și Agnus Dei. Soliști au fost soprana Elena Stancu, mezzosoprana Geanina Munteanu, tenorul Nicolae Simonov - cu toții provenind de la clasa profesoarei Georgeta Stoleriu - și basul Bogdan Taloș - absolvent al Academiei de Muzica din Cluj și membru al studioului de la Komische Oper Berlin. A fost un alt moment reușit al artiștilor prezenți pe scena Radioului. Cvartetul solistic a fost bine acordat și armonizat, iar momentele emoționante nu au lipsit. De asemenea
La Sala Radio by Cleopatra David () [Corola-journal/Journalistic/83305_a_84630]
-
cu care rezona. Alături de violonistul Ștefan Ruha, a devenit un simbol al Filarmonicii și muzicii clujene. Imaginea sa precum și învățămintele dobândite de la maestrul Emil Simon vor rămâne pentru eternitate în sufletele multor generații de muzicieni și foști studenți ai Academiei de Muzică “G.Dima”. Dumnezeu să-l odihnească în pace...
Emil Simon by Grigore CONSTANTINESCU () [Corola-journal/Journalistic/83387_a_84712]
-
sa activitate a fost distins cu importante premii de creație, cu titlul de maestru emerit al artei, cu Premiul Academiei Române și Premiul de Stat, cu ordine și medalii, cu titlul de profesor universitar emerit, iar în 1977, Institutul Francez al Academiei de Arte din Paris și Academia Tiberiană din Roma (1981) l-au ales membru. Referindu-se la rolul și locul compozitorului și profesorului Ion Dumitrescu în viața noastră artistică, eminentul om de știință muzicală Viorel Cosma, Dr. Honoris Causa al
Un important jubileu: CENTENAR ION DUMITRESCU by AL. I. BĂDULESCU () [Corola-journal/Journalistic/84357_a_85682]
-
importante premii de creație, cu titlul de maestru emerit al artei, cu Premiul Academiei Române și Premiul de Stat, cu ordine și medalii, cu titlul de profesor universitar emerit, iar în 1977, Institutul Francez al Academiei de Arte din Paris și Academia Tiberiană din Roma (1981) l-au ales membru. Referindu-se la rolul și locul compozitorului și profesorului Ion Dumitrescu în viața noastră artistică, eminentul om de știință muzicală Viorel Cosma, Dr. Honoris Causa al Academiei Artelor din Chișinău, scria: „Personalitatea
Un important jubileu: CENTENAR ION DUMITRESCU by AL. I. BĂDULESCU () [Corola-journal/Journalistic/84357_a_85682]
-
de Arte din Paris și Academia Tiberiană din Roma (1981) l-au ales membru. Referindu-se la rolul și locul compozitorului și profesorului Ion Dumitrescu în viața noastră artistică, eminentul om de știință muzicală Viorel Cosma, Dr. Honoris Causa al Academiei Artelor din Chișinău, scria: „Personalitatea artistică reprezentativă pentru școala muzicală românească de la mijlocul veacului XX, Ion Dumitrescu a apărut și s-a impus la orizontul culturii noastre într-un moment de inițiative și înfăptuiri majore de largi deschideri pentru arta
Un important jubileu: CENTENAR ION DUMITRESCU by AL. I. BĂDULESCU () [Corola-journal/Journalistic/84357_a_85682]
-
de proporții gigantice. Așadar, despre mine e vorba !") pentru ca finalul să poarte cu el valorizarea, intact necruțătoare ("Și aflăm că de Anul Nou pleacă la St. Tropez. Și Dan Sociu semnează postfața. Cică el ar fi autorul, se spune în Academia Cațavencu. Numai că pentru a te numi autor trebuie să scrii o carte. Or, ce avem aici nu este o carte. Nu valorează nici măcar cât o scrisoare dintre cele trimise de cititorii revistelor tehnice. Dar ar putea fi folosită de
Proza cea mai scurtă by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8440_a_9765]
-
românesc din Muntele Athos, vol. III, volum achiziționat de Uniunea Compozitorilor și Muzicologilor, în curs de apariția la Editura muzicală; } {\footnote 15 - Vasile, Vasile - Creația lui Dimitrie Suceveanu - sursă de inspirație pentru muzica românească a sec. XX; în: Byzantion, Iași, Academia de Arte „George Enescu, 1996, pp. 158 - 183.} {\footnote 16 - Vasile, Vasile - Paul Constantinescu (1909 - 1963), în: Academica, București, An IV, nr. 4 (40), ianuarie 1994, p. 17 și 20.}
