3,016 matches
-
prin lume? Am fost eu râul care curge, Fără să fi lăsat mici urme? La început am fost un izvoraș, Căutând o cale spre un râu, Cu chipul blând de copilaș, Devenit cu duritate mai târziu. Am pornit ca simplă adiere, Cu timiditate viața s-o prefir, Prinzând din ce în ce putere, Transformată în vajnicul Zefir. Am fost un firicel de iarbă, Prinzând noi rădăcini adânci, Din ani mi-am făcut o salbă, Urcând pe ale timpului stânci. 19 ianuarie
AM PORNIT de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348284_a_349613]
-
gândit involuntar că sfinții ne veghează, i-am simțit lângă mine pe acel culoar sacru care leagă lumea noastră de lumea lor, dăruind în tăcere liniștea calmă a unei nopții de iulie torid și consacrându-mi cu recunoștință câte o adiere oportună de care mă bucuram mulțumită. Am simțit fierbințeala stelelor, am visat speculativ la lumea lor tainică și m-am cufundat în spațiul jinduitor al Universului, acolo unde nu există atmosferă, acolo unde liniștea și pacea îți anihilează simțurile și
NOAPTEA STELARĂ de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 562 din 15 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348314_a_349643]
-
PSALM XXIX Autor: Constanța Abălașei Donosă Publicat în: Ediția nr. 470 din 14 aprilie 2012 Toate Articolele Autorului Tăcere în noapte cu lună Pe la geamuri se arată. Câte-un clopot vag mai sună Sărbătoarea așteptată. Dorm copacii înfloriți Tremurând sub adiere, Păsările plângăresc Pe crenguțe în tăcere. Noaptea pleacă rătăcită Vântul bate domolit, Raza soarelui ivită Lacrimile mi-au strivit. Eu rămasă-ngenunchiată Lăngă candela aprinsă, Ochiul Sfântului se-arat Bucurie necuprinsă. Sărbătoare, Zi de Paști A sosit pe țărmul lumii, Maica
PSALM XXIX de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 470 din 14 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348323_a_349652]
-
să nu-i împărtășești din expozeurile literare. Poetul, de care ne legăm sentimental prin poezie, acest zeu al frumosului liber, care ca și florile are un rol determinant în viața noastră, a acelor cititori în care sufletul vibrează la orice adiere de metaforă, rostită cu talent, are pentru mine și cercul meu de prieteni, prin Marius HRISCU, pe unul dintre liderii generației sale. Glasul poetului e cu atât mai îndrăzneț cu cât încearcă să dea o altă față poeziei decât aceea
DE LA ISTORIE LA POEZIE SAU CURAJUL DE A PROVOCA OCHIUL DE SFINX de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348382_a_349711]
-
Aș șlefui acuma doar un cânt, Doar din tăceri, fără nici un cuvânt, Cu pulbere din visul risipit Pe zare în nadir și în zenit. La ceas de taină-al fluxului astral, Pe axul nevăzut, val după val Ca o visare adieri de vânt, La ceasul îniernării-cântec sfânt. Ecoul stins sub cenușiul cer, Doar pasul meu se deapănă stingher, Tăcere pe pustiile poteci, Cuvintele-mi sunt serbede și reci. Adrian Simionescu Referință Bibliografică: Flux astral / George Nicolae Podișor : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593
FLUX ASTRAL de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 323 din 19 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348432_a_349761]
-
nevinovăția ar rămâne fără ocrotire, păcatul fără iertare, virtutea fără putința desăvârșirii și lumea ar intra în întunericul stricăciunii și a morții care ar duce la noaptea veșnică a iadului. Nădejdea sporește prin rugăciune: nădejdea Zilei din urmă, neînserate, când adierea Duhului va împrăștia cenușa și va arăta ca un „rug aprins” întru Hristos. Risipirea amăgirii și zdrobirea morții nu se vor săvârși fără mari încercări. Atunci, cine va chema Numele Domnului se va mântui. Rugăciunea este o minune ce face
DESPRE RUGACIUNEA LUI IISUS SI IMPACTUL ACESTEIA ASUPRA LUMII POSTMODERNE SI SECULARE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 16 din 16 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344935_a_346264]
-
