96,467 matches
-
cu fețe de procurori și maniere de killeri. înfigându-și agresiv-sașiu privirile în cameră, ei își execută, în numele culturii de groapa lui Ouatu, preopinenții, din care își extrag colții doar atunci când i-au adus la moliciunea unei cârpe. Imprudenții care acceptă să treacă pe la "talk-show"-urile nocturne trebuie să fie cel puțin la fel de nesimțiți precum "anchor-men"-i, sau, în cazuri rarissime, să posede o candoare dezarmantă. Dacă nu ești un Mircea Dinescu sau un Andrei Pleșu, există toate șansele să ieși
Fanții catodici by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17190_a_18515]
-
copleșește... Sunteți mulțumit de ceea ce ați realizat în viață? Sunt mulțumit că am trăit, că am avut prieteni, că am iubit, că am luptat în timpul ocupației... Vă mulțumesc mult D-le Bresson, pentru favoarea pe care mi-ați făcut-o, acceptând să dialogăm... Mi-a făcut plăcere să stau de vorbă cu dvs.
Henri Cartier-Bresson - "Pentru mine intuiția e capitală" by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/17167_a_18492]
-
conteni să o repetăm, mai mult decât diplomații de profesie, artiștii noștri rămân în continuare adevărații ambasadori ai țării. Ambasadori de bună voință, ambasadori de "imagine", cum ne place să ne exprimăm în ultima vreme. Astfel sunt folosiți. Mulți o acceptă probând cea mai bună credință. Sunt folosiți dar nu sunt sprijiniți. Nici măcar pentru a li se asigura un statut social în limitele demnității. De cel material nici nu poate fi vorba. Incredibil dar adevărat, nu numai teatre de prestigiu național
Orchestra Radio la Köln by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/17183_a_18508]
-
personală a fost consumat iar textele au văzut lumina tiparului, este inevitabil ca ele să fie citite ca literatură, bună sau proastă, aducând astfel alte bucurii, dintre care cea a împărtășirii este egală-n mister cu cea a propriei deveniri. Acceptăm deci să ne asumăm responsabilitatea publicării lor și să-ncercăm, pe cât ne stă în putință, să nu ne plictisim cititorul cu aventuri străine de el sau cu vane gonflări culturiste". Putem să confirmăm că accesînd site-ul http://sites.netscape
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17187_a_18512]
-
pe cea dată, să admitem implicit "divorțul" său de cea din urmă. Artistul va suferi din pricina ei, în temeiul unei sensibilități în așa fel făurite, încît să nu i se poată întru totul supune, încît să n-o poată integral accepta - inconformist nativ, purtînd în sine, ca un embrion, tensiunea universului pe care e hărăzit a-l propune în nume propriu. E un mare dezadaptat. Nu face excepție de la regulă nici C. Abăluță, al cărui Mic tratat... (sigiliu insidios-didactic al unei
Formele inadaptării by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17174_a_18499]
-
consistența. Libertatea de a nu cunoaște Ziua începe și se termină în pragul somnului. Prezența lui este percepută ca o întrerupere a continuității, ca o înlocuire a lucrurilor cunoscute din "program" cu o stare de obscuritate fără legătură cu ele. Acceptăm somnul pentru firescul lui, căci el se impune ca - libertatea de a nu mai cunoaște, adică de a elimina din viață - programul. Reapariția luminii, dimineața la trezire, readuce programul zilnic. Revenirea aceasta fără dorința sau alegerea ta prealabilă, întărește convingerea
Programul nostru cel de toate zilele by Nicu Horodniceanu () [Corola-journal/Journalistic/17178_a_18503]
-
în judecarea organismului românesc. Întregul examen critic al procesului de constituire a civilizației și a culturii noastre, întreprins de Maiorescu prin memorabilele sale studii de la începutul întemeierii Convorbirilor literare (pe care ceilalți junimiști, cu deosebire toți fondatorii Societății, le-au acceptat prin comuniune ideologică perfectă), se datorează acelui spirit germanic care a guvernat formația lor intelectuală. De altfel, îndreptarea junimiștilor, din 1871, spre politica partidului conservator în formare se explică tot prin impregnarea lor de spiritul germanic, care le-a tutelat
Secretarul perpetuu al Junimii by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17198_a_18523]
-
nevoie interioară de simetrie și din scrupul muzeografic, se deconspiră identitatea imaginii și i se face lucrării o sumară fișă administrativă. Ceea ce privitorul poate descifra indubitabil din acest gen de creație, de glosă video pe marginea universului artistic, după ce a acceptat ceremonialul misterios al întregii construcții, este lesne de comunicat prin cîteva observații: mai întîi, autorul acestei secvențe, și aici mă refer în primul rînd la operator, este un bun cunoscător al artelor plastice, în general, și un analist extrem de subtil
O clipă de artă: Clip Art by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17216_a_18541]
-
o dovedească raritatea și precaritatea practicii lecturii), trebuie să fii mort sau să faci parte din Academie. Din fericire, academiile l-au refuzat întotdeauna. Iar el știa că strugurii sînt acri. Așa încît nu i-a rămas decît oglinda. Omul acceptă moartea în "oglinda" presei și a literaturii, dar - pentru că e om - nu și în oglinda fizică, reală. În care, tocmai de aceea, a rămas, pentru vecie, doar pe punctul de a se privi.
