94,417 matches
-
pe suprafețe cu înclinări de 10° 15°, cu densitatea fragmentării de 4,5 - 5,5 Km/Km2 și cu o energie de relief de 0,31 - 0,52. Acești versanți cu expoziție nord-estică, cât și cei orientați spre sud-vest sunt afectați de procese de ravenare. Pe stânga Lohanului, terenurile arabile sunt amplasate tot în lungul curbelor de nivel. Spre deosebire de flancul drept, ocupă însă suprafețe mult mai reduse, mai ales în cursul superior și mijlociu, unde se suprapun versantului vestic al Dealului
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
c) Participanții își pot dăuna destul de mult unii altora, dar nu și celor din afara sistemului. Având în vedere caracterul închis al comunităților analizate , slabele lor legături cu exteriorul, putem afirma că, în general, acțiunile celor din interiorul comunității nu îi afectau pe cei din exterior. Există însă și excepții dacă ne gândim, de exemplu, la fenomenul transhumanței. Se poate însă argumenta că, având în vedere schimburile economice voluntare care făceau parte din acest fenomen, eventualele externalități pozitive sau negative erau conștientizate
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
face însă deosebirea între două tipuri de sate - cel arhaic și cel evoluat -, afirmând despre primul că are „o populație omogenă alcătuită exclusiv din băștinași”. f) Dacă regulile de acaparare a resursei sunt percepute ca nedrepte, atunci comportamentul poate fi afectat. Stahl menționează numeroase situații în care hotarele interioare ale satelor au fost refăcute și bunurile au fost reîmpărțite din cauza numeroaselor plângeri ale membrilor comunității . g) Strategiile contingente - fiecare este de acord să respecte regulile cu condiția ca și ceilalți să
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
alta decât cea în care s-au născut. Pe de altă parte, țăranii liberi nu aveau interes să părăsească satul natal liber pentru un sat înrobit. Apar și cazuri de mutare dintr-un sat în altul, dar acest fapt nu afectează presupoziția că indivizii erau interesați să și construiască și să-și mențină o reputație bună, pentru că mutarea se producea, de cele mai multe ori, în urma unor evenimente imprevizibile cum ar fi, în cazul țăranilor înrobiți, decizia boierului de a muta forța de
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
1996, pp. 36-37, 43). • Nivelul alegerii colective explică luarea deciziilor autoritare/valabile. Acest nivel, împreună cu cel operațional, funcționează după regulile mai multor niveluri constituționale. Există un nivel constituțional care privește în mod direct situația analizată, dar respectiva situație mai este afectată și de alte niveluri constituționale ale căror reguli nu sunt făcute special pentru acea situație, dar sunt respectate. Regulile de la acest nivel se schimbă mai greu decât primele (Kiser și Ostrom, 2003, pp. 60, 81, Ostrom, 1996, pp. 36-37, și
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
și ce informații trebuie făcute publice? • Reguli de recompensă/pedeapsă. f) Atributele bunurilor. Pe lângă atributele de exclusivitate și rivalitate, Kiser și Ostrom (2003, pp. 69-70; vezi și Ostrom, 2007, pp. 19-21) mai iau în discuție problema posibilității măsurării bunurilor - care afectează foarte mult strategia de exploatare a bunurilor - și pe cea a gradului de alegere - bunurile publice nu prea lasă loc de alegere în privința consumării lor; simpla existență a unui astfel de bun poate forța indivizii să-l consume. g) Atributele
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
în final să-și trimită propriii reprezentanți în adunările de vale (sfatul mic) și în Sfatul cel mare (Stahl, 1998, vol. I, pp. 193-195). Sfatul cel mare era un organism care avea menirea să ia hotărâri în privința unor probleme care afectau toate satele. Astfel, una dintre cele mai importante atribuțiuni ale acestui Sfat a fost stabilirea hotarelor. Inițial, anumite sisteme de resurse, cum ar fi munții, pădurile, apele, erau în devălmășie de ocol, adică nu erau împărțite pe sate. Apoi, Sfatul
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
tehnica enclavelor, ceea ce însemna că fiecare primea câte o parte din fiecare categorie de teren. Această regulă de cuprindere constând în luarea în calcul a valorii economice a terenului, dublată de preocuparea continuă pentru o distribuire egalitară a averii devălmașe, afecta în mod direct forma pe care o căpăta satul respectiv, distribuția fizică a sistemelor de resurse. Astfel, acolo unde terenul avea o valoare economică eterogenă, moșia căpăta forme neregulate, aparent haotice. În zonele unde terenul avea o valoare economică omogenă
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
