4,780 matches
-
Filip Bucuroiu, țărani. După absolvirea Facultății de Filologie-Pedagogie a Universității din București (1957), a fost profesor de liceu în București. Între 1968 și 1971 este vicepreședinte al Comitetului pentru Cultură și Artă al municipiului București, iar între 1971 și 1980, activist la Comitetul Central al Partidului Comunist Român. A colaborat la „România literară”, „Steaua”, „Luceafărul”, „Orizont”, „Viața românească”, „Familia”, „Săptămâna”. Debutează ca poet în anul 1969, în „România literară”. Debutul editorial are loc cu volumul de epigrame Floreta de argint, apărut
BUCUROIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285906_a_287235]
-
oamenilor înaintați și, îndeosebi, chipul comuniștilor. Secretarul organizației de bază din sat este prezentat ca un om rupt de mase. El se află mai mult în defensivă față de dușmanul de clasă și nu posedă în general nici una din trăsăturile caracteristice activistului de partid, oamenilor înaintați din țara noastră (...). Autorul cronicii a găsit de cuviință să închidă ochii în fața marilor slăbiciuni al cărții, și să-l ridice în slăvi pe scriitor, decretând romanul drept «o creație autentică», «un fluviu plin de farmec
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
pozitiv. Din Toma și acțiunile lui, autorul a făcut axul principal al romanului, în jurul căruia se grupează toate episoadele, viața tuturor celorlalte personaje (...). Insuficient lucrate sunt în roman, figurile lui Melchior, organizatorul de partid al Gospodăriei, și al lui Suciu, activistul de la raion (...). Dacă mulți dintre romancierii noștri actuali au greșit în ceea ce privește reprezentarea justă a raportului de forțe din viața noastră socială, punându-se de mai multe ori, în lucrările lor, personajele negative, reprezentând reacțiunea, să atace, în timp ce forțele progresului n-
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
apar și personaje schematice, superficiale (...). Cauzele schematismului, ale tendinței de a nivela caracterele oamenilor, de a-i lipsi de individualitate, de personalitate, rezidă în cunoașterea superficială a realității, în insuficienta participare la viață și la lupta poporului (...). Partidul îndeamnă pe activiștii de pe tărâmul dramaturgiei și teatrului să-și concentreze atenția asupra creării unui repertoriu actual, la înălțimea cerințelor maselor muncitoare. Poporul nostru așteaptă de la scriitori opere din ce în ce mai bune (...). Urmând exemplul dramaturgilor sovietici, autorii noștri trebuie să studieze cu perseverență operele clasicilor
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
mai tuturor pieselor neizbutite din Cultura poporului s-ar putea rezuma astfel: un mijlocaș merge pe un drum greșit (vinde produse agricole speculanților, refuză să intre în cooperativă sau în gospodăria agricolă colectivă) deoarece îl ține în mreje chiaburul. Un activist de partid vine la el și-l «lămurește». Astfel, mijlocașul își va «învinge îndoiala» îndreptându-se pe drumul cel bun (Pățania mamei Ilinca de Puiu Maximilian, Cui vinzi tu? de N. Buzescu, Panaite și-a învins îndoiala de Ionel Țăranu
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
și-a învins îndoiala de Ionel Țăranu, după o nuvelă de G. Sidorovici, Clienții lui Constantin de Puiu Maximilian). Dacă subiectul e luat din viața unei gospodării colective, eroul principal e un colectivist înapoiat. Va interveni însă și aici același activist de partid, cu același discurs, lămurindu-l pe tovarășul rămas în întuneric. (Același drum de M. Leonard, Iazul de la Șipotul rece de Ion Marin Sadoveanu). Pentru acoperirea schematismului acțiunea e complicată, de obicei, prin introducerea unei idile care sfârșește printr-
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
43. N. Tertulian. - O nuvelă remarcabilă. În: Contemporanul, nr.41 (314). 10 oct. 44. Petru Dumitriu. - Mai multă lumină. Idem, nr.42 (315), 17 oct. 45. Petru Dumitriu. - Un an rodnic. Ibidem. nr.52 (325), 24 dec. 46. Despre chipul activistului de partid în „Cetatea de foc”. Scrisori către redacție de Ana Predescu, fotografă și Dumitru Georgescu, strungar. În: Flacăra, nr. 19 (123), 13 mai 1950: „Cât privește președintele comitului de întreprindere (interpretat de I. Frimu) - el nu arată rolul de
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
este slab înfățișat, necorespunzător răspunderii pe care o deține. Drept concluzie generală, fie din cauză că autorul nu a reușit întotdeauna să-i înfățișeze într-o lumină puternică, fie că actorii n-au găsit cele mai bune forme de a-i reda, activiști de frunte ai organizației de partid și ai mișcării sindicale de la Reșița au apărut pe scenă mai șterși decât sunt în realitate, mai șterși decât personajele negative. Dar muncitorii care vin la spectacol îi cunosc din viața de toate zilele
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
