6,508 matches
-
la gri. Răspândirea: Se întâlnește în nordul și centrul Europei, în Asia. În România este o specie rară. Habitatul de adăpostire și de hrănire: Populează de obicei zonele inundabile din preajma râurilor. Preferă râurile ce au o curgere lină. Vara se adăpostește în podurile caselor, mai rar în scorburile și sub scoarța copacilor, peșteri și mine. Hiberneză în cavități subterane. Modul de hrănire: Perioada de activitate începe seara târziu. Vânează de obicei deasupra apei. În de pendență de suprafața oglinzii apei zborul
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
zonele de sud si de vest. În România este o specie foarte rară. Habitatul de adăpostire și de hrănire: Se regăsește rar în peșteri, iar coloniile de reproducere se întâlnesc în scorburile copacilor.Trăiește în păduri, în apropierea apelor, se adăpostește în podurile clădirilor, peșteri, pivnițe, mine și tuneluri. Modul de hrănire: Zboară în amurg devreme, rapid, agil și vânează aproape în apropierea apei sau la înălțimi joase prin pădure. Se hrănește cu molii, insecte mici și păianjeni. Reproducerea: Împerechere are
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
de un gri-albicioase. Răspândirea: Se întâlnește în întreaga Europa, spre sud pâna în Africa de nord și peninsula Arabică, spre est pâna în Ural. Este rar întâlnit în România. Habitatul de adăpostire și de hrănire: Populează zonele împădurite. Vara, se adăpostește în scorburile și sub scoarța copacilor. Formează colonii de reproducere în scorburi de zeci de femele. Iernează în cavități subterane. Este rar întâlnită în peșteri. Modul de hrănire: Perioada de maximă activitate începe noaptea târziu. Zboară încet la înălțimi mici
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
de regulă îi strânge de pe substrat. Reproducerea: Împerecherea are loc toamna sau în timpul iernii. Femelele nasc de regulă un singur pui pe la jumătatea verii (iunie-iulie). Lactația durează 6 săptămâni. Hibernarea: Hibernează de la sfârșitul lui noiembrie până la începutul lui martie. Se adăpostește în cavități subterane. Comportamentul social: Este o specie colonială. Vara formează colonii în număr de 20-100 de indivizi. Longevitatea: Trăiește pâna la 20 ani. Liliacul de amurg (Nyctalus noctula) Descrierea morfologică: Este o specie de talie mare. Lungimea corpului este
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
Asiei.Este o specie comună în România. Habitatul de adăpostire și de hrănire: Preferă teritoriile împădurite, dar poate locui și în localitățile umane. În munți poate fi întâlnit până la o altitudine de 2500 metri. Atât vara cât și iarna se adăpostește în scorburile copacilor și în diverse construcții, foarte rar în peșteri. Modul de hrănire: Iese la vânătoare după apusul soarelui când afară e încă lumină. Vânează aproape de adăposturi, la înălțimi mari deasupra coroanelor copacilor și a spațiilor deschise. Zboara rapid
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
împerechere. Perioada de gestație durează 50-70 de zile. La începutul verii femela naște de regulă doi, mai rar un singur pui pe care îi alăptează timp de 1 1,5 luni. Hibernarea: Deseori hibernează în aceleași adăposturi în care se adăpostește vara. Migrația: Uneori efectuează migrații sezoniere de până la 1600 de km. Comportamentul social: Formează colonii mici în care deseori conviețuiește cu alte specii. Longevitatea: În natură trăiește de regulă 3-5 ani. În captivitate - pînă la 12 ani. Liliacul cârn (Barbastella
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
Africa de nord. În România este o specie rară. Habitatul de adăpostire și de hrănire: Populează diferite teritorii, de la zonele aride până la acelea temperate. Preferă teritoriile împădurite. În munți poate fi întâlnit până la o altitudine de 1900 metri. Vara se adăpostește în peșteri și mine, în scorburile copacilor. Iarna preferă cavitățile subterane. Modul de hrănire: Iese la vânătoare devreme, după apusul soarelui. Zboară încet și destul de liniștit. Se hrănește cu insecte de talie mică pe care le prinde din zbor. Reproducerea
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
până în Japonia. Preferă zonele cu climă temperată. În România este o specie rară. Habitatul de adăpostire și de hrănire: Este o specie comună pentru teritoriile împădurite. Poate fi întâlnită în zonele împădurite muntoase, până la altitudinea de 3550 m. Vara se adăpostește în scorburi și sub scoarța copacilor, în 38 construcțiile umane, mai rar în cavități subterane. Iarna hibernează în cavități subterane. Modul de hrănire: Iese la vânătoare seara târziu și este activ pe parcursul întregii nopți. În căutarea insectelor zboară în apropiere
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