Chipul, moartea si oglinda by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/17186_a_18511]
-
dl Ion Iliescu n-a spus adevărul despre negocierile cu Rusia în privința instalării așa-numitului fir roșu. Cronicarul a mers pînă în ultima clipă de partea d-lui Iliescu, riscînd să fie luat în rîs, deoarece n-a vrut să accepte că fostul președinte al României a putut susține un neadevăr, acela că n-a știut de negocierile firului roșu. Declarațiile ulterioare ale d-lui Iliescu dovedesc din belșug că știa despre ce e vorba și ne face să ne punem
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17203_a_18528]
-
1857, a devenit student al Institului teologic sibian. Aici a avut loc întîlnirea, plină de consecințe, cu mitropolitul Șaguna. Acesta, apreciindu-l mult pe tînărul student, îl sfătuiește să se înscrie și la Facultatea de Drept. Și cum studentul a acceptat propunerea, a devenit pe dată funcționar la Cancelaria consistorială a Sibiului. Avînd grijă deosebită pentru favoritul său, Șaguna îl trimite, pentru perfecționare, la Universitatea din Leipzig, cu recomandarea de a aprofunda studiile de filosofie și economie politică. Acest stadiu de
Jurnalul unui memorandist by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17214_a_18539]
-
interesele materiale, din interbelic. Lui Sadoveanu i se cere socoteală de trădări repetate ale celor care l-au sprijinit și chiar de gestionarea dubioasă a unor fonduri guvernamentale. în bună parte, aceste acuzații sînt întemeiate. Nu însă pentru a le accepta sau respinge scriu acest articol. El mi-a fost prilejuit de o reflecție de natură morală. Mai toți pamfletarii și scriitorii cu care Șeicaru s-a războit, fie în atac, fie în apărare, sînt departe de a avea calitatea morală
Moralități by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17223_a_18548]
-
urmărind consecvent cu adevărat binele omului și o concepție vastă despre rolul omenirii și viitorul ei, acela a fost noul stat de peste ocean debutînd grandios cu eliberarea sclavilor într-o epocă în care puține state la vremea dată, ar fi acceptat un asemenea act... Vreau să spun: nu întîmplător destinul a vrut ca Zeița de nouăzeci de tone, cu lanțurile sfărîmate ale tiraniei zăcîndu-i la picioare, sub tivul clasic al tunicii, să lumineze cu facla ei drumul speranței și al tuturor
Statuia Libertății by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17201_a_18526]
-
importante, sunt grupări egoiste, exclusiviste, care consideră că există numai adevărul lor. De ce atâtea grupări religioase? Din pur egoism. Poate din interesul clericilor. Trebuie să existe o balanță între credință și știință. Nu cred în dogme, în adevăruri date, pot accepta doar postulate. Mie anumite expresii din biserică îmi fac frică, de tipul "Teme-te de înfricoșata judecată a lui Hristos!" La noi nu se mai vorbește în astfel de termeni, asta ține de epoca medievală. Avem și noi reminiscențe medievale
Gion Deplazes: Romanșa îmi venea din stomac by Magdalena Popescu-Marin () [Corola-journal/Journalistic/17236_a_18561]
-
iubită" a poetului. Acolo unde alții văd mimetism nu ar trebui să vedem decît un dialog afectiv, o sintonizare, acordare de frecvențe. Femeia intuise înaintea multor exegeți importanța poetului ("Geniu tu, planează-n lume! Lasă-mă în prada sorții...") și acceptase deliberat condiția umilă de "martora măririi" lui fără nici cea mai mică intenție de a intra în competiție. Ea continuă, în replică, un joc, zgîndărind același instrument -versul - și ceea ce Delavrancea lua în fu Poeți de pe vremea lui Eminescu e
Contemporani cu Eminescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17208_a_18533]
-
din el, în acuitatea afirmațiilor sale, în frumusețea structurii sale. Nu ești mai universal dacă scrii la Paris sau la New York decât la Chicoutimi sau la Port-au-Prince. Autorii sunt mai unversali atunci când, vorbind despre ceea ce cunosc bine unui public care acceptă să se vadă și să se privească autocritic, ajung prin miracolul teatrului, da, prin credința cu care scriu, prin sinceritatea pe care o investesc, să descrie, să cânte sufletul omenesc, să-i pătrundă toate tainele, să-i dezvăluie întreaga bogăție
27 martie, Ziua Mondială a Teatrului by Michel Tremblay () [Corola-journal/Journalistic/17232_a_18557]
-
sau n-ar fi fost deloc. Ei, mai ales Vianu, ca profesor (și al meu) s-au străduit să salveze ceea ce se mai putea și trebuia salvat din cultura românească, fiindu-ne mentori spirituali. De aceea mi-e greu să accept sudalma împotriva lor. Am citit, sincer spus, cu emoție aceste memorii ale d-nei Monica Lovinescu, avînd un titlu bine găsit, La apa Vavilonului. Deși la această apă a Vavilonului autoarea n-a șezut să plîngă ci a luptat temerar și
