5,707 matches
-
de părinte-șef sau de ghid care acordă autonomie. Fiii patriei, bine socializați, rămân mereu copiii sau adolescenții dependenți de autoritatea mamei binefăcătoare. Tentația simplicității, etichetă și simbol al purității, dar ascunzând, de fapt, uniformitatea și opoziția față de elitism, alimentează agresivitatea față de cei care sunt altfel, complicați și netransparenți. Cei educați în respectul acestor valori au o „conștiință” înaltă, acceptând ordinea socială existentă, regimul politic în care s-au născut, ierarhiile stabilite de sus, cu privilegiile și obligațiile aferente, statutul ce
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
de stat. Acest raport este mai suplu în cazul cenzurii evocate de Freud, cea țaristă, într-o epocă în care această instituție exista peste tot în lume. Cenzura de tip comunist care a existat în țara noastră se caracteriza prin agresivitate extremă și arbitrar. Ea nu impunea doar dispariția unor pasaje de articole sau de articole de publicații, ci a publicațiilor însele, împreună cu ziariștii ce le realizau, în măsura în care nu se supuneau dictatelor ei. În concluzie, nu numai că frica de natură
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
dubă sau container) cu marfă venea discret, pe șest, să nu o asalteze lumea, dar lumea afla. Un urlet colectiv, ca o stihie. „Vine!”, și oamenii năvăleau, cu mic, cu mare, ca în mărețele vremi voievodale când dădeau turcii. Panică, agresivitate. Masați la coadă, aminteau furnicile adunate compact înainte de ploaie. După blocuri, lângă tomberoane de gunoi și maldăre de pământ de pe șantiere, marfa era scoasă spre vânzare de către vânzătoare, cu miliția alături, din niște încăperi înguste. Aveau geamuri ca de ghișeu
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
tip praxic (lipsă de îndemânare și precizie în efectuarea mișcărilor) și la nivelul operațiilor aritmetice (discalculie); - o dezvoltare generală lentă, incapacitate cronică de a înțelege și asimila cele învățate, reacții de învățare nesigure și stereotipice, atitudini de demisie sau de agresivitate în raporturile cu cei din jur, labilitate emoțională evidentă, eșec școlar repetat, dificultăți în menținerea concentrată a atenției, suport motivațional deficitar etc. Etiologia în cazul pseudodeficienței mintale poate fi rezumată la: - deficiențe senzoriale (auditive și vizuale), deficiențe motorii, tulburări de
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
gândirii se elaborează greoi, aceștia percep cu întârziere modificările activității în funcție de particularitățile situației și schimbările survenite în modul lor de viață. 10. Fragilitatea construcției personalității și infantilismul comportamental, pe fondul dificultăților de stăpânire a afectelor, pot conduce fie la impulsivitate, agresivitate, credulitate excesivă, fie la izolare, frică de a relaționa cu cei din jur, neîncredere. De asemenea, deficientul mintal prezintă și o anumită rigiditate a conduitei, fapt care determină o serie de probleme în relația cu cei din jur, în special
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
cecitate; - din punct de vedere motrice - instabilitate motrice, hiperexcitabilitate la nivel manual, ticuri, lipsă de îndemânare etc.; - din punct de vedere cognitiv - lentoare generală, dislexie, disortografie, bâlbâială, scris în oglindă; - din punct de vedere afectiv - emotivitate, timiditate, frică față de școală, agresivitate etc. Tulburările de structurare spațial‑temporală se manifestă astfel: - ignorarea termenilor spațiali și temporali; - perceperea greșită a pozițiilor, duratelor, succesiunilor; - orientare greșită în timp și spațiu (dar cu perceperea corectă a spațiului și timpului); - tulburări în memorarea spațiului și timpului
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