început statul era mai mult un agent care constata rezultatele distribuției făcute de obști, în 1863 apare un Regulament al hotărniciilor, ajungându-se astfel la un sistem mixt de reglementare a împărțirii hotarelor în care atât obștea, cât și statul afectează deopotrivă distribuția terenului. Mecanismul de soluționare a conflictelor despre care vorbeam mai sus devine în aceste condiții mai costisitor întrucât restabilirea hotarelor devine subiect de drept public. Conform opiniei lui Stahl (1998, vol. I, pp. 107, 110-111), art. 9 al
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
în funcție de statutul social al celor implicați în litigiile respective. De exemplu, în cazul moșiilor domnești, mănăstirești sau boierești, ponderea amestecului statului era mai mare. După ce am văzut care erau elementele specifice nivelului constituțional și cele ale nivelului alegerii colective care afectau sistemele de resurse, voi analiza în continuare modul în care aceste sisteme de resurse erau exploatate, respectiv regulile operaționale care funcționează în reglementarea acelor situații. Evoluția tehnică a agriculturii a avut loc în patru trepte: (1) prima etapă corespunde unei
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
predominant colectiv, în principal datorită capacității reduse de a prelucra individual produsele obținute pe de urma creșterii animalelor. Acestea fie erau lăsate nepăzite în izlazul devălmaș, fie erau împiedicate sau priponite. Cele două tehnici erau mai puțin costisitoare întrucât nu afectau structura teritorială a izlazului. Tehnica cea mai costisitoare și care genera cele mai multe conflicte era aceea a construirii gardurilor. Plângerile în aceste cazuri aveau câștig în principal dacă se dovedea că obștea ca întreg era afectată, dacă se invocau motive precum
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
mai puțin costisitoare întrucât nu afectau structura teritorială a izlazului. Tehnica cea mai costisitoare și care genera cele mai multe conflicte era aceea a construirii gardurilor. Plângerile în aceste cazuri aveau câștig în principal dacă se dovedea că obștea ca întreg era afectată, dacă se invocau motive precum blocarea unui drum, a unei mori, a unui târg sau vetre de sat. O altă metodă era îngrădirea locurilor în care animalele nu aveau voie să pască, și nu a celor în care aveau voie
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
efort fizic, materiale și bani. Preocuparea pentru menținerea resurselor nu se manifestă în cazul unor sisteme (de exemplu, pădurile), ci doar al terenurilor agricole. Atunci când apar astfel de preocupări, coerența între tipurile de reguli este destul de discutabilă. c) „Majoritatea indivizilor afectați de regulile operaționale pot participa la modificarea acestora.” Este un principiu fără îndoială respectat, mai ales dacă luăm în calcul accentul pe egalitate între membrii comunității, subliniat permanent de studiul lui Stahl. d) „Cei care monitorizează răspund față de cei care
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
credit, potrivit prevederilor Legii contabilității nr.82/1991 și ale Regulamentului privind aplicarea Legii contabilității, aprobat prin H.G. nr.704/1993 - exercită controlul financiar preventiv asupra operațiunilor din care derivă obligații patrimoniale; - urmărește întocmirea documentelor justificative pentru orice operație care afectează patrimoniul cooperativei de credit și înregistrarea în contabilitate a operațiunilor patrimoniale; - organizează inventarierea patrimoniului cooperativei de credit; - răspunde de întocmirea bilanțului contabil propriu al cooperativei de credit. D. Compartimentul creditare Este subordonat președintelui sau vicepreședintelui cooperativei de credit și îndeplinește
Noutăţi tehnologice financiar-bancare by Grigore Ema () [Corola-publishinghouse/Administrative/1773_a_3167]
-
cât mai multe amintiri, de prin locurile pe unde a trecut. Aparatul foto ne va ajuta să imortalizăm evenimentul. Să sperăm că merită osteneala, cred că m am grăbit cu invitația asta matinală, zâmbise Andreea, privindu-și Întrebător mama. Ne afectează În primul rând pe noi, iar ei se vor amuza pe seama noastră. Și tu te gândești la asta nu? Cu siguranță că da, dar vei vedea răsăritul și este posibil să primești și o lecție ca data viitoare să nu
În vâltorile Dunării de Jos by Flora Mărgărit Stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1138_a_2049]
-
soția În urmă cu câțiva ani, plecase În străinătate cu un violonist dintr o orchestră Însemnată. Nu o mai interesase nici băiatul nici soțul. Au semnat actele de divorț fără să se prezinte și au devenit liberi. Pe Liviu Îl afectase foarte mult la Început, apoi, s-a mai obișnuit. Teia Îi povestise și ea În câteva cuvinte tragicul accident al soțului ei. Singura ei rațiune de a fi era Andreea, pentru care era În stare să facă tot ce era
În vâltorile Dunării de Jos by Flora Mărgărit Stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1138_a_2049]
-
