3,174 matches
-
Siretul intră prin localitatea Vășcăuți, din comuna Mușenița din județul Suceava, iar în județul Botoșaniprin satul Rogojești din comuna Mihăileni. Ca afluenți în județ îi are pe Moința și Buhaiul. Prutul are ca afluenți pe Ghireni, Volovăț și Baseu cu afluentul Sărata. În preajma satului Hilișeu-Horia din comuna Hilișeu-Crișan izvorăște afluentul Prutului Jijia, cu o lungime de 287 km, care are ca afluent pe Sitna ce izvorăște din comuna Leorda, având pe Drasleuca ca afluent de dreapta. Lungimea Sitnei este de 78
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
județul Suceava, iar în județul Botoșaniprin satul Rogojești din comuna Mihăileni. Ca afluenți în județ îi are pe Moința și Buhaiul. Prutul are ca afluenți pe Ghireni, Volovăț și Baseu cu afluentul Sărata. În preajma satului Hilișeu-Horia din comuna Hilișeu-Crișan izvorăște afluentul Prutului Jijia, cu o lungime de 287 km, care are ca afluent pe Sitna ce izvorăște din comuna Leorda, având pe Drasleuca ca afluent de dreapta. Lungimea Sitnei este de 78 km ea colectând apele a 11 pâraie, cu afluenții
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
afluenți în județ îi are pe Moința și Buhaiul. Prutul are ca afluenți pe Ghireni, Volovăț și Baseu cu afluentul Sărata. În preajma satului Hilișeu-Horia din comuna Hilișeu-Crișan izvorăște afluentul Prutului Jijia, cu o lungime de 287 km, care are ca afluent pe Sitna ce izvorăște din comuna Leorda, având pe Drasleuca ca afluent de dreapta. Lungimea Sitnei este de 78 km ea colectând apele a 11 pâraie, cu afluenții mai principali, pe dreapta, Drasleuca, iar de stânga, Cozancea și se varsă
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
afluenți pe Ghireni, Volovăț și Baseu cu afluentul Sărata. În preajma satului Hilișeu-Horia din comuna Hilișeu-Crișan izvorăște afluentul Prutului Jijia, cu o lungime de 287 km, care are ca afluent pe Sitna ce izvorăște din comuna Leorda, având pe Drasleuca ca afluent de dreapta. Lungimea Sitnei este de 78 km ea colectând apele a 11 pâraie, cu afluenții mai principali, pe dreapta, Drasleuca, iar de stânga, Cozancea și se varsă în râul Jijia cu confluența pe raza comunei Hlipiceni. Pe malul drept
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
afluentul Prutului Jijia, cu o lungime de 287 km, care are ca afluent pe Sitna ce izvorăște din comuna Leorda, având pe Drasleuca ca afluent de dreapta. Lungimea Sitnei este de 78 km ea colectând apele a 11 pâraie, cu afluenții mai principali, pe dreapta, Drasleuca, iar de stânga, Cozancea și se varsă în râul Jijia cu confluența pe raza comunei Hlipiceni. Pe malul drept al Sitnei, aproape de vărsare, în centrul satului Hlipiceni, prin forare, s-a deschis un izvor cu
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
râul Sitna, care și a croit cale pe valea dintre dealurile Stăuceni, Blândești și Cerchejeni și, după ce trece de lacul Dracșani și localitatea Sulița, își continuă drumul mai departe pe valea dintre dealurile Cheleș, Stroiești, Bâznoasa și Zlătunoaia, colectând apele afluentului Cozancea, trece prin comuna Todireni, ca după ultimiii 3, 5 km din cei 78 km, în comuna Hlipiceni se face confluiența acestor râuri. Ambele sunt râuri de câmpie cu o înclinație redusă și debit la izvoare destul de modest. Urcând domol
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
asupra coloniilor grecești. Ar putea fi aceasta o primă acțiune de piraterie în spațiul autohton. Dobrogea a devenit provincie romană, în secolul I î.Hr., și interesele comerciale ale cuceritorilor au adus în apele Mării Negre, pe Dunăre și mai sus, pe afluenți, liburne, bireme și trireme. Drobeta, Șistov și Russe au devenit puncte de debarcare a trupelor romane aduse pe mare. În secolul al III-lea goții au invadat Dobrogea pe la gurile Dunării cu o flotă uriașă de corăbii, plute și bărci