și afectarea comunicării optime între elevi și profesor; - schimbarea frecventă a unității școlare sau a profesorilor; - insuficiențe din partea personalului didactic - slabă pregătire psihopedagogică, lipsă de experiență didactică, utilizarea unor metode de lucru neadecvate (abuz de metode verbale, lipsa materialului didactic, agresivitate verbală); - stresul școlar prelungit; b) cauze care provin din mediul familial: - condiții socioculturale și materiale precare; - hiperprotecție și dirijism excesiv al copilului; - carențe ale ambianței familiale și absența confortului afectiv al copilului; - familii dezorganizate sau climat familial tensionat; - exemple/modele
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
pot avea simptome pe care altele nu le au, iar unele dintre acele simptome pot avea, la același individ, intensități diferite. Indivizii cu tulburare autistă pot avea o gamă largă de simptome comportamentale care includ hiperactivitatea, reducerea volumului atenției, impulsivitatea, agresivitatea, comportamente autodistructive și, în special la copiii mici, accesele de furie. În adolescență sau la începutul vieții adulte, indivizii cu tulburare autistă, care au capacitatea intelectuală pentru a conștientiza tulburarea, pot deveni depresivi ca răspuns la faptul că realizează gravitatea
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
în grup, gradul de toleranță și înțelegere față de cei din jur și față de valorile acestora, echilibrul afectiv, jocul, activitățile de timp liber, responsabilitățile individuale, școlare, sociale, relațiile cu colegii și cu cei din jur, comportamentul, ținuta, atitudinile, respectul, sprijinul, controlul agresivității, atitudinea față de muncă, dezvoltarea autonomiei personale și sociale etc.; b) dezvoltarea deprinderilor de muncă individuală - deprinderile de studiu și stilul personal de învățare, învățarea socială, activitățile extrașcolare de învățare, atitudinea față de succesul/insuccesul școlar, procesele gândirii, comunicarea verbală și nonverbală
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
unor performanțe în plan psihomotrice; - pentru calmarea subiecților anxioși și a celor hiperkinetici, se folosește un instrument care emite un fel de sunete prelungi de clopoței deosebit de armonioase; - la subiecții cu instabilitate emoțională, utilizarea meloterapiei determină diminuarea tensiunilor psihice, reducerea agresivității, favorizează cooperarea în interiorul grupului și activitățile în echipă. Activitățile de meloterapie pot fi desfășurate în grup sau individual (este cazul copiilor cu deficiențe mintale severe sau asociate) și pot fi împărțite în două forme: - forma activă, denumită după unii autori
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
de utilizatori. Anii ’90 au consemnat interesul producătorilor de la Hollywood pentru găsirea unui mecanism de protejare a copyrightului, interes regăsit și în domeniul militar pentru comunicații care să nu dea nimic de bănuit interceptorilor neautorizați. Și populația era îngrijorată de agresivitatea discuțiilor guvernamentale în legătură cu nevoia de a controla comunicațiile criptate. Toate acestea au condus la o puternică dezvoltare a ascunderii informației. Ascunderea modernă a informației vizează ascunderea unor mesaje secrete într-un fișier audio MP3 sau încapsularea seriei unui program printre
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
de toate acestea. / dincolo de propriile gesturi. îndeplinite reflex. / cauterizându-ți golurile memoriei / frica”. Poemele transcriu o metafizică a existenței, ale cărei repere tematice, revenind obsedant, sunt izolarea și solitudinea, frica și disperarea, vacuitatea memoriei și vidul prezentului, într-un cuvânt agresivitatea și inconsistența realului; un univers terorizant, dominat de răsturnarea firescului -„un zâmbet / ca o cicatrice” e una dintre paradigmele lui - și de vidul semiotic și ontologic - „acum vom trăi mâine. / astăzi e prea târziu”. Războinicul cu ciorapi de piele continuă
POPA-13. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288915_a_290244]
-
