1,935 matches
-
din România- Filiala Brașov,pentru volumul “ Scrisorile de acasă “, 1996 - 1996- premiul Uniunii Scriitorilor din România la Festivalul de poezie “George Coșbuc “, Bistrița Năsăud, 1996, pentru volumul “Scrisorile de acasă “ - 1998- premiul ASPRO pentru experiment, pentru volumul “ Titlul poemului este aforism “, 1997 - 2003 - premiul revistei on-line Tiuk! , pentru volumul de poeme "Game", 2002 și pentru romanul "Cel mai mare roman al tuturor timpurilor", 2002. - membru ASPRO - membru al Uniunii Scriitorilor din România, din 1994 ediția a II-a, Ed. Aula, Brașov
Daniel Pișcu () [Corola-website/Science/299361_a_300690]
-
umor cu reprezentări în toate mediile plastice. Comicul este unic prin geneză și conținut, „Redus la tipul său cel mai general, comicul este totdeauna o impostură demascată” enunța Tudor Vianu. Ralph Waldo Emerson a sintetizat genial genul caricaturii în următorul aforism: „Caricatura este adesea cea mai adevărată istorie a timpului”. Provenind din verbul italian „caricare” (a încărca), exagerările (distorsiunile) grafice în privința cuiva, caricatura ar fi apărut prin unele lucrări ale lui Leonardo da Vinci și mai ales ale lui Annibale Carracci
Caricatură () [Corola-website/Science/299381_a_300710]
-
revistă literară japoneză, "Bungei-Bunka" (文芸文化 "Cultură literară"), unde a trimis povestirea "Hanazakari no Mori" (花ざかりの森 "Pădurea înflorită"), "inspirată de străvechea Japonie poetică", scriere în care naratorul simte că strămoșii săi trăiesc încă, înăuntrul sufletului său. Povestirea, plină de metaforele și aforismele caracteristice stilului scriitorului, va fi publicată în 1944 sub forma unei cărți, cu un tiraj limitat (doar 4,000 de copii) din cauza crizei de hârtie din timpul războiului. Ca să-l protejeze de o posibilă aversiune din partea colegilor săi, profesorii au
Yukio Mishima () [Corola-website/Science/298874_a_300203]
-
primitiv, fiind influențat în special de Meister Eckhart și Jakob Böhme. În acest timp îi apar lucrările "Voința în natură" ("Über den Willen in der Natur", 1836), "Cele două probleme de bază ale eticii" ("Die beiden Grundprobleme der Ethik", 1841), aforismele grupate în "Parerga und Paralipomena" (1851). Schopenhauer moare în Frankfurt la 21 septembrie 1860. Sub influența lui Platon și a lui Immanuel Kant, Schopenhauer se situează în problema teoriei cunoașterii pe poziția idealismului. Dar în cadrul acestei concepții, Schopenhauer își susține
Arthur Schopenhauer () [Corola-website/Science/297901_a_299230]
-
eseuri - Max Stirner, La Mettrie, Ludwig Klages)ed. Grinta, Cluj 2007 Hans Magnus Enzensberger "Gedichte und Essays (poeme și eseuri)", 2 volume, ed. Grinta, Cluj, 2007 Franz Kafka "Brief an den Vater (scrisoare tatălui)", ed. Grinta, Cluj, 2009. G.C. Lichtenberg "Aforisme," ed. Grinta-Cluj, 2012 Anette von Droste-Hülshoff "Die Judenbuche," ed. Grinta-Cluj, 2013 Michael Krüger Punctul frumuseții ireversibile, poeme, ed. Grinda-Cluj, 2013
Andrei Zanca () [Corola-website/Science/307298_a_308627]
-
pe Toni Morrison pentru a prezenta Conferința Jefferson, cea mai înaltă onoare a guvernului federal a S.U.A pentru realizări în domeniul științelor umaniste. Cuvântarea ținută de Morrison, intitulată "Viitorul timpului: Literatura și nivelul scăzut al așteptărilor," a început cu aforismul " Se pare că timpul nu are viitor" și a prevenit publicul că nu e corect ca istoria să fie folosită în mod greșit pentru micșorarea așteptărilor în viitor. Deși romanele sale se concentrează de obicei asupra femeilor de culoare, Morrison
Toni Morrison () [Corola-website/Science/308617_a_309946]
-
