70,486 matches
-
e lucrata liber. Fugă, deși se îndepărtează în general mult, de forma strictă, îi păstrează totuși, elementele esențiale: expoziția, care e construită după toate regulile și un stretto final, riguros lucrat. Divertismentele nu prind înfățișarea unei dezvoltări scolastice, ci formează adevărate pasagii de inspirație liberă. Că în toate lucrările lui Paul Constantinescu, inspirația folclorului autohton e izbitoare; numai că în această lucrare, ea rămâne mult mai discretă că altădată.” Sub baghetă lui Theodor Rogalski, lucrarea a mai fost prezentată de acelasi
PAUL CONSTANTINESCU, CONSTANTIN SILVESTRI ȘI GEORGE ENESCU. CONEXIUNI BIOGRAFICE ȘI MUZICALE by Sanda Hîrlav Maistorovici () [Corola-journal/Science/83180_a_84505]
-
atât de apropiați ca valoare profesională și totuși atât de diferiți că personalități s-au intersectat adesea, în sensul că Silveștri în postura să de dirijor și pianist excepțional înzestrat, abordând lucrările lui Paul Constantinescu le-a pus în lumina adevărata valoare. Începutul l-a constituit Concertul din 15 noiembrie 1935 de la Sala Dalles, în cadrul căruia, sub egida Asociației pentru Muzica Nouă fondată de Jora, Silveștri, în calitate de pianist, interpreta alături de Isidor Koganoff, Sonatina pentru vioară și pian (terminată la Ploiești, la
PAUL CONSTANTINESCU, CONSTANTIN SILVESTRI ȘI GEORGE ENESCU. CONEXIUNI BIOGRAFICE ȘI MUZICALE by Sanda Hîrlav Maistorovici () [Corola-journal/Science/83180_a_84505]
-
Viața creștină, „viața filosofică” este o viață sacramentală, de contemplare Și slujire Sfântul Grigorie de Nyssa socotește viața călugărească adevărata filosofie, Întrucât Îi duce pe cei ce o practică la contemplarea adevărului, care e Dumnezeu Cel personal. Practicanții adevăratei filosofii ajung la cunoașterea adevărului, Însă prin Duhul Sfânt, la aceasta ajungând nu fără o contribuție Și o pregătire proprie a
Sfântul Grigorie al Nyssei despre Taina Pocăinței și a Euharistiei ca trepte spre Îndumnezeire. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/152_a_190]
-
Viața creștină, „viața filosofică” este o viață sacramentală, de contemplare Și slujire Sfântul Grigorie de Nyssa socotește viața călugărească adevărata filosofie, Întrucât Îi duce pe cei ce o practică la contemplarea adevărului, care e Dumnezeu Cel personal. Practicanții adevăratei filosofii ajung la cunoașterea adevărului, Însă prin Duhul Sfânt, la aceasta ajungând nu fără o contribuție Și o pregătire proprie a lor<footnote Pr. Prof. Dr. Dumitru Stăniloae, notele explicative nr. 7 și 8, În col. Părinți și scriitori bisericești
Sfântul Grigorie al Nyssei despre Taina Pocăinței și a Euharistiei ca trepte spre Îndumnezeire. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/152_a_190]
-
Nyssa, a Doctoral dissertation (article-based), Helsinki, 2007, p. 185. footnote>. În viziunea gregoriană asupra creștinismului, perfecțiunea nu este doar pentru „filosofi”<footnote Se referea deci la monahi folosind acest cuvânt. footnote> sau pentru asceții mănăstirilor care, de dragul iubirii lor pentru adevărata Înțelepciune, Hristos, se dedică „vieții filosofice”. Aceste persoane năzuiesc la cunoașterea divină, pentru a atinge „maturitatea intelectuală”, pe măsură ce Hristos crește În ei, dar asta nu Înseamnă o viață superioară din perspectiva credinței. Credința este una singură În Biserică: este mărturisită
Sfântul Grigorie al Nyssei despre Taina Pocăinței și a Euharistiei ca trepte spre Îndumnezeire. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/152_a_190]
-
trecute și feri de tentațiile viitoare. Judecății conștiinței sau căinței sunt supuse nu numai păcatele, ci și orice nedeplinătate În virtute; pocăința urmează deci, atât păcatelor cât și virtuților nedepline. Astfel, ea devine o realitate neîntreruptă În conștiința noastră. Căința adevărată nu trebuie confundată cu deznădejdea, sau cu o nemulțumire descurajantă, ci e o judecată care ne cheamă la „și mai sus” decât ceea ce realizăm din punct de vedere moral, și care ne leagă de Dumnezeu. Dacă n-ar fi căința
Sfântul Grigorie al Nyssei despre Taina Pocăinței și a Euharistiei ca trepte spre Îndumnezeire. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/152_a_190]
-
Idem, In Canticum canticorum, IV, P. G. XLIV, col. 832ABC; PSB 29, p. 158. footnote>. Prin cele spuse, cuvântul Învață că frumusețea dobândită din nou constă În a veni aproape de izvorul Binelui și În a se apropia de Însăși frumusețea adevărată, de la care s-a depărtat<footnote Ibidem, col. 832D. footnote>. Firea omenească a fost făcută În stare să primească „cele voite În libertate și să meargă spre ceea ce o duce pornirea liberei alegeri și după aceea să se și prefacă