și sud vestul Europei dar și în nordul Africii, Asia mijlocie și Mongolia. În România este mai răspândită decât P. auritus. Habitatul de adăpostire și de hrănire: Preferă zonele de deal, precum și habitatele antropogene. Atât vara cât și iarna se adăpostește în poduri părăsite și scorburi în zona de deal, mai rar în peșteri. Modul de hrănire: Iese la vânătoare seara târziu. Preferă spațiile deschise unde zboară în jurul copacilor singuratici. Zboară încet dar foarte îndemânatic. În timpul zborului se poate opri și
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
de la cafeniu la cafeniu roșcat. Abdomenul este puțin mai deschis la culoare. Raspândirea: Se întâlnește în Europa, Africa de nord, peninsula Arabică, subcontinentul Indian. Habitatul de adăpostire și de hrănire: Poate fi întâlnit în locuri populate de om. Vara se adăpostește în diverse construcții (podurile caselor, clădiri vechi), mai rar în scorburile sau sub scoarța copacilor. Iarna preferă cavitățile subterane. Modul de hrănire: Perioada de maximă activitate începe seara, odată cu apusul soarelui. Zboară repede și cu abilitate deasupra coroanelor copacilor, străzilor
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
subtropical al Eurasiei. Numărul de exemplare este mult diminuat în toată Europa. Habitatul de adăpostire și de hrănire: Populează cele mai variate habitate, inclusiv pe cele antropice. În munți poate fi întâlnit până la o altitudine de 3000 m. Vara se adăpostesc în construcții umane, scorburile copacilor precum și alte adăposturi. Modul de hrănire: Iese la vânătoare devreme, în amurg. Zboară la înălțimi mari, deasupra terenurilor deschise, mai rar deasupra pădurilor sau a apelor. Reproducerea: Împerecherea are loc toamna sau la începutul iernii
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
mai favorabile din acest punct de vedere sunt cavitățile ascendente cu o singură intrare sau sălile în care tavanul formează o cupolă, deoarece în astfel de spații există întodeauna o atmosferă umedă și caldă. Majoritatea liliecilor din România sunt troglofili, adăpostindu-se doar temporar în peșteri. Excepție fac Nyctalus lasiopterus, Nyctalus leisleri, Pipistrellus (Hypsugo) savii și Pipistrellus pigmaeus, care, conform datelor disponibile, nu au fost întâlnite până acum în nici una din peșterile cunuscute. b. Adăposturile silvestre. Speciile silvicole de lilieci își
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
în adăposturi silvestre. c. Adăposturile antropice. Unii lilieci sunt cu precădere antropofili, manifestând preferințe pentru construcțiile umane. De regulă, aceștia sunt întâlniți în poduri, mansarde, turnuri de biserică, beciuri, case părăsite, ruine, morminte, sub podurile de peste ape etc. Ei se adăpostesc în cele mai ascunse locuri, ca diversele fante și crăpături de la nivelul acoperișului sau dintre îmbinarea cornișelor, în nișele dintre țigle, în unghiurile formate de grinzile podului, sub panourile de lemn, lambriuri, precum și în spațiile interstițiale ale zidăriei sau în
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
de până la 38-40°C (Valenciuc, 1973), cerințele lor față de adăposturile de hibernare sunt foarte riguroase. De regulă, 49 temperatura trebuie să fie de 2-8°C pentru speciile care hibernează în peșteri și de aproximativ 0°C pentru cele care se adăpostesc în scorburi (Ransome, 1990). Cum cerințele termice de hibernare diferă în funcție de specii, locul de hibernare este selectat cu strictețe. Astfel, Barbastella barbasellus suportă temperaturi mai reduse, cuprinse între 2 și + 4°C, pe când pentru speciile de genul Myotis valorile optime
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
un mediu care atrage numeroase insecte și în care se întâlnesc multe din habitatele de bază. Câteva specii de lilieci, precum Nyctalus noctula, Myotis mystacinus, Eptesicus serotinus, Pipistrellus pipistrellus ș.a. s-au adaptat foarte bine la aceste zone, vânând și adăpostindu-se în aceste locuri. Forma și mărimea aripilor îndeplinesc un rol esențial în strategia și viteza de zbor (Baagoe, 1979). Raportat la mărimea corpului și a suprafeței aripii, există două feluri în care aripile liliecilor pot varia. În cazul speciilor
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
de-a lungul râurilor. 3.4.6. Metoda capturării - marcării - recapturării Este una din metodele cu largă utilizare în ornitologie, dar și în chiropterologie, mai ales în cadrul speciilor ce trăiesc în peșteri - colonii de vară. În cazul speciilor ce se adăpostesc în scorburi sau în timpul vânatului (deasupra apelor sau în stuf), capturarea este foarte dificilă sau aproape imposibilă. S-au folosit plase chiropterologice așezate la gura peșterilor din Cheile Vârghișului, jud. Covasna, (Peștera Mare de la Merești, Peștera Calului și Peștera Gabor
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
de 15. 10. 2004 (numărul minim) și numărul maxim de 55 exemplare pe data de 15. 03. 2005. Începând din luna aprilie numărul indivizilor a început să scadă, ca urmare a ieșirii din hibernare. Vara, în timpul zilei, accidental, se pot adăposti puține exemplare, însă adăpostul estival pentru unele specii este pădurea din apropiere. Grota reprezintă un adăpost temporar și un loc de tranzit pentru că și în perioada de hibernare în săptămânile în care temperaturile sunt mai ridicate, decât în mod obișnuit