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
substanțial, în reflex de simbolizare, devenit o caracteristică a gândirii colective creștine. Mutația nu se face "în pierdere", pentru că se păstrează întreaga constelație semantico-simbolică din utilizările originare (doliu colectiv, comemorare, omagiere, dar și creare de noi amintiri comune). Îmbogățită datorită afluenților ce provin din alte bazine semantice, constelația se amplifică și găsește în spiritualitatea creștinismului cutia de rezonanță ideală, până acolo încât devine o forma mentis, o paradigmă în care se înscrie grija doliului colectiv; el este resimțit la nivelul comunității
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
roman a fost cel care a impus în gândirea colectivă imaginea puterii sacre ca factor dominant în procesul de memorare. Imaginarul - inițial legat de o colecție de imagini materiale (de obiecte) aflate în relație cu imagini-amintire - primește o sumă de afluenți conceptuali și semantici, substanțiali, dinspre temele prezente în discursul public al puterii și despre putere (texte, scenografii, ceremonialuri), și anume: măreția, romanitatea (etnie cu destin glorios), istoria unei mari civilizații, memorarea modelelor, forța autocratului, politicile co-participative, instituțiile deliberative și legiuitoare
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
Stânca-Costești Lacul de acumulare Stânca Costești este realizat prin bararea râului Prut în dreptul localităților Stânca pe malul românesc și Costești pe malul basarabean. Deci ihtiofauna acestui lac este alcătuită din specii preexistente pe râul Prut, precum și din specii aduse de afluenți. In cadrul Stațiunii de Cercetări Piscicole Iași s-a studiat ihtiofauna acestui lac pe parcursul a mai mult de un deceniu. S-a evidențiat, cu acestă ocazie, în pescuiri repetate, prezența unui crap cu înveliș redus de solzi. Dispunerea solzilor era
CONTRIBUŢII LA AMELIORAREA CRAPULUI DE CULTURĂ ÎN CONDIŢIILE ECOLOGICE ALE AMENAJĂRII PISCICOLE MOVILENI, JUDEŢUL IAŞI by Dr. ing. Gheorghe Huian () [Corola-publishinghouse/Science/678_a_977]
-
cote peste 300 de metriși se află la o cumpănă de ape, de aici limitele ținutului istoric Tutova. Din dealuri unul dintre satele comunei se numește semnificativ Obârșeni izvorăsc mai multe pârâie colectate de cel mai important dintre ele, Jeravățul, afluent al Bârladului. Aici au fost și multe păduri, s-a păstrat cea a Tălășmanilor. Solul argilos, abundența de apă și de lemne de foc au permis o timpurie dezvoltare a meșteșugului olăritului în zonă, așa cum mărturisesc descoperirile arheologice întâmplătoare, încă
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
alta (de la 0-1 km/km2 la 3-4 km/km2), iar înclinarea formelor de relief prezintă valori de la 1° la peste 45° (cele mai mari suprafețe le ocupă pantele de 6°-15°, circa 60%), acestea sunt caracteristice versanților marii majorități a afluenților Bahluiului și bazinele de recepție a organismelor torențiale. Suprafețe apreciabile ocupă și formele de relief cu pante de la 16°-20° sau chiar peste 20°, ca în zonele Pârcovaci, Dealul Pietrăria, Dealul Basaraba, Dealul Stânca, Muchia Aliciurilor etc. Procesele geomorfologice care
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
cu satul Hodora, șesul Bahluilui este mai îngust, lărgindu-se treptat până la 1,5 Km în dreptul satelor Tansa și Ulmi. Albia minoră are maluri abrupte de 10 - 12 m la intrare, ceea ce conduce la revărsări în porțiunea numită Șesul Hucului. Afluenții pe care-i primește Bahluiul în sectorul mijlociu, pe teritoriul comunei Belcești, sunt pâraiele: 1. Gurguiata (Valea Plopilor, Valea Mare sau Huc), care izvorăște din Dealul Holm, comuna Deleni; Această vale a fost transformată într-o salbă de iazuri, alimentate
