3,926 matches
-
faptului că prevalența fenomenului de bullying, variabilă între țări, oscila, în general, între 4% și 10% elevi "hărțuitori" (bullies) și între 4% și 15% elevi hărțuiți (bullied). Unele studii acordă o prevalență mai puternică, depășind 15%, chiar 20% victime și agresori (în Spania Ortega, 1994, sau în Coreea Kim et al., 2005, de exemplu). Aceste diferențe se pot explica prin diferențele dintre eșantioane, dar mai ales prin diferențele în definirea bullying-ului însuși (Smith et al., 1998). Tabelul 7 prezintă rezultatele câtorva
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
1992 Australia (frecvent) 15 Rigby și Slee, 1991 Medie 5,80 9,42 Diferență-tip 1,96 3,15 Hărțuirea între elevi, cum vom traduce provizoriu locuțiunea school bullying, i-ar cuprinde așadar, în medie, pe 6% dintre elevi ca agresori (uneori ei înșiși agresați) și pe 9,5% dintre elevi ca agresați (uneori agresori). Prin urmare, o minoritate importantă de elevi este afectată de acest fenomen, care, cel puțin în parte, este legat de violența fizică sau verbală. Anchetele de
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
-tip 1,96 3,15 Hărțuirea între elevi, cum vom traduce provizoriu locuțiunea school bullying, i-ar cuprinde așadar, în medie, pe 6% dintre elevi ca agresori (uneori ei înșiși agresați) și pe 9,5% dintre elevi ca agresați (uneori agresori). Prin urmare, o minoritate importantă de elevi este afectată de acest fenomen, care, cel puțin în parte, este legat de violența fizică sau verbală. Anchetele de delincvență autodeclarată sunt, de asemenea, utilizate, ca o modalitate încă nouă în școli. Partea
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
6% în familie, de exemplu). lucru valabil și pentru actele rasiste sau lovituri. Dimpotrivă, furtul și extorcarea s-ar practica mai mult în exteriorul școlilor, în locuri mai puțin supravegheate. Remarcabil este, bineînțeles, faptul că mediul familial este, după spusele agresorilor, relativ ocolit. În fine dar subiectul nu e epuizat -, există și posibilități de statistici indirecte pentru a măsura amploarea problemei violenței în școală. Acești indicatori indirecți se învârt în jurul tulburărilor de comportament la copil și adolescent. Într-o anchetă limitată
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
ani. Această proporție ar înregistra o creștere la fel de puternică în SUA (trecere în revistă a subiectului in Walker, Colvin, Ramsey, 1995, p. 362; Coie et al., 1993). Aceste metode diferite nu măsoară același lucru: numărul victimelor (copii sau adulți), numărul agresorilor (elevi și, în puține studii, adulți), numărul copiilor și adolescenți cu risc de tulburări comportamentale. Unele măsoară, în plus, factori legați mai direct de context, de exemplu climatul școlar. Este perfect posibil ca aceste măsurători diferite să prezinte roluri sociale
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
poate fi puternică. Experiența victimizării poate rămâne unică, ceea ce nu înseamnă că nu necesită uneori o supraveghere post-traumatică. E cazul victimelor terorismului. Invers, situația victimară poate fi repetată. Astfel ea își schimbă complet sensul, atât pentru victimă cât și pentru agresor, fiindcă necesită o relație regulată între cele două părți. Este o interacțiune care se construiește în timp. Violența nu este întotdeauna un fenomen izolat, imprevizibil, accidental. Cel puțin o parte a violenței și delincvenței se construiește, iar acestea se construiesc
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
se pare depășit și, din fericire, pare să se demodeze, într-atât a fost folosit fără rost. Teoria incivilității nu este o teorie filosofică. Ea nu este un termen de descriere morală a unei stări a lumii sociale sau a agresorilor. Este o teorie criminologică propusă pentru a explica o schimbare globală în structura contemporană a delincvenței și insecurității. Infracțiunile sângeroase au regresat masiv în ultimele două secole, fapt incontestabil (Chesnais, 1981). Înfruntarea interpersonală sângeroasă a scăzut și cu greu ne
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
simt abandonate, părăsesc spațiile colective 23, care, nemaifiind decât locurile nimănui, sunt locuri lăsate violențelor mai dure. Nu "o" incivilitate este gravă, ci repetarea lor, abandonul temător pe care-l provoacă victimelor și sentimentul de impunitate care se dezvoltă la agresori. Nu există aici o ruptură între "incivilități" și delictele mai grave, ele le însoțesc, le pregătesc și putem lesne vedea un ansamblu corent, fără să ajungem totuși până la facilitatea reducționistă adusă de faimoasa "metaforă a geamului spart". Noțiunea de incivilitate
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
Debarbieux, 2001). Această cercetare îndeamnă la luarea în serios a fenomenului, pentru consecințele sale importante. După diverșii cercetători care l-au studiat, poate fi vorba de o violență pe termen lung, fizică sau psihologică, săvârșită de unul sau mai mulți agresori (bully) asupra unei victime (bullied) care este în incapacitatea de a se apăra, într-o poziție slabă, agresorul acționând cu intenția de a face rău victimei. Peter Smith (Smith și Sharp, 1992) îl definește astfel: Vom spune că un copil
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
care l-au studiat, poate fi vorba de o violență pe termen lung, fizică sau psihologică, săvârșită de unul sau mai mulți agresori (bully) asupra unei victime (bullied) care este în incapacitatea de a se apăra, într-o poziție slabă, agresorul acționând cu intenția de a face rău victimei. Peter Smith (Smith și Sharp, 1992) îl definește astfel: Vom spune că un copil sau