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
guano sunt exploatate ca fertilizator organic iar în trecut, guano a fost folosit ca o sursa de salpetru pentru fabricarea prafului de pusca (de exemplu pe durata Razboiului de Secesiune din S.U.A.). Cantitățile imense de guano acumulate în peșterile care adăpostesc mari colonii de lilieci, au o importanță economică deosebită, acest produs natural fiind utilizat cu precădere pentru fertilizarea culturilor agricole. La începutul secolului XX, exploatarea depozitelor de guano a constituit în SUA o activitate extrem de intensă. De exemplu, din Peștera
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
p. 53 subliniază "arhitectura orientală a babilonienilor, inzilor și egiptenilor plăsmuia, pe de o parte, simbolic, în creații valabile prin ele însele, ceea ce era considerat de aceste popoare ca absolut și ca adevăr sau, pe de altă parte, această arhitectură adăpostea ceea ce în ciuda morții era păstrat în forma sa exterioară naturală" [17 td]. În ultima parte a Esteticii: Poezia, ni se dezvăluie aceeași sîrguință cu care Hegel readuce la lumină lumea artistic-literară a Indiei. La p. 23 începe prin a spune
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
nu se găsesc, se salvează de la înec fără să intre în apă. Parcă totul s-ar desfășura pe mai multe planuri de timp și de spațiu. CAPITOLUL III CAMERA SAMBÔ Camera, în opera lui Mircea Eliade, este un spațiu închis, adăpostind un secret înfricoșător, la care nu are acces decât ființa inițiată; este un microcosmos care reeditează personalitatea fiecăruia. La Eliade, camera are un înțeles special, pentru că se leagă de o experiență personală, care se înscrie în primele sale amintiri. Ștefan
Maria Ungureanu by Fantasticul în opera lui Mircea Eliade – Monografie () [Corola-publishinghouse/Science/1606_a_2947]
-
Moldovei, propune o povestire frumoasă, structurată, care se înscrie în linia cronicii anterioare a lui Miron Costin. Cantemir povestește că invaziile sarmaților, ale hunilor și ale goților au distrus Moldova și coloniile romane. Locuitorii, fugind de furia barbarilor, s-au adăpostit în munții Maramureșului, reușind astfel să supraviețuiască. Atunci cînd s-au simțit sufocați de creșterea populației, conducătorul lor, Dragoș fiul lui Bogdan, a decis să treacă munții spre Răsărit, însoțit de trei sute de oameni, ca pentru o partidă de vînătoare
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
de Est, URSS, România, Bulgaria, Cehoslovacia, Ungaria, Polonia și Albania. Obiectul tratatului depășește o simplă alianță militară și, notează generalul Henri Paris într-un important studiu consacrat pactului, "... este ceea ce ni se reamintește simbolic în holul clădirii care, la Moscova, adăpostea Comandamentul Statului Major al Forțelor Armate ale statelor membre ale Tratatului de la Varșovia. Pînă la dispariția Pactului în 1991 sînt desfășurate în acest hol drapelele țărilor aliate. Pe perete, în apropierea drapelelor, sînt înscrise cuvintele lui Lenin: "Vă revine marea
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
corpului electoral și capacitatea de violentare a guvernului, și că mănținerea echilibrului între guvern și guvernați, între diferitele partide, este una din cele mai frumoase atribuțiuni ale Coroanii. "Presa" pe aceste premise esențiale le trece cu totul cu vederea; se adăpostește la umbra majorităților din Corpurile legiuitoare și tinde a demonstra că, pe câtă vreme guvernul se bucură de acele majorități, capului statului nu i-ar incumba decât un rol cu totul pasiv. Și, după ce pune astfel de teorii înainte, "Presa" ne impută
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
neamul căruia se numește satul Ițcanii. În fața Sucevei, însă pe hotarul nostru, se află, iar la poala unei ridicături de deal, târgușorul Burdujenii. Pe lângă meritul de-a fi un loc istoric, Ițcanii, deși pe pământ austriac, aveau avantajul de-a adăposti, în localul gării, pe lângă vama austriacă și pe cea română. Răul cel mare nu consista, după noi, în chiar aranjamentul acesta, precât în desele conflicte la care el da loc. În timpul Congresului de la Berlin, evreii, acești adevărați stăpâni ai Bucovinei
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
Bucovinei, insultau pe călătorii români, ba a avut loc chiar mai multe păruieli între strănepoții lui Sem și între cei ai lui Iafet, păruieli în care iafetiții ieșeau biruitori, însă nu fără a se compromite întrucîtva neutralitatea unei gări care adăpostea cu egală nepărtinire vămile a două state deosebite. Guvernul român a mutat așadar vama de la Ițcani la Burdujeni, ca să nu se facă pricină. A urmat într-adevăr un protest, cam fără cuvânt, din partea negustorilor intermediatori din Ițcani, dar la urma
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]