lucrările sale nu ajung la public, ele nu mai plac. În 1829, prietenul pictorului, doctorul Carus, observă la el o "dispoziție aparte, tot mai posomorâtă și mai rigidă". Crede că este victima unei conspirații. În 1830 scrie un ciclu de aforisme în care își exprimă convingerea că întreaga lume a încheiat un complot împotriva lui. Cu toate acestea, nu încetează să lucreze și o parte a celor mai bune creații ale sale datează din perioada 1826-1835. În 1835, suferă un atac
Caspar David Friedrich () [Corola-website/Science/307814_a_309143]
-
Artei. Rugăciunea este studiul Artei. Venerarea este Practica Artei.Postul și celelalte , toate sunt Arta. Ceremoniile exterioare sunt Antichristul. Arta este Copacul Vieții, Dumnezeu este Iisus. (Laocoon)" Blake este și creatorul sintagmei "Toate religiile sunt Una"(""), titlul unei serii de aforisme filozofice reprezentative. Este deasemenea renumit și pentru viziunile sale cu Dumnezeu, îngeri și demoni sau personalități ce au murit. Într-un sondaj de opinie organizat de BBC în anul 2002, Blake a fost votat al 38-lea pe o listă
William Blake () [Corola-website/Science/307949_a_309278]
-
Heliade Rădulescu cu George Bariț", ibid., XVI, 1972, nr.19, p. 11; nr.20 (804), p. 7; "Căpitani români în armata lui Francisc Rákoczi", ibid., XX 1976, nr.14, p. 4; "Gheorghe Șincai", ibid., XXIII, 1979, nr.9, p. 7; "Aforismele lui Ioan Budai Deleanu", ibid., XXV, 1981, nr.49, p. 6; "O scriere necunoscută a lui Petru Maior?", ibid., XXVI, 1982, nr.47, p. 3; "Sancta cetate”. Din istoricul motivelor literare românești", ibid., XXVII, 1983, nr.3, p. 2; " Ce
Ioan Chindriș () [Corola-website/Science/307371_a_308700]
-
general al intelectualității germane. Publicațiile sale, în general mici broșuri, nu aveau limbajul sec al juriștilor ci erau opere literare, în care abundau imagini poetice, și care cuprindeau numeroase ilustrații.. Multe din frazele de început ale lucrărilor sale au devenit aforisme, precum: "Conceptul de stat impune existența conceptului de politică" sau "Suveran este cel care ia deciziile în situațiile de excepție". Lucrări sale au generat multiple reacții și au dus la o corespondență de interes deosebit cu alte personalități ale intelectualității
Carl Schmitt () [Corola-website/Science/302525_a_303854]
-
ale Romei și cele ale Statelor Unite și a preconizat declinul Vestului în aceeași manieră în care a avut loc declinul Egiptului antic. Inițial, Spengler a scris materialul care va deveni mai târziu primul volum din "Declinul Occidentului" sub forma unor aforisme ce se constituiau în reflecții asupra unui concept central. După cum a declarat în Introducere, autorul a simțit că această abordare nesistematică va duce la o întelegere mai intuitivă și vitală a problematicii abordate. Deși critica a considerat că această tehnică
Oswald Spengler () [Corola-website/Science/302938_a_304267]
-
naște Barbu Stanca, unicul fiu al scriitorului 1956, 1 oct. - se înființează, la insistențele lui Radu Stanca, secția germană a teatrului de Stat din Sibiu 1957 - revine masiv în publicistică - începuturi sporadice încă din 1946/47 - cu versuri, articole, eseuri, aforisme etc. în: "Tribuna", "Contemporanul", "Steaua", "Viața românească", "Scrisul bănățean" etc. 1961, 1 oct.- Radu Stanca este numit prim-regizor la Teatrul Național din Cluj 1962 - montează, în această calitate, ultimele sale spectacole: "D-ale carnavalului" de I. L. Caragiale (februarie) și
Radu Stanca () [Corola-website/Science/299004_a_300333]
-
și "Plimbarea de mai în Iași". Majoritatea poeziilor sunt publicate în "Convorbiri literare". Mai colaborează la "Columna lui Traian", "Familia", "Literatorul", "Universul literar". În 1887 apare volumul de poezii care cuprinde poezii originale, prelucrări după Théophile Gautier și Lamartine și aforisme. Eminescu: „Cartea ei e veșnic nouă pentru mine ... Ce frumoase versuri întâlnești în cărticica asta. Citește-le și o să vezi câtă dreptate am!” Delavrancea considera volumul de poezii o palidă imitație a liricii lui Eminescu iar pe „poet mic, neînsemnat