OMAGIEREA MUZICIANULUI PAUL CONSTANTINESCU by Vasile Vasile () [Corola-journal/Journalistic/84334_a_85659]
-
descifra, încă bine, pe ștampilele violet, cu chipul mitropolitului, care apar, din ce în ce mai șterse - bibliotecarul n-a mai înmuiat în tuș... - în dreapta sus, pe pagini), de la Școala Normală de Băieți "Andrei Șaguna". Dovada unui interes care nu se oprea în Biblioteca Academiei, cum conținutul Memoriilor o dovedește prea bine. Fiecare din cele opt studii, intervenții ale acade-mi-cie-nilor, în ședințe, în ceva mai puțin de-un an (din iunie 1906 în aprilie 1907) ar merita - departe de ele stilul sec, ori plicticos (avantajele
Actele timpului by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8504_a_9829]
-
avenida din Montevideo. N-ar avea rost să înșir aici plimbările prin Grădina Botanică, raitele pe măgura cu mormântul Anei Davilla sau săniușul de pe dealul ce se numea }ăcălia, retezat mai pe urmă spre a se construi pe platforma sa Academia Militară. Aș vorbi numai de liniștea ce domnea, în preajma celui de-al doilea război mondial în această rezidență de oameni așezați, locuind pe străzi cu nume de medici, în case cu grădini în care vântul legăna pâlcuri de cârciumărese - ah
Un om, un destin, un card by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/8525_a_9850]
-
descifra, încă bine, pe ștampilele violet, cu chipul mitropolitului, care apar, din ce în ce mai șterse - bibliotecarul n-a mai înmuiat în tuș... - în dreapta sus, pe pagini), de la Școala Normală de Băieți "Andrei Șaguna". Dovada unui interes care nu se oprea în Biblioteca Academiei, cum conținutul Memoriilor o dovedește prea bine. Fiecare din cele opt studii, intervenții ale acade-mi-cie-nilor, în ședințe, în ceva mai puțin de-un an (din iunie 1906 în aprilie 1907) ar merita - departe de ele stilul sec, ori plicticos (avantajele
Pornind de la ou by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8523_a_9848]
-
în 1979, care cuprindea literatura română până la 1900; Dicționarul clujenilor sau Dicționarul Zaciu, apărut în patru volume în anii 1995-2001, dar a cărui informație se oprea la 1989. În prefața primului volum al DGLR, Eugen Simion recunoaște deschis că Dicționarul Academiei a beneficiat de experiența acestora. Primul, Dicționarul ieșenilor, este absorbit în mare măsură, iar câțiva dintre colaboratorii Dicționarului Zaciu, cercetători clujeni de istorie literară, colaborează și la acest dicționar. După ce criterii obiective am putea decide, prin comparație cu celelalte dicționare
O victorie filologică by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8577_a_9902]
-
presei literare românești. 1790-1990 (ediția a doua în 1996), la ale cărui eforturi s-a adăugat pentru completări și detalieri contribuția cercetătorilor clujeni. Dacă luăm în seamă și sectorul de termeni literari, atunci putem aprecia, fără nici o exagerare, că Dicționarul Academiei face cât șapte dicționare sectoriale. Informația bibliografică este adusă foarte aproape de actualitate, până la sfârșitul anului 2003 - ceea ce este încă un merit la acest capitol al volumului de informație. Acesta (anvergura cuprinderii informațiilor, atât pe verticala istoriei, cât și pe orizontala
O victorie filologică by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8577_a_9902]
-
al ultimului an de studii ale Liceului de Muzică "George Enescu" din București; cu totul recent a fost admis să studieze la Royal Academy of Music, la Londra. I-a stat alături violonista Marciana Buta, deja studentă a aceleiași renumite Academii. Au fost admiși în Orchestră la recomandarea academiei londoneze, și nu la strădania instituțiilor noastre. Pentru stagiunea următoare a Orchestrei de Tineret a U.E., în urma selecției operate la noi, în ultimele luni, nu a fost admis nici măcar un singur instrumentist
Ateneul Român Muzică academică renăscută în compania tinerilor by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/8585_a_9910]