cupă de venin! Ai atât de multe lucruri frumoase despre care să dai veste. Lasă-i pe alții să împroaște amărăciune, tu împarte doar fericire! Fii blând - ori de câte ori te gândești la alții, fii dur - ori de câte ori te gândești la tine! Fii adiere mângâietoare, suflu vindecător și ferește-te de a deveni cuțitul care se răsucește în rană, otrava care înveninează sufletul, biletul de suicid al aproapelui (cititorului) tău! Scrie cu putere și patimă! Zidește scrisul tău, după... chipul și asemănarea TA! ORI
TOAMNĂ CULTURALĂ ADJUDEANĂ – EDIŢIA A XXXV-A: INSTANTANEE LITERAR-ARTISTICE ARMONII CULTURALE de MIHAI MARIN în ediţia nr. 672 din 02 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/344997_a_346326]
-
lor s-a oprit brusc la apariția unui buchet mare de flori ”bulgărași de zăpadă”. Două brațe străvezii îl îmbrățișau cu teama de-a nu se risipi. Buchetul imens ascundea fața deținătorului. Cu pași mărunți, pe lângă ei trecu ca o adiere, o persoană mignonă îmbrăcată în port național. Cămașa brodată cu flori, decoltată doar puțin, dezvelea un gât aproape rahitic, iar pe umeri se legănau două cozi mici, subțiri, împletite spic. Bebe care până atunci a stat liniștit, s-a întors
PUZZLE de MIHAELA SUCIU în ediţia nr. 1676 din 03 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/345019_a_346348]
-
expozeurile sale literare. Vasile BURLUI este un poet de care ne legăm sentimental prin poezie, acest zeu al frumosului liber, care ca și florile are un rol determinant în viața noastră, a acelor cititori în care sufletul vibrează la orice adiere de metaforă rostită cu talent. Glasul poetului este cu atât mai îndrăzneț încât încearcă să dea o altă față poeziei, decât cea cu care mulți dintre noi ne-am obișnuit, ajungând la saturație, mai ales când vedem cu câtă cu
VASILE BURLUI-UN POET ADEVARAT de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 653 din 14 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345042_a_346371]
-
fantastice. Voi încerca să le fac o mică prezentare. Desigur că pe parcursul timpului acestea vor fi publicate în diferite reviste virtuale și pe hârtie cu care autoarea colaborează. Capitolul întâi poartă numele „Povestea începuturilor”. Acesta prezintă povestirile: „Născută din vis”, „Adieri tăcute”, „Ruga”, „Ea, Luna și Magul” și „Coronița de Sânziene”. Capitolul al doilea se numește „Povești din povești” și cuprinde doar 3 narațiuni: „De ce exist”, „Pasărea Paradisului”, „Iubirea ca o mântuire”. Următorul, cel de al treilea capitol are ca titlu
DANAELA ŞI IZVORUL IUBIRII de GEORGE ROCA în ediţia nr. 412 din 16 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345065_a_346394]
-
soarba roua de pe flori, urechea mai poate să asculte un cântec lin, uitând de tot și toate, ochiul mai poate să se înveselească la culorile vieții, să privească seninul cerului cu oceanul de stele, obrajii pot să se bucure de adierea unui vânticel cu miresme de primăvară, să se lase mângâiați de seninul dimineților însorite și nu de puține ori se poate întâmpla să-și piardă firea trăind la temperaturi înalte că în anii tinereții. Bătrânețea este o vârstă intersantă despre
INTERVIU CU SCRIITOAREA ELENA BUICĂ de GEORGE ROCA în ediţia nr. 3 din 03 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345031_a_346360]
-
și să știi că Eu sunt Dumnezeu” (Psalmul 46 :10)... Îmi caut, urgent, răgazuri printre miile de secunde, pe care le calc în ... VII. SUPRAVIEȚUIND CREȘTERII, de Titiana Dumitrana, publicat în Ediția nr. 242 din 30 august 2011. Supraviețuind creșterii Adierea duioasa a vântului de seară picura stropi de înțelepciune peste creștetul celor ce așteaptă, cu mâna întinsă a recunoștință, roua cerului. Frământarea lui Nicodim crește cu fiecare ceas care-l mai desparte de căderea nopții. Își ia inima-n dinți
TITIANA DUMITRANA [Corola-blog/BlogPost/345149_a_346478]
-
lămurire), pe care o prinde cu amândouă mâinile și-o duce în dreptul inimii. N-o pătrunde deloc, doar știe că-i valoroasă. Ce-o fi însemnând naștere din nou ?... Poate el să intre a doua ... Citește mai mult Supraviețuind creșterii Adierea duioasa a vântului de seară picura stropi de înțelepciune peste creștetul celor ce așteaptă, cu mâna întinsă a recunoștință, roua cerului.Frământarea lui Nicodim crește cu fiecare ceas care-l mai desparte de căderea nopții. Își ia inima-n dinți