nevoi obiective, legate de corpul nostru fizic, în concordanță cu evoluția vieții noastre. E bine să avem de toate. Numai că unii nu se mulțumesc cu necesarul și vedem zilnic cum înflorește harpagonismul. Nici asta n-ar trebuii să ne afecteze dacă boala asta nu s-ar întinde în sufletele multor tineri care văd că alții pot și au, iar ei se străduiesc din greu pentru nimic sau aproape nimic. Aici e buba. De aici dorul de ducă, legal sau ilegal
Povestea unei reîntrupări by LEOCADIA GEORGETA CARP () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1268_a_1896]
-
uniformizeze tot ceea ce era diferit de națiunea care era „română” și „comunistă”, iar „unitatea națională” trebuia cimentată prin „aceiași limbă, a muncii și a luptei comune, limba revoluționară a materialismului dialectic și istoric, a socialismului științific”. Minoritățile au fost profund afectate de această politică, programul naționalismului comunist, promovat cu intransigență de Ceaușescu, urmărind fără disimulare crearea unui stat omogen din punct de vedere etnic, printr-o asimilare forțată, pe de o parte, iar, pe de altă parte, printr-un acord tacit
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
-
au oferit acestora o moarte mai lentă: colectivizarea. Iubitor de libertate, țăranul român s-a opus până în anul 1962, când proiectata colectivizare prin „convingere” a fost aplicată de comuniști prin teroare. Colectivizarea nu a fost singura politică comunistă care a afectat satul românesc. Și politica de industrializare a avut importante consecințe sociologice, profesionale și economice, sporind populația urbană de la 22% în 1948, la 30% în 1965 și la 49% în anul 1983; mutarea la oraș a însemnat o migrație masivă din
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
-
Națională, a legii nr. 58 din octombrie 1974. Prezentat de către mașina de propagandă ca fiind un pas major pe calea „construirii societății socialiste multilateral dezvoltate”, programul a debutat la sate prin demolări în masă ale gospodăriilor țărănești și strămutarea familiilor afectate în apartamente de bloc. Punerea în aplicare a programului s-a făcut prin dezafectarea satelor ale căror perspective de dezvoltare erau considerate minime din cauză izolării sau a numărului mic de locuitori. Estimările asupra numărului de sate ce urmau să
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
-
Pe 4 martie, la ora 20:30, s-a produs cel mai grav cutremur de pământ din istoria țării cu magnitudinea de 7,3 grade Richter. S-au prăbușit sau au fost avariate grav 32.897 de locuințe, au fost afectate 763 de unități industriale de construcții și transporturi, au fost distruse numeroase instituții publice, magazine, școli și alte clădiri social-culturale. S-au înregistrat (până la 14 martieă 1.541 morți și 11.275 răniți. Orașul cel mai grav afectat a fost
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
-
Atunci la ce putem să ne așteptăm în zilele următoare? Sper ca totul să fie bine. Am o soră care stă lângă mine. Am alta care învață la Chișinău și-mi este frică de ceea ce va fi, să nu o afecteze. Sperăm că și cei de la conducere au inimă, sperăm că merg și ei la biserică și au credința care-i ajută să fie cât de cât oameni. Mă gândesc că ar trebui să le facem un cadou, să cumpărăm niște
Şoapte by Svetlanu Iurcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101016_a_102308]
-
l/s apă potabilă, iar puțurile sătești și cele de mică adâncime 45 l/s, din 40 l/s apă potabilă. În acest sector există deci probleme deosebite ridicate de deficitul de apă din zona Predeal - Sinaia - Câmpina, deficit care afectează activitățile turistice și industriale. Pentru dezvoltarea alimentării cu apă a orașului Breaza se pot lua în considerație amplificarea și optimizarea sistemului de îmbogățire artificială a stratului acvifer, apa de îmbogățire urmând să fie filtrată. Debitul suplimentar este estimat la 45
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
înregistrându-se o creștere pe segmentul populației adulte. Ceea ce este îmbucurător este faptul că, de exemplu, față de de anii de referință de mai sus, populația vârstnică este în regres și deci orașul Breaza nu prezintă fenomenul de îmbătrânire demografică ce afectează majoritatea țărilor europene, cuprinzând în ultimii ani și populația României și implicit a județului Prahova. Cele mai mari ponderi le are populația adultă cu vârste cuprinse între 30-39, 40-59 și chiar 50-59 ani. Aceste segmente de populație au valori apropiate
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
aspect se datorează scăderii în ultima perioadă a sporului natural, însoțit de efectul direct al migrației, de regulă plecând din localitate persoane tinere sau adulte. Pe ansamblu, localitatea nu prezintă încă o situație îngrijorătoare, dar problemele nu sunt deloc simple, afectează întreaga societate românească și numai timpul și urmărirea unor strategii corecte de integrare și dezvoltare socială și economică și implicit demografică vor arăta o imagine viabilă sau nu a comunității de aici. Însă vigilența trebuie întinsă la maxim. 5. 5
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]