Sfântul Grigorie al Nyssei despre Taina Pocăinței și a Euharistiei ca trepte spre Îndumnezeire. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/152_a_190]
-
așa, dat fiind că alegerea noastră e astfel că are puterea să se modeleze după ceea ce voiește ...”<footnote Ibidem, col. 832D-833AB; PSB 29, p. 158-159. footnote>. Omul se modelează după ceea ce alege În chip liber. El Își Înfăptuiește Însă chipul adevărat doar făcându-l mai asemănător cu modelul său, care este Binele suprem. Altfel, nu Își transfigurează, ci Își urâțește, Își desfigurează chipul omenesc, Încât devine mai puțin om<footnote Pr. Prof. Dr. Dumitru Stăniloae, notă explicativă nr. 77, În PSB
Sfântul Grigorie al Nyssei despre Taina Pocăinței și a Euharistiei ca trepte spre Îndumnezeire. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/152_a_190]
-
rău socotește greșeala ca nimic, Și găsește o scuză pentru fiecare faptă rea”<footnote Idem, In inscriptiones Psalmorum, VII, P. G. XLIV, col. 460C; PSB, vol. 30, p. 149-150. footnote>. Sfântul Grigorie ne relevă În cele din urmă și folosul adevăratei pocăințe: „Este bine ca propria Învățătură a Bisericii să ducă la virtute prin mărturisirea greșelilor. Căci prin mărturisire ne putem pune În siguranță propriul suflet utilizând arma rușinii. Dacă cineva, din nemăsurată lenevie, face o indigestie Și, ajungând la inflamații
Sfântul Grigorie al Nyssei despre Taina Pocăinței și a Euharistiei ca trepte spre Îndumnezeire. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/152_a_190]
-
se Întoarce la Euharistie În capitolul 37 al Marelui cuvânt catehetic, Sfântul Grigorie extinde Îndumnezeirea trupului lui Hristos prin Întrupare la restul omenirii, Într-o manieră similară, prin acțiunea Euharistiei. Uniunea divinului Și umanului În Hristos conferă trupului credinciosului viață adevărată. Sfânta Euharistie operează ca o doctorie sau ca un antidot Împotriva otrăvirii păcatului<footnote Diacon magistrand Constantin Voicu, „Probleme dogmatice În opera «Marele cuvânt catehetic al Sf. Grigorie de Nyssa»”, În Ortodoxia, Anul XIII (1961), Nr. 2, p. 225. footnote
Sfântul Grigorie al Nyssei despre Taina Pocăinței și a Euharistiei ca trepte spre Îndumnezeire. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/152_a_190]
-
care dă sufletului nostru o bună Înfățișare”<footnote Idem, Despre desăvârșire, către monahul Olimpiu, În PSB, vol. 30, p. 465. footnote>. Sfânta Euharistie este deci Taina prin care credincioșii ortodocși, sub chipul pâinii și al vinului, primesc Trupul și Sângele adevărat al lui Iisus Hristos, pentru o adevărată și reală Împreunare cu El, primind astfel arvuna vieții veșnice Încă din viața aceasta. Mântuitorul a făgăduit să ofere spre hrană celor credincioși Preacurat Trupul și Sângele Său pentru a dobândi viață veșnică
Sfântul Grigorie al Nyssei despre Taina Pocăinței și a Euharistiei ca trepte spre Îndumnezeire. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/152_a_190]
-
footnote Idem, Despre desăvârșire, către monahul Olimpiu, În PSB, vol. 30, p. 465. footnote>. Sfânta Euharistie este deci Taina prin care credincioșii ortodocși, sub chipul pâinii și al vinului, primesc Trupul și Sângele adevărat al lui Iisus Hristos, pentru o adevărată și reală Împreunare cu El, primind astfel arvuna vieții veșnice Încă din viața aceasta. Mântuitorul a făgăduit să ofere spre hrană celor credincioși Preacurat Trupul și Sângele Său pentru a dobândi viață veșnică, când a zis: „Eu sunt pâinea cea
Sfântul Grigorie al Nyssei despre Taina Pocăinței și a Euharistiei ca trepte spre Îndumnezeire. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/152_a_190]
-
mânca trupul Fiului Omului Și nu veți bea sângele Lui, nu veți avea viață În voi. Cel ce mănâncă trupul Meu Și bea sângele Meu are viață veșnică, Și Eu Îl voi Învia În ziua cea de apoi. Trupul este adevărată mâncare Și sângele Meu, adevărată băutură. Cel ce mănâncă trupul Meu Și bea sângele Meu rămâne Întru Mine Și Eu Întru el”. (In. 6, 51-53). Cina cea de Taină nu este o prefigurare a jertfei de pe Golgota, ci Însăși trăirea
Sfântul Grigorie al Nyssei despre Taina Pocăinței și a Euharistiei ca trepte spre Îndumnezeire. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/152_a_190]