-
Muzică "George Enescu" din București; cu totul recent a fost admis să studieze la Royal Academy of Music, la Londra. I-a stat alături violonista Marciana Buta, deja studentă a aceleiași renumite Academii. Au fost admiși în Orchestră la recomandarea academiei londoneze, și nu la strădania instituțiilor noastre. Pentru stagiunea următoare a Orchestrei de Tineret a U.E., în urma selecției operate la noi, în ultimele luni, nu a fost admis nici măcar un singur instrumentist. La selecție au fost prezenți opt candidați. La
Ateneul Român Muzică academică renăscută în compania tinerilor by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/8585_a_9910]
-
contemporan cel mai cunoscut în întreaga lume, cel mai bine cotat, cu numărul cel mai mare de cărți traduse, de exemplare vândute etc. impresionează prin dublul succes care se ivește atât de rar: recunoașterea academică (din 2003 este membru al Academiei Regale Spaniole) și iubirea publicului larg. Se poate realiza un consistent studiu de caz pe traseul scriitorului spaniol urmărind felul cum s-a impus, cum și-a construit opera și celebritatea. Jurnalismul practicat vreme de 21 de ani este o
Granițele ficțiunii, după Arturo Pérez-Reverte by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/8591_a_9916]
-
atotputernicia Securității, despre conformismul și servilismul de care, din păcate, nu am dus lipsă nici noi, dar și despre modul revoltător în care s-au comportat comuniștii cu intelectualii, socotiți, cum spuneam, veritabili dușmani de clasă. Prin transformarea Academiei Române în Academia R.P.R., înaltul for devine un instrument politic. C. Rădulescu-Motru, fost președinte și vice-președinte al Academiei, este exclus dintre membrii ei, alături de mulți alții (printre care Lucian Blaga), i se fixează domiciliu obligatoriu și i se suprimă pensia, ca fiind "bestie
Comunismul și intelectualii by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/8620_a_9945]
-
noi, dar și despre modul revoltător în care s-au comportat comuniștii cu intelectualii, socotiți, cum spuneam, veritabili dușmani de clasă. Prin transformarea Academiei Române în Academia R.P.R., înaltul for devine un instrument politic. C. Rădulescu-Motru, fost președinte și vice-președinte al Academiei, este exclus dintre membrii ei, alături de mulți alții (printre care Lucian Blaga), i se fixează domiciliu obligatoriu și i se suprimă pensia, ca fiind "bestie moșierească". Octogenarul ajunge la sapă de lemn. E silit să înfrunte sărăcia, să-și vândă
Comunismul și intelectualii by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/8620_a_9945]
-
era previzibil. Și, cum era de așteptat, mass-media franceză a urmărit cu atenție și suficient de nuanțat fabulosul "fracas" provocat "dincolo de Rin" de romanul pentru care Jonathan Littell obținuse în urmă cu doi ani două premii mari: Goncourt și Premiul Academiei. Între timp în Franța a apărut ediția de buzunar a "Binevoitoarelor", iar vîlva din Germania ar putea reedita succesul de care a avut parte prima ediție a cărții. Romanul, tradus deja în mai multe limbi, va apărea curînd în Israel
Început de primăvară literară by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/8640_a_9965]
-
odată cu ele, artiștii, până atunci ținuți sub obroc: Lorin Maazel, Georges Prêtre, Zubin Mehta, Roberto Benzi, Sergiu Comissiona, Lawrence Foster, Daniel Barenboim, Micha Maisky, Filarmonica Regală din Londra, Orchestra Radiodifuziunii Bavareze, Filarmonica din Israel, Orchestra simfonică a Radiodifuziunii din Stuttgart, Academia Saint Martin in the Fields, Orchestra BBC, Orchestra Academiei ”Santa Cecilia” din Roma, Orchestra Simfonică din Chicago etc.etc. vor fi iarăși parte integrantă din ambianța noastră culturală. Curba care atinsese pragul cel mai de jos în 1988 începe să se
Festivalul international "George Enescu" by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/83703_a_85028]