atenția cuvenită acestei probleme de bază a artei realiste. Cititorul cărții Oțel și pâine de Ion Călugăru a putut observa desigur că autorul izbutește să individualizeze unele personaje negative. În schimb, în aceeași carte cititorul întâlnește un număr de șase activiști ai Comitetului Central, care nu sunt altceva decât niște scheme, ce nu se deosebesc cu nimic una de alta (...). În alte lucrări literare, trăsături neesențiale sunt ridicate la rangul de însușiri semnificative. De pildă, ne întrebăm cu ce contribuie la
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
pildă, romanul Drum fără pulbere, ed. a 2-a de Petru Dumitriu are o puternică înrâurire mobilizatoare asupra cititorilor tocmai pentru că scriitorul a reușit să întrupeze artistic în Mitică Ruse, în Maftei și în alte personaje ale cărții, muncitori sau activiști pe șantierul canalului Dunăre-Marea Neagră - trăsături tipice ale oamenilor noi (...). O largă și binemeritată popularitate, care a trecut dincolo de granițele țării noastre, a dobândit chipul luminos al lui Mitrea Cocor (...). Trăsături noi ale țăranului muncitor, devenit colectivist, (educat în armată
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
secretarul de partid Muntean - care în intenția autorului trebuia să fie personajul cel mai înaintat - e înfățișat într-un fel inexpresiv, plicticos, ca un predicator sărac în idei. A. Baranga în piesa Într-o noapte de vară prezintă schematic doi activiști de partid, dintre care Ene Marin amintește cel mult de un vechi detectiv venit în «anchetă»(...). O confuzie dăunătoare: falsa individualizare: În romanul Cumpăna luminilor de Nicolae Jianu, secretarul organizației de partid, Victor Mladin - pe care autorul încearcă să-l
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
trăsături individuale specifice, neadâncite. Tipul de tânără odraslă a burgheziei în agonie: aceeași eroină, sub trei nume diferite și realizată cu izbânzi variabile apare în Iarba rea piesa lui A. Baranga, și în romanele lui N. Jianu și Petru Dumitriu. Activistul de partid, muncitorul care conduce organizația de partid pe un șantier apare fără o individualitate bine precizată (...). Cum se manifestă individualizarea esenței fenomenului social, în poezie? Ca cititor de poezie, și cu toate rezervele cuvenite, aș vrea să arăt un
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
resping în marea lor majoritate, dar dintre care unele izbutesc totuși să se strecoare prin filtrul insuficient al unei critici neprincipiale și ajung astfel să vadă lumina tiparului. Semnificativ este faptul că tocmai eroii cei mai înaintați - comuniștii - și îndeosebi activiștii din posturi de răspundere - sunt adeseori figuri relativ palide, șterse (...). Așa se întâmplă chiar cu unii eroi din opere valoroase, cum ar fi Sofronie din Iarbă rea de Aurel Baranga, Muntean din Cetatea de foc de Mihail Davidoglu, Voicu și
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
Preda a îmbogățit literatura noastră cu câteva chipuri noi, care vor rezista timpului, deoarece exprimă fidel esența unora dintre principalele forțe sociale ale timpului nostru (...). Astfel, figura lui Ion Țurlea, care ar vrea să fie o întruchipare tipică a adevăratului activist de partid, pătruns de fermitate revoluționară - opus unor activiști birocrați, rupți de mase, și care alunecă pe panta oportunismului, de felul lui Ion Niculae - nu are un contur atât de precis ca acela, bunăoară, a lui Anghel (...). Prunoiu este una
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
care vor rezista timpului, deoarece exprimă fidel esența unora dintre principalele forțe sociale ale timpului nostru (...). Astfel, figura lui Ion Țurlea, care ar vrea să fie o întruchipare tipică a adevăratului activist de partid, pătruns de fermitate revoluționară - opus unor activiști birocrați, rupți de mase, și care alunecă pe panta oportunismului, de felul lui Ion Niculae - nu are un contur atât de precis ca acela, bunăoară, a lui Anghel (...). Prunoiu este una dintre cele mai bine individualizate figuri ale nuvelei. Menținându
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
maximum de curaj. Vladimir Tismăneanu: Sincer vorbind, nu știu dacă acești oameni mai păstrau un minim interes pentru marxism. Cred că una dintre probleme este naționalismul de paradă al perioadei de după declarația din 1964. Aceasta a constituit marele alibi al activiștilor. În spatele independenței pe care o afișa Partidul Muncitoresc Român, respectiv PCR, ei chiar puteau crede că reprezintă o viziune alternativă despre socialism, dublată de recuperarea dimensiunii naționale. Acest lucru Îi făcea să se mândrească, fără să Înțeleagă, firește, că era
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