TITIANA DUMITRANA [Corola-blog/BlogPost/345149_a_346478]
-
fulgerator ca-n vis Și mă ivesc parcă zidindu-mă din ele... Din tâmplă-mi izvorăște iarăși căutarea In irizări aprinse de apus, văd deșertăciune Simt cum mă traversează val de rugăciune. Mă -nalț în așteptare ca o pădure în adieri Spre ochiul începutului de primăveri. DOR DE ÎNCEPUT Albastrul acesta tulburător Cheamă spre un ciudat zbor Nebănuită poartă se deschide acum Sub sceptrul minunatului gând bun Lumina ferecată a cuvântului Alunecă pe zidurile înțelesului Tristețile cad pradă unui flaut doar
CÂNTECUL IUBIRII – SONETE (1) de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 804 din 14 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345257_a_346586]
-
soarelui cu polenul lunatec Temeliile munților, neverosimile tipare Treptele, pașii cometelor, ai stelei polare Aromele încifrate în patima ierburilor Murmurul nedeslușit al izvorului cerbilor Ce urmază să ne scalde azi și totdeauna În extazul azurului când trăirea-i numai una Adieri lângă tâmple ne torc poveștile, sensul Toate știu unde le duce împărătește mersul. Toate cunosc regala , adevărata cale Noi nu știm drumul de-i cădere sau urcare! CÂND EȘTI VIOARĂ E o nemișcare în jurul nostru, stranie povară Se aude clar
CÂNTECUL IUBIRII – SONETE (1) de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 804 din 14 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345257_a_346586]
-
Cu-n cântec nepereche ce-ai adunat din brad Sub binecuvântarea amurgului, o rază O rugă a plopilor, a norilor ce brăzdează Văzduhul, inundat de lumina mistuitoare Adunată în ochii tăi, tărâmuri visătoare Din care năvalnic izvorăște fluidul flămând Și adierea desprinsă dintr- un suspin fecund, Stârnind barbar tot codrul ce cântă neînfrânt Cu crengile încrucisate, sunătoare-n vânt . Aici, toate mi se închină, curg neistovit izvor Din flăcăra focului viu, sub delirantul dor. Eu, undă a durerii mă -nalț acum
CÂNTECUL IUBIRII – SONETE (1) de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 804 din 14 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345257_a_346586]
-
ce învăluie ființa Sângele tău se pregătește să primească Zori blânzi ca de chemare împărătească ! Cu suferință și izbânzi te zidești în ritual Urmezi tăcut cărarea ta spre arcul sideral! RECUNOAȘTERE Dimineața aceasta azurie ești Tu Obsedantul, Prealuminatul meu zeu, Adierea aceasta este suflul Tău Care mă învăluie cu șoaptele neauzite Ale îngerilor! acest luminiș al pădurii Este o parte din lumina Ta, Mărite, Mă botează cu rouă, face sa radiez iubire În lumina nevăzutelor, neștiutelor astre Sub magneticele Tale oglinzi
CÂNTECUL IUBIRII – SONETE (1) de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 804 din 14 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345257_a_346586]
-
Ediția nr. 808 din 18 martie 2013 Toate Articolele Autorului Articol de Viorica POPESCU PRIMĂVERI BRAȘOVENE Devenite tradiționale, sărbătorile culturale ale filialei Ligii Scriitorilor Brașov și-au câștigat o adevarată reputație de reper cultural, manifestat cu predilecție în tandem cu adierile primăverii și reînnoirea speranțelor din albul hibernal către verdele crud al Mărțișorului cu alaiul sau de ghiocei și surâs de soare, în concert de pițigoi. O primă sărbătoare -15 Ianuarie 2013 -s-a bucurat de un real succes și o înaltă
PRIMĂVERI BRAŞOVENE, DE VIORICA POPESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 808 din 18 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345313_a_346642]
-
revărsat sfios norocul Amintindu-ne drumul de departe, ce vine rotund Spiralat, izvorât din Cel fără de Început Timpul dragostei, timpul iertării este sfânt Sunt fructul lui, culege-mă așa cum sunt!. RECUNOAȘTERE Dimineața aceasta azurie ești Tu Obsedantul, Luminatorul meu zeu, Adierea aceasta este suflul Tău Care mă învăluie cu șoaptele neauzite Ale ingerilor ; acest luminiș al pădurii Este o parte din lumina Ta, Marite Slavitule! sub Mâna Ta eu radiez iubire În lumina nevăzutelor, neștiutelor astre Sub magneticele Tale oglinzi albastre