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
și la activarea unor procese de versant în zonă). Văile râurilor din comunele Țibănești și Țibana se înscriu în bazinul hidrografic de tip detritic a Șacovățului. Valea Șacovățului, la rândul său, aparține bazinului superior al Bârladului, cantonând cel mai important afluent de pe cursul superior al Bârladului, în ceea ce privește lungimea cursului, suprafața bazinului și numărul de afluenți. Șacovățul își are izvorul în Dealul Trei Parale (342 m), comuna Bira, județul Neamț, la limita cu comuna Lungani, județul Iași. Are o lungime de aproximativ
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
și Țibana se înscriu în bazinul hidrografic de tip detritic a Șacovățului. Valea Șacovățului, la rândul său, aparține bazinului superior al Bârladului, cantonând cel mai important afluent de pe cursul superior al Bârladului, în ceea ce privește lungimea cursului, suprafața bazinului și numărul de afluenți. Șacovățul își are izvorul în Dealul Trei Parale (342 m), comuna Bira, județul Neamț, la limita cu comuna Lungani, județul Iași. Are o lungime de aproximativ 80 Km, până la vărsarea în râul Bârlad, la Huc, comuna Todirești, județul Vaslui. Șesul
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
vizează sintetizarea rezultatelor obținute printr-o analiză complexă a proceselor geomorfologice, conform datelor bibliografice și a celor obținute pe teren. Poziția geografică a bazinului hidrografic Bahluieț Bazinul râului Bahluieț face parte din sistemul hidrografic Prut și reprezintă cel mai important afluent al Bahluiului. Suprafața integrală a bazinului este de 558 km2, râul avându-și izvoarele în nordul Șeii de la Ruginoasa (370 m altitudine). Până la Târgu Frumos prezintă pante destul de mari (7,8 m/km), iar în aval de Târgu Frumos pantele
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
rendzine. Aceste soluri dezvoltate pe depozite basarabiene și deluvio-coluvio-proluviale s-au răspândit pe toate formele de relief în condițiile climatului semiarid: în partea de sud-vest a Câmpiei Moldovei, în ariile mai joase din cursurile inferioare a râului Bahluieț și a afluenților săi. Din această clasă, în bazinul Bahluiețului o extindere spațială foarte mare o au cernoziomurile tipice, cambice și pseudorendzinice. Toate tipurile de sol cernoziomic sunt afectate de eroziunea moderată în suprafață, ceea ce face ca nivelul de apariție a carbonaților să
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
suprafață, ceea ce face ca nivelul de apariție a carbonaților să fie ridicat (soluri carbonatice și semicarbonatice). Cernoziomurile tipice au o distribuție spațială mai redusă, fiind întâlnite pe formele mai joase de relief din cursurile inferioare ale râului Bahluieț și ale afluenților săi. Sunt soluri cu fertilitate ridicată, bogate în humus (3,5-6,5%), cu grad ridicat de saturație în baze (90-100%), reacție neutră sau slab alcalină. Cernoziomurile cambice alcătuiesc fondul învelișului de soluri. S-au format și au evoluat în condiții
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
lungime din lume. Mississippi-Missouri sau Amazonul? Unii susțineau că Amazonul ar fi cel mai lung, alții că ar fi Mississipi-Missouri. În fine, s-a vorbit și despre clima, așezările omenești, formele de relief din bazinul hidrografic al regiunii sau aria afluenților acestor fluvii. Bazinul hidrografic reprezintă toată zona respectivă a unei ape și disputa era cu privire la faptul că dacă trebuie sau nu inclus în lungimea fluviului și acest bazin. Neajungând la niciun acord în această privință, s-au gândit să-l
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