Veronica Micle () [Corola-website/Science/303693_a_305022]
-
ce decurge din convingere au un sens fundamental în cunoașterea adevărului. Din acest punct de vedere, nu se admite existența unui mod general, abstract de gândire, în forma unui sistem structural. În locul acestuia, se folosesc de preferință forme literare ca aforismele, parabolele sau dialogurile. Una din temele cele mai semnificative ale filosofiei existențiale este libertatea alegerii ca proprietate proeminentă a omului. Jean-Paul Sartre, reprezentantul principal al existențialismului francez, explică această proprietate prin faptul că - la om - existența este predecesoare esenței. De
Filosofie existențială () [Corola-website/Science/298027_a_299356]
-
Unul din sensurile "existenței" este de "a o epuiza conștient și glorios, de a o împlini continuu..." (în "Soliloquii") În ""Existența tragică"" face procesul cunoașterii științifice și metafizice, ajunge la un agnosticism total și la pesimism. Gânditorul alege eseul și aforismul ca forme privilegiate de exprimare a ideilor sale. Condamnați la o singularitate contingentă, "singuri pe lume", cu sufletul tânjind intuitiv după absolut, luciditatea noastră ne livrează pe "culmile disperării". Soluția nu este investigația (""mă miră faptul că unii se mai
Existențialism () [Corola-website/Science/298018_a_299347]
-
1841, din motive extrem de neclare, el rupe logodna. Renunță la intenția de a se face pastor evanghelic, dedicându-se cu precădere filosofiei, și pleacă la Berlin, pentru a audia cursurile lui Schelling. Reîntors la Copenhaga, începe să publice articole, pamflete, aforisme și parabole cu caracter filosofic și religios, criticând suficiența clerului protestant danez. Debutează editorial încă din 1838 cu lucrarea "Af en endnu levendes Papirer" ("Din hârtiile cuiva încă în viață"), o analiza critică necruțătoare a romanului "Kun en Spillemand" ("Un
Søren Kierkegaard () [Corola-website/Science/298030_a_299359]
-
din principalele subiecte ale operei sale: așa-zisa necesitate a apărării moralei sexuale prin mijloace penale (""Der Skandal fängt an, wenn die Polizei ihm ein Ende macht"": ""Scandalul începe atunci când poliția îl oprește""). Începând din 1906, Kraus publică primele sale aforisme în "Die Fackel"; ele vor fi reunite în 1909 în volumul "Sprüche und Widersprüche" ("Vorbe și Contradicții"). În afară de scrierile sale, Kraus a avut de-a lungul carierei sale numeroase conferințe publice influente - între 1892 și 1936 a avut aproximativ 700
Karl Kraus () [Corola-website/Science/312520_a_313849]
-
Băncilă, prima sinteză românească (vezi paragraful Referințe critice). Vasile Băncilă face parte din generația de aur a intelectualilor care au visat și realizat România Mare, jertfindu-se pentru acest ideal, el însuși fiind invalid din primul război mondial. (Ileana Băncilă, "Aforisme și para-aforisme"). Vasile Băncilă este un reprezentant al perioadei inter și postbelice și aparținând aproape în egală măsură istoriei gândirii filozofice românești cât și istoriei literaturii ; a fost deci : filozof, pedagog, memorialist și epistolier, orator. Viața și creația sa se
Vasile Băncilă () [Corola-website/Science/311589_a_312918]
-
profundă onestitate intelectuală și al unei nealterate purități sufletești » (Nichifor Crainic). Vasile Băncilă a fost un gânditor cu profunzimi neobișnuite în domeniile pe care le-a abordat. Este impresionant orizontul larg de cunoaștere al lui V. Băncilă (vezi cartea lui, "Aforisme și para-aforisme"), curajul cu care abordează, susține și definește diverse teme, noțiuni, idei, sugerând sau chiar dând soluții. Se simte familiar în spații ca : metafizica, logica, etica estetică, pedagogia, sociologia, filozofia culturii și a religiei. Sensibil la întreaga paletă a
Vasile Băncilă () [Corola-website/Science/311589_a_312918]
-