-
nu veți bea sângele Lui, nu veți avea viață În voi. Cel ce mănâncă trupul Meu Și bea sângele Meu are viață veșnică, Și Eu Îl voi Învia În ziua cea de apoi. Trupul este adevărată mâncare Și sângele Meu, adevărată băutură. Cel ce mănâncă trupul Meu Și bea sângele Meu rămâne Întru Mine Și Eu Întru el”. (In. 6, 51-53). Cina cea de Taină nu este o prefigurare a jertfei de pe Golgota, ci Însăși trăirea reală, anticipată Și nesângeroasă a
Sfântul Grigorie al Nyssei despre Taina Pocăinței și a Euharistiei ca trepte spre Îndumnezeire. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/152_a_190]
-
celei de taină, Iosif, sfetnicul cel cu bun chip, a luat cu giulgiu curat Și nepătat trupul Domnului, punându-l Într-un mormânt nou Și curat. AȘa că ceea ce ni s-a vestit prin Sfântul Apostol Pavel ne poate sluji de adevărată lege, iar ceea ce ni s-a vădit atât de frumos de evanghelistul Luca ne poate fi o adevărată poruncă, pentru ca Întotdeauna să primim Sfântul Trup al Domnului cu suflet curat, iar dacă se va găsi În noi vreo pată, să
Sfântul Grigorie al Nyssei despre Taina Pocăinței și a Euharistiei ca trepte spre Îndumnezeire. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/152_a_190]
-
punându-l Într-un mormânt nou Și curat. AȘa că ceea ce ni s-a vestit prin Sfântul Apostol Pavel ne poate sluji de adevărată lege, iar ceea ce ni s-a vădit atât de frumos de evanghelistul Luca ne poate fi o adevărată poruncă, pentru ca Întotdeauna să primim Sfântul Trup al Domnului cu suflet curat, iar dacă se va găsi În noi vreo pată, să o Ștergem mai Întâi cu apa lacrimilor”<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, Despre desăvârșire, către monahul Olimpiu, În
Sfântul Grigorie al Nyssei despre Taina Pocăinței și a Euharistiei ca trepte spre Îndumnezeire. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/152_a_190]
-
realizată de el școlii lui Plotin în secolul următor. În tinerețe, își alese direcția platonică, studiind cu asiduitate principiile acestei filosofii, având ca profesor pe un profund cunoscător al filosofiei platonice. El credea că acum va reuși să devină un adevărat filosof și va ajunge la cunoașterea supranaturalului. Pentru a putea aprofunda toate secretele platonismului, s-a retras în singurătate pe malul mării și aici, depărtat de orice zgomot lumesc și trăind numai pentru sine și ideile sale, nutrea speranța că
Sfinții Iustin Martirul și Filosoful și Irineu al Lyonului despre îndumnezeire. In: Studia Theologia Orthodoxa by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/174_a_438]
-
blândețe și de demnitate, pe care după ce-l privi câtva timp cu respect, intră cu dânsul în dialog. Acest bătrân îi zgudui din temelii întreg edificiul de idei pe care îl construise tânărul filosof Iustin și îndreptă mintea lui pe adevăratul drum de gândire. Îl convinse pe Iustin despre netemeinicia principiilor ce le susținea 1 Herbert Musurillo, The Acts of the Christian Martyrs, Oxford University Press, Oxford, 1972, p. 49. 2 și-i menționă faptul că cercetările și cugetarea omenească nu
Sfinții Iustin Martirul și Filosoful și Irineu al Lyonului despre îndumnezeire. In: Studia Theologia Orthodoxa by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/174_a_438]
-
mult mai înainte profeți care, luminați și inspirați fiind de Duhul Sfânt, au învățat și au scris despre ceea ce au văzut și au auzit, ei neanunțând cele dovedite prin mintea omenească, ci doar cele revelate de Dumnezeire. Ei au fost adevărați profeți și aceasta s-a probat prin minunile făcute de ei și prin profețiile lor, care s-au împlinit întru totul. În sfârșit, bătrânul sfărmă cu totul mândria și pretențiile tânărului filosof, îndemnându-l spre umilință fără de care nimeni nu
Sfinții Iustin Martirul și Filosoful și Irineu al Lyonului despre îndumnezeire. In: Studia Theologia Orthodoxa by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/174_a_438]
-
totul mândria și pretențiile tânărului filosof, îndemnându-l spre umilință fără de care nimeni nu poate ajunge la cunoașterea lui Dumnezeu. Astfel se născu în inima lui Iustin dorința de a cerceta scrierile Profeților și ale Apostolilor și se convinsese, că adevărata filosofie nu se găsește decât în creștinism. De acum înainte el își consacră întreaga viața în propovăduirea învățăturii creștine<footnote Mihai Popescu, „Iustin Martirul și ideile sale antropologice”, în Biserica Ortodoxă Română, Anul al XX-lea (18961897), Nr. 7, p.