C. I.: Și ce ați făcut? Ați plecat? S. Ț.: Seara, pe la ora 22, am plecat și am ajuns aproape de trecerea frontierei, la Passau. Victor a oprit mașina și m-a întrebat dacă aud zgomotul apei pe care-l făcea afluentul Dunării, Isar. Mi-a zis să merg paralel cu zgomotul râului acesta și, când voi ajunge la o pădure cu o porțiune defrișată, să știu că aceea este granița dintre Germania și Austria. Victor cunoștea topografia locului. De acolo trebuia
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
extratoracic, la baza gâtului, ocupând regiunea supraclaviculară. Versantul anterior al cupulei pleurale prezintă raporturi cu elementele vasculo-nervoase de la baza gâtului, structurate în trei planuri anatomice: profund - planul arterial (artera subclavie și ramurile sale colaterale), superficial - planul venos (vena subclavie și afluenții săi), la mijloc, între artera și vena subclavie - planul nervos (nervul vag împreună cu ansa recurentului pe dreapta, ansa subclavie - Vieussens și nervul frenic). Versantul posterior al cupulei pleurale corespunde gâtului primei coaste. La acest nivel pleura se deprimă pentru a
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Adrian Ciuche, Teodor Horvat, Daniel Paul Fudulu () [Corola-publishinghouse/Science/92101_a_92596]
-
et al., 2009): • vena safenă accesorie anterioară a gambei (fig. 8); • vena safenă accesorie posterioară a gambei sau vena Leonardo (fig. 9); • vena safenă accesorie anterioară a coapsei; • vena safenă accesorie posterioară a coapsei sau vena Cruveilher, care are ca afluent vena Giacomini care face legătura între sistemul venei safene interne și externe. La nivelul crosei vena safenă internă primește următorii afluenți (Rutherford, 2005, Mozes, Gloviczki, 2007, Arshard et al., 2009): • vena circumflexă femurală laterală; • vena circumflexă femurală mediană; • vena pudendală
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
9); • vena safenă accesorie anterioară a coapsei; • vena safenă accesorie posterioară a coapsei sau vena Cruveilher, care are ca afluent vena Giacomini care face legătura între sistemul venei safene interne și externe. La nivelul crosei vena safenă internă primește următorii afluenți (Rutherford, 2005, Mozes, Gloviczki, 2007, Arshard et al., 2009): • vena circumflexă femurală laterală; • vena circumflexă femurală mediană; • vena pudendală externă superficială. Vena safenă internă are un calibru de 3-5 mm la nivelul originii, ajungând la 4-7 mm la coapsă fiind
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
de 2-3 cm care prin unire cu vena tibială anterioară formează o vena poplitee (fig. 6, fig. 7) care după unirea cu vena safenă externă poartă denumirea de o venă femurală superficială (fig. 4, fig .5). Aceasta primește mai mulți afluenți, cel mai important fiind vena femurală profundă ce drenează sângele de la musculatura posterioară coapsei, devenind astfel vena femurală comună. De la nivelul ligamentului inghinal aceasta poartă numele de venă iliacă externă. 1.1.1.3. SISTEMUL VENELOR PERFORANTE Cele două sisteme
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
profunzime și având culoarea albastră; varicele tronculare - diametrul venulei este peste 3 mm fiind situate la 0,7 mm profunzime; Varicele sistematizate apar ca niște cordoane subcutanate, proeminente, vizibile de la distanță care interesează trunchiul celor două safene și principalii lor afluenți, la care poate să apară o rețea varicoasă difuză mai mult sau mai puțin întinsă. Varicele sistemului safenei interne (safenei mari) se dezvoltă pe partea internă a membrului inferior, de la maleola internă până la regiunea inghinală. În regiunea inghinală, la locul
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]