CÂNTECUL IUBIRII – SONETE (2) de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 808 din 18 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345304_a_346633]
-
trezești în mireasmă sacerdotală Lângă neliniștea izvorului de sacunsală În jur se aud pașii nevăzuți ai zeului Brazii se mișcă spre adâncul cerului Aici în Valea Soarelui, în Valea Zânelor Locuiești în cântecul mirific al fântânilor În foșnet liniștitor , în adieri înrourate În măreția luminii abandonate Ce încoronează triumfală toamna Cu galbenii frunzelor tiviți la poala Neasemuitului veșmânt regal Vegheat de soarele blând, suveran Aici Tu ești altar și ți se închină Și Verdele și Duhul Văii și Lumină! CÂND NOAPTEA
CÂNTECUL IUBIRII – SONETE (2) de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 808 din 18 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345304_a_346633]
-
Verdele și Duhul Văii și Lumină! CÂND NOAPTEA... Pe Pământ cântec în miresme de isop Se revarsă în ritmuri trezitoare, potop Când zorii ori strălucirile amiezii ivesc Frumuseți neghicite de ochiul lumesc Suspinele stelelor în urmă se aud Ca o adiere magică, ascultată demult Atunci astrele, orbite de năvala culorilor Adorm retrase-n cuibul înserărilor Se trezesc din nou când soarele se culcă Însetate și ele de lumina cea multă Părtașe măreției sunt când constelații Mișcă roțile Carului, Lebăda naște vibrații
CÂNTECUL IUBIRII – SONETE (2) de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 808 din 18 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345304_a_346633]
-
Acasa > Strofe > Creatie > ELISABETA IOSIF A VENIT PRIMĂVARA Autor: Elisabeta Iosif Publicat în: Ediția nr. 812 din 22 martie 2013 Toate Articolele Autorului A VENIT PRIMĂVARA Iar o simțim prin adiere, în timp ce luna veșnic se-nfrunzește Și-i descifrăm iubirea aurie. Mereu Lumina Lumii ne păzește! Totul e numai un balans. E joc de flăcări, căzute iar din univers E-o pată de culoare-n cosmos, acum, picată-n fibra unui
ELISABETA IOSIF A VENIT PRIMĂVARA de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 812 din 22 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345354_a_346683]
-
să-mi îmbraci goliciunea sufletului...rostul meu pe acest pamant îmi devine din ce in ce mai difuz. ...Aștept poate o minune, sau poate aștept să mă surp într-un interior fără conținut... Speranțele îmi dau tîrcoale; despletite, plutesc deasupra veșniciei, atingând cu o adiere hotarele existenței mele... Poate se vor transforma odatä... luînd a ta formă...umplându-mi astfel golul din suflet... Timpul se scurge nepăsător luîndu-mä în zbor tot mai sus ca apoi sä mä arunce cu nepăsare că pe un balast în
GOLUL DIN MINE de DOINA THEISS în ediţia nr. 816 din 26 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345407_a_346736]
-
imaculată... Scrisul mă ajută să dau frîu liber lacrimilor... Simt cum tot Universul se mișcă cu fiecare vibrație a sufletului..cu fiecare întrebare rămasă fără răspuns: de ce? de ce ne naștem ca apoi să ne stingem, precum o lumânare la prima adiere...? de ce trebuie să suportăm atîta durere și cu toate că luptăm cu boala, totuși pierdem de cele mai multe ori această luptă inegală? De ce simt acum această revoltă in mine care-mi strigă...ecoul trudelor mele? Intrebări care dor... conștientă fiind de lipsa răspunsurilor
DINCOLO DE...STELE de DOINA THEISS în ediţia nr. 819 din 29 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345471_a_346800]
-
foc. Tu, albă tulipă, deschizi către mine Petale din floarea ajunsă-n soroc, Iar trupul tău țipă ca-n furci caudine Să soarbă licoarea ce-aduce noroc. În vraja de-o clipă cât sunt doar cu tine... Îți simt răsuflarea adiere de foc. Dintre toate Dintre toate iluziile, cea mai autentică și des întâlnită este FEMEIA... Dintre toate durerile, cea mai pustiitoare este săpată de FEMEIE... Dintre toate plăcerile, cea mai dulce este creată de FEMEIE... Dintre toate drumurile, cel mai
CU PLECĂCIUNE, FEMEIE! de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 797 din 07 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345531_a_346860]