1948. Îl compar cu Gheorghe Vasilichi, autorul reformei Învățământului din 1948, sau cu Miron Constantinescu, un om inteligent, dar extrem de abuziv, despotic, intolerant, lipsit de deschidere spre formule occidentale care să nu fie marxiste? Evident, nu. Îl pot compara cu activistul de partid relativ luminat Paul Niculescu-Mizil. Mircea Malița avea o orientare tehnocratică și era interesat de științele umane, formulele Clubului de la Roma etc. Mircea Mihăieș: Era și el tot un fel de perestroikist, și este uimitor că nu a făcut
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
cunoscut, Stelian Moțiu, figură foarte interesantă, care asista la ședințele cu activul pe vremea lui Traian Ștefănescu, om de altfel extrem de inteligent. Când lua cuvântul, spunea: „Fiți atenți, măi, și notați, căci altfel am să procedez cu voi manu militari”. Activiștii Își spuneau că trebuie să fie foarte deștept! După care adăuga: „Nu vă uitați la mine, v-am spus ce trebuie făcut și n-ați făcut nimic, ați spus că n-ați știut. Vă mai spun ceva: ignorantia non est
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
să fie foarte deștept! După care adăuga: „Nu vă uitați la mine, v-am spus ce trebuie făcut și n-ați făcut nimic, ați spus că n-ați știut. Vă mai spun ceva: ignorantia non est argumentum!”. Starea În rândul activiștilor era de extaz Înfiorat. Pe undeva, situația se repetă: dacă Năstase le va spune activiștilor PSD-ului că ignorantia non est argumentum, vor rămâne Într-o stare de beatitudine. Mircea Mihăieș: Fiind un om destul de abil, Adrian Năstase Încearcă să
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
ce trebuie făcut și n-ați făcut nimic, ați spus că n-ați știut. Vă mai spun ceva: ignorantia non est argumentum!”. Starea În rândul activiștilor era de extaz Înfiorat. Pe undeva, situația se repetă: dacă Năstase le va spune activiștilor PSD-ului că ignorantia non est argumentum, vor rămâne Într-o stare de beatitudine. Mircea Mihăieș: Fiind un om destul de abil, Adrian Năstase Încearcă să folosească mai multe limbaje. Din păcate, ele nu-i ies atât de bine ca lui
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
Îl cunoștea din perioada UTM-ului. Domnul Cornea nu a făcut carieră În regimul Iliescu pentru că nu cred că a vrut și nici structura lui nu era de asemenea natură. Paul Cornea s-a schimbat foarte mult de la tânărul intelectual activist care credea În idealul comunist. Dacă te uiți În Cartea albă a Securității, el era Încă din perioada Gheorghiu-Dej, ’62-’63, președinte al Consiliului Cinematografiei, ultima funcție oficială pe care a avut-o până la revoluția din 1989. În rest, a
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
numai conservatorii și neoconservatorii amintiți Înainte, ci și liberali americani, precum Will Marshall și Leon Wieseltier, iar În comitetul internațional se găsesc Bronisßaw Geremek, fost disident și actualmente politician liberal În Polonia, Martin Simețka, de asemenea fost disident și actual activist PEN În Republica Cehă, precum și Christopher Hitchins, pe care Issac Îl numește pe bună dreptate „un iconoclast ce poate să fie considerat orice, dar nu conservator sau neoconservator”. Este bine să avem În text citate care să susțină acest punct
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
de Leon Wieseltier. Mircea Mihăieș: The Moral Obligation to Be Intelligent. Vladimir Tismăneanu: Dacă nu putem spune că este o obligație inteligentă să fii moral, e sigur o obligație morală să fii inteligent! Michnik observă antiamericanismul În rândul multora dintre activiștii și figurile de prim-plan, dar și la nivelul masei. Mișcarea antirăzboi o amintește pe cea selectiv-pacifistă din anii ’80: Îi deranjau profund rachetele americane de pe teritoriul Germaniei de Vest, dar câtuși de puțin cele sovietice de pe teritoriul Germaniei de
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
la măsea: „Dar n-ai dreptul să...“, le acoperea protestele cu hârâiala lui ilară: „Iată dreptul meu!“ și bătea cu palma în teaca enormă a mauserului de la șold, râzând în hohote... Mai erau și alții. Își dădeau cu toții numele de activiști. Și vorbeau necontenit și sileau pe toată lumea să-i asculte, nedând voie nimănui să scoată măcar o vorbă. Nikolai încercă o dată, contestând discursul „tovarășului Krasnâi“. Carasin explodă, cu ochii dați peste cap de furie: — O să-ți scurtăm limba, la fel
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
bețiv, da, un soi de mahmureală care, într-o bună zi, avea să ia sfârșit de la sine. Ce puteau ei schimba în esență, toți flecarii ăia în haine de piele? De pildă Krasnâi, a cărui principală ispravă era să mobilizeze activiștii, pentru a smulge cupolele bisericilor din împrejurimile Dolșankăi. Sau Batum care, când n-avea o sticlă în mână, nu cunoștea decât două gesturi: să se descheie la brăcinar sau să-și scoată revolverul din teacă... Nikolai scutura din cap, zâmbea
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]