Scânteia»”, precum și a unui Mihai Novicov, în opinia căruia personalitatea creatoare a marelui dramaturg își atinge zenitul în scrierea 1907 - Din primăvară până-n toamnă, unde „Caragiale se ridică pentru a proroci [...] zilele pe care le trăim noi astăzi”. Hărțuit de agresivitatea ignară a intelocutorilor-procurori, împins, cu argumente grotești, să mistifice realitatea istorică, scriitorul ajunge să-și declare, într-un acces de exasperare, „vinovăția”, la capătul unui proces intelectual constituit într-o copie fidelă a proceselor politice staliniste ale vremii: „Într-o
PETRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288780_a_290109]
-
într-un imaginar poetic ce unifică reperele lăuntric, în codul asumat (metafore, simboluri-cheie). Insinuându-și foșnetul și umbra, atotprezent, timpul va însoți aici stările, gândul, jocul de ape al interiorității. Iluzia, stăpână altcândva, cedează unei lecturi care percepe violența, asprimea, agresivitatea „aproape”-lui și a „departe”-lui, deopotrivă, de-construind acum o „fără-lume, reavănă”, în care străjuiește, emblematic, „șarpele-n-cerc”: „drumuri pe care nimeni nu răspunde”, „poveri migratoare”, de care „începi să te miri”, cu soarele - halucinant, într-un „tablou votiv” - „duios
MUSAT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288324_a_289653]
-
abundent, ubicuu în presa socialistă de la sfârșitul secolului al XIX-lea, N. s-a impus în primul rând prin prestația de la „Contemporanul”. Aici își valorizează pornirea polemică în mai multe campanii, în care temeritatea inițială se metamorfozează aproape reflex în agresivitate și exces, în rigiditate ideologică. Declarându-se adept al darwinismului și al ateismului, el receptează de fapt ideile mai noi printr-o grilă pozitivistă, frecvent empirică. Traduce, prelucrează cu zel și consacră acestor subiecte numeroase articole, unele organizate în cicluri
NADEJDE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288346_a_289675]
-
în toată putrefacerea facerii mele / singură tu miroși a Dumnezeu” (Biserica de frig). În sine, dorul de absolut este un motiv romantic. Aici el capătă însă, ca anterior la Arghezi, accent modern prin violența formulărilor, o violență ce frizează uneori agresivitatea. În general, starea cea mai propice marilor elevații lirice e, în opera lui P., frenezia. Dintre marii moderni, Arthur Rimbaud este poetul cu care autorul Fântânii somnambule are cele mai substanțiale afinități și chiar metafora titulară e o replică la
PAUNESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288731_a_290060]
-
diferite: Ninsori în Bărăgan se întoarce la tematica spațiului și a timpului originar (câmpia, copilăria), într-o lirică epurată complet de experimentele optzeciste, Sonete cultivă destul de cuminte obscuritatea și polisemantismul tipice sonetelor shakespeariene, iar în Cerbul lovit între coarne, rupturile, agresivitatea amintesc de forța versurilor de început, contrabalansată acum de o luciditate amară, poemul cu implicație existențială, socială și religioasă substituind poezia elanului cosmic din adolescență. SCRIERI: Nașterea mea în poezie, Slobozia, 1969; Jungla marină, București, 1971; Muntele, București, 1975; Investigații
POENARU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288864_a_290193]
-
prozator și autor de versuri. Venit de timpuriu cu familia la București, O. învață la Școala de la „Sf. Sava”. S-a agitat, în 1859, pentru alegerea lui Al. I. Cuza, dar în timpul domniei acestuia suportă cinci detențiuni. Fire turbulentă, cu agresivități necontrolate, el irită autoritățile și delictul de presă e numai una dintre pricinile pentru care va avea necazuri. E un veșnic opozant, așa cum singur mărturisește, cu semeție de „martir”. Îl inspiră, neîndoielnic, „iubirea de patrie și de adevăr”, dar îl
ORASANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288565_a_289894]
-
oțet peste lapte”. În toate enunțurile generale, cu valoare de lege, formulate de diferitele științe, vom găsi doar termenul care desemnează clase generale. În psihologie, de exemplu, există o mulțime de asemenea formulări generale - „frustrarea unei necesități tinde să genereze agresivitate”. În sociologie - „o comunitate amenințată din exterior tinde să-și mărească coeziunea internă”. După cum se vede, în aceste enunțuri nu este vorba nici de Popescu sau Ionescu și nici despre Imperiul Roman sau Franța napoleoniană. Ele pot fi însă aplicate