Sfinții Iustin Martirul și Filosoful și Irineu al Lyonului despre îndumnezeire. In: Studia Theologia Orthodoxa by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/174_a_438]
-
creat”<footnote Cuvânt către greci, P. G. VI, col. 237. footnote>. Sfântul Iustin, aparținând aceleiași familii grecești și păgâne, descrie, în Dialogul cu iudeul Trifon, cum s-a finalizat căutarea sa filosofică după convertire, de unde reiese identificarea dintre creștinism și adevărata filosofie. Deși anterior aderase la platonism, după aceea, n-a avut nimic de negat. E schițată deja ideea rolului esențial al filosofiei creștine. „Această temă se va dezvolta continuu, iar Hristos va fi considerat «filosoful» prin excelență, în vreme ce mai târziu
Sfinții Iustin Martirul și Filosoful și Irineu al Lyonului despre îndumnezeire. In: Studia Theologia Orthodoxa by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/174_a_438]
-
a folosit de experiența reală a disputelor creștin-evreiești pentru a crea Dialogul. O astfel de experiență ar explica și cunoașterea precisă a practicii evreiești, precum și exegeza biblică de care face dovadă. Spre sfârșitul Dialogului, dezbaterea se întoarce spre ce este adevăratul Israel. Sfântul Iustin argumentează că creștinii au uzurpat evreii în rolul de adevărat Israel, pentru că au moștenit promisiunile divine: creștinii sunt înrudiți cu Israelul mesianic al lui Isaia 42, 1-4 (LXX) printr-o naștere spirituală, așa cum evreii sunt înrudiți cu
Sfinții Iustin Martirul și Filosoful și Irineu al Lyonului despre îndumnezeire. In: Studia Theologia Orthodoxa by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/174_a_438]
-
gândirii creștine pentru secolul al doilea<footnote André Benoît, Saint Irénée. Introduction à l'étude de sa théologie, Ed. du Cerf, Paris, 1960, p. 3. footnote>, erau inamicii din interior, învățătorii gnostici care pretindeau a conserva o tradiție esoterică reprezentând adevăratul creștinism. Tuturor celor ce revendicau sfințenia vieții numai pe calea individuală, Sfântul Irineu le opune o instituție care posedă toate mijloacele pentru a atinge în mod sigur acest scop: Biserica, ce asigură misiunea de a sfinți. Dar afirmațiile sale, privind
Sfinții Iustin Martirul și Filosoful și Irineu al Lyonului despre îndumnezeire. In: Studia Theologia Orthodoxa by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/174_a_438]
-
mod sigur acest scop: Biserica, ce asigură misiunea de a sfinți. Dar afirmațiile sale, privind acest rol al Bisericii, sunt mai mult implicite decât explicite. Pentru el, posesiunea adevărului pare să se identifice cu aceea a mântuirii; cel ce cunoaște adevărata credință cunoaște și adevărata perfecțiune nu numai în materie de doctrină, dar și în materie de viață spirituală<footnote Paul Beuzart, Essai sur la Théologie dʼIrénée, Leroux, Paris, 1908, p. 124; cf. Alexandru Ciurea, „Noțiunea de biserică, rolul doctrinal și
Sfinții Iustin Martirul și Filosoful și Irineu al Lyonului despre îndumnezeire. In: Studia Theologia Orthodoxa by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/174_a_438]
-
Biserica, ce asigură misiunea de a sfinți. Dar afirmațiile sale, privind acest rol al Bisericii, sunt mai mult implicite decât explicite. Pentru el, posesiunea adevărului pare să se identifice cu aceea a mântuirii; cel ce cunoaște adevărata credință cunoaște și adevărata perfecțiune nu numai în materie de doctrină, dar și în materie de viață spirituală<footnote Paul Beuzart, Essai sur la Théologie dʼIrénée, Leroux, Paris, 1908, p. 124; cf. Alexandru Ciurea, „Noțiunea de biserică, rolul doctrinal și sfințitor al bisericii după
Sfinții Iustin Martirul și Filosoful și Irineu al Lyonului despre îndumnezeire. In: Studia Theologia Orthodoxa by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/174_a_438]