liber de orice prejudecată despre prietenie, țăranul român, umanitate comunistă, ura ca formă de artă, antinomiile Bărăganului, gelozie, cauzele faptelor morale, etc. (Vezi "Manuscriptum" - număr special "Vasile-Băncilă"). Dar, opera sa, titluri ca : "Duhul sărbătorii", "Filosofia vârstelor", "Lucian Blaga energie românească", "Aforisme și para-aforisme", "Spațiul Bărăganului", sunt cărți ce vorbesc de la sine despre Vasile Băncilă, ca una dintre comorile intelectualității românești. Vasile Băncilă, "Constantin Rădulescu-Motru pedagog", Societatea română de filosofie, București, 1932, 54 p. Vasile Băncilă, "Doctrina personalismului energetic a D-lui
Vasile Băncilă () [Corola-website/Science/311589_a_312918]
-
20 p. Vasile Băncilă, "Teoreticism," Cluj, Cartea Românească, 1934, 20 p. Vasile Băncilă, "Portrete și semnificați"i, Prefață de Zoe Dumitrescu-Bușulenga, ediție îngrijită de Ileana Băncilă, Supliment al Revistei de Istorie și teorie literară, București, 1987, 368 p. Vasile Băncilă, "Aforisme și para-aforisme.Vol. I," Ediție îngrijită de Ileana Băncilă, Timișoara, Marineasa, 1993, 322 pag. Vasile Băncilă, "Lucian Blaga, energie românească," ediție îngrijită de Ileana Băncilă, Timișoara, Marineasa, 1995, 263 pag. Vasile Băncilă, "Inițierea religioasă a copilului", Anastasia, 1996, Vasile Băncilă
Vasile Băncilă () [Corola-website/Science/311589_a_312918]
-
îngrijită de Dora Mezdrea. Muzeul Brăilei: Editura „Istros“, 2008, 265 pag. Vasile Băncilă, "Opere." Vol. VII. "Sistem de filozofie. 2. Metafizica. Spațiul Bărăganului." Ediție îngrijită de Dora Mezdrea. Muzeul Brăilei: Editura „Istros“, 2009, 358 pag. Vasile Băncilă, "Opere." Vol. XV. "Aforisme și paraaforisme (1)." Ediție îngrijită de Dora Mezdrea. Muzeul Brăilei: Editura „Istros“, 2010, 403 pag. Vasile Băncilă, "Nae Ionescu, un cavaler prestant al spiritului." Ediție îngrijită, note și indici de Dora Mezdrea. Cluj-Napoca: Editura Eikon, 2011, 426 pag. Vasile Băncilă
Vasile Băncilă () [Corola-website/Science/311589_a_312918]
-
Ediție îngrijită de Dora Mezdrea. Muzeul Brăilei: Editura „Istros“, 2010, 403 pag. Vasile Băncilă, "Nae Ionescu, un cavaler prestant al spiritului." Ediție îngrijită, note și indici de Dora Mezdrea. Cluj-Napoca: Editura Eikon, 2011, 426 pag. Vasile Băncilă, "Opere." Vol. XV. "Aforisme și paraaforisme (2)." Ediție îngrijită de Dora Mezdrea. Muzeul Brăilei: Editura Istros, 2011, 403 pag. Vasile Băncilă, "Opere." Vol. VIII. "Sistem de filozofie. 3. Teoria cunoașterii. Artă și cunoaștere." Ediție îngrijită de Dora Mezdrea. Muzeul Brăilei: Editura „Istros“, 2012, 389
Vasile Băncilă () [Corola-website/Science/311589_a_312918]
-
că anumite lucruri sunt reale, indiferent dacă sunt obiecte ale gândirii sau nu, potrivit lui Moore. Articolul din 1903, "Respingerea idealismului", este unul dintre primele demonstrații ale angajamentului lui Moore de a analiza. El examinează fiecare dintre cei trei termeni ai aforismului berkeleian "esse est percipi", „a fi este a fi perceput”, constantând că aceasta trebuie să însemne că obiectul și subiectul sunt în mod necesar conectați, așa că „galben” și „senzația de galben” sunt identice - „a fi galben” înseamnă „a fi experimentant
Idealism () [Corola-website/Science/311635_a_312964]
-
și a Virtuților Sale". (Prin majuscule se subliniază atributul sacru al termenilor). Cartea conține 5 000 de caractere chinezești, împărțite în 81 capitole. Sunt tratate concepte ale gândirii chineze antice ca: "Non-acțiunea", "Calea", "Întoarcerea", "Non-existența". Cartea este o culegere de aforisme, aparent fără legătură între ele. Lipsa viziunii de ansamblu face să se presupună că au contribuit mai mulți autori. Nu există un obiectiv sau o concluzie finală. Stilul este laconic, aluziv ambiguu și eliptic. "Tao Te Ching" este, după marea
Tao Te Ching () [Corola-website/Science/311083_a_312412]