Vocea inconfundabilă by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17247_a_18572]
-
că presa ia în serios miza acestei strategii - integrarea în Uniunea Europeană. Cu acest prilej, d-sa nu numai că a încercat să dea Presei ce e al Presei, dar, în fond, a subînțeles că nu ajunge ca Strategia să fie acceptată de partidele parlamentare, de sindicate și de patronat precum și de liderii a diverse asociații civice. Ea trebuie să se bucure și de acceptul omului obișnuit, cel care va duce greul și în acest an și în cei care vor urma
Strategia pe termen scurt a dlui Isărescu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17256_a_18581]
-
putere, el nu are de gînd să se lase antrenat în ele, ci își vede numai de rostul său de tehnocrat căruia i s-a dat un guvern la dispoziție. El nu schimbă miniștrii la o anumită comandă politică, ci acceptă asemenea schimbări numai după ce ele au fost hotărîte de întregul coaliției care i-a cerut să ia locul fostului premier. Firește că la prima vedere i se poate reproșa dlui Isărescu faptul că refuzînd să se amestece în politicalele coaliției
Strategia pe termen scurt a dlui Isărescu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17256_a_18581]
-
rezolvarea lor pe seama celor care l-au chemat la șefia guvernului: partidele din coaliție și Cotroceniul. În atari condiții o criză de guvern nu i se poate reproșa premierului, chiar dacă sînt tot mai numeroase vocile care afirmă că dacă a acceptat să conducă un guvern politic, dl Isărescu ar trebui să adopte comportamentul unui premier care are și însărcinări politice. Invitația pe care le-a adresat-o premierul directorilor din mass-media din România ascunde, poate, și un dialog al său cu
Strategia pe termen scurt a dlui Isărescu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17256_a_18581]
-
vedea, întrucît escrocii nu făcuseră nimic! Văzînd acestea, escrocii îi propuseră împăratului să nu mai stea pe gînduri și să-i facă ei niște haine nou-nouțe din stofa aia de care zicea că-i atît de frumoasă (sanchi! n.n.) Împăratul acceptă. Escrocii se fac că-i iau măsura; se fac că-i croiesc hainele; se fac că i le pun pe el; se fac că-i mai croiesc și o trenă pentru ceremonii, totul, dar absolut totul, nimic, fals, zero: o
Drum bun, Frederik! (intermezzo) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17234_a_18559]
-
procesului de aderare la Uniunea Europeană (un eveniment de proporții istorice, al cărui capital a fost exploatat cu o anemie inexplicabilă, guvernanții lăsând conflictele jenante între diverși lideri de mucava să acopere succesul incontestabil!), ivirea speranței că vom fi, în fine, acceptați între națiunile civilizate i-au scos din minți pe dușmanii naturali ai democrației. într-o lume normală, condusă după legi limpezi, scamatoriile iliesciene vor fi privite, în cel mai bun caz, cu un zâmbet îngăduitor. Neocomuniștii nu sunt totalmente lipsiți
Ordalii asortate by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17240_a_18565]
-
determine să denunțe ipocrizia cotidiană, să renunțe la ideile prefabricate, să descopere autenticul și dragostea acolo unde pare cel mai puțin probabil ca ele să existe. Reversul otrăvit al acestei intenții lăudabile este singurătatea pe care o riscă cel care acceptă această provocare: David încearcă în zadar să împărtășească celorlalți propriile sale revelații, nu numai pentru că nu este înțeles de nimeni, ci și pentru că îi este imposibil să își exprime trăirile, care în fața unui public neîncrezător devin simple truisme. În ce măsură sîmburele
Despre actualitate by Florentina Costache () [Corola-journal/Journalistic/17245_a_18570]
-
nu poate fi relativ decît în raport cu altceva... Care altceva trebuie să fie absolut pentru ca acel lucru să fie într-adevăr relativ..." Numai că David își perorează convingerea într-un ospiciu de nebuni, unde a ajuns prin refuzul său de a accepta să-și joace în continuare rolul în marea comedie socială. Imposibilitatea de a (se) comunica, nevoia de a înțelege și de a fi înțeles care nu naște decît iluzie și singurătate, absurdul care face ca nebunia și luciditatea să devină
Despre actualitate by Florentina Costache () [Corola-journal/Journalistic/17245_a_18570]
-
restrîns, mizînd pe faptul că presa nu e de față, dar că țărăniștii vor afla, din aproape în aproape, de ce crede dl Constantinescu că e cel mai prost plasat în sondaje dintre candidații la președinție? Pentru asta ar trebui să acceptăm un lucru imposibil, ca președintele Connstantinescu să se poată deplasa incognito într-un moment în care presa era pe urmele lui din cauza ciorovăielilor din coaliție provocate de problema Babiuc. Sau că o întrunire a țărăniștilor la care a luat parte
Gafă sau strategie? by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17274_a_18599]