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
raportează rezultatele a două studii controlate și aleatoare privind administrarea de valproate, a două studii privind fluoxetine și a unui studiu privind fluvoxamine. Conform acestor studii, farmacoterapia este eficientă în cazul unor simptome ale personalității bordeline, în special în cazul agresivității, furiei, și impulsivității. In schimb, litiul se pare că ar fi ineficient. Concluzie și direcție de urmat Terapia dialectico-comportamentală este eficientă în cazul unor simptome ale personalității bordeline. Mai multe medicamente sunt, de asemenea, eficiente în cazul unor simptome ale
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
de informații autentic, în care terapeutul se implică fără a deveni imperativ. Cu condiția, bineînțeles, ca aceste reformulări să nu fie mecanice și să dovedescă bună-credință. Persoanele care suferă de tulburări anxioase sunt atente la cel mai mic semn de agresivitate sau de dezinteres din partea interlocutorilor lor, semn care ar veni să întărească schemele lor cognitive: „Nimeni nu mă iubește”, „nu sunt interesant”, „oamenii sunt răi”... O ridicare din sprânceană sau un căscat poate fi rău perceput. Comunicarea non verbală face
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
sau cu periculozitatea potențială a stimulilor fobogeni); - a generaliza la toate situațile posibile o experiență de angoasă acută; - a maximaliza pericolele și a minimaliza situațiile securizante; - a personaliza orice eveniment care amintește de vulnerabilitatea individuală și de dependență, sau de agresivitatea și de indiferența celorlalți. Pacientul conștientizează distorsiunile sale cognitive pe parcursul efortului său de auto-observare, analizat împreună cu terapeutul. Experiențele din trecut, care au contribuit la formarea acestor scheme de pericol, sunt discutate, și pacientul încearcă, împreună cu terapeutul, să-și modifice modul
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
fi chiar obiectul terapiei, sau poate fi utilizată ca un moment aparte în cadrul acesteia. In afară de domeniile importante ale afirmării de sine, care au fost prezentate în lucrare, pentru unii pacienți sunt utile și alte teme: - cum să faci față agresivității; - cum să-ți susții părerea; - cum să faci față manipulatorilor; - cum să faci să tacă vocea ta critică interioară; - cum să identifici dezacordurile... Terapia tinde, în mod natural, să ajute pacientul să aplice afirmarea de sine propriei sale persoane: este
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
teamă să nu roșească, să nu transpire, să nu tremure atunci când se află în fața unei alte persoane. Forme de confruntare: unii pacienți reușesc să comunice, cu prețul unui mare consum de energie și a elaborării unor evitări subtile (răceală relațională, agresivitate, umor și ironie sistematică în locul unei comunicări veritabile...) și să păstreze o activitate socială de fațadă, uneori la locuri de muncă cu responsabilitate. Emoțiile, în special teama, nu sunt mai puțin intens resimțite, pacientul trăind la fiecare confruntare sentimentul că
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
Modelul bio-psiho-social al fobiei sociale: 1. Predispoziții temperamentale, de origine genetică sau dobândite în mod precoce favorizează probabil în cazul unor pacienți manifestarea unei reactivități emoționale mai violente față de persoane necunoscute, față de grupuri de persoane și față de orice formă de agresivitate relațională (strigăte, furie). 2. Aceste predispoziții sunt diminuate sau agravate, fiind influențate de mediul de viață cum ar fi modelele parentale, recomandările educative și evenimentele de viață. 3. In sfârșit, și unii factori sociali sunt probabil la originea tulburării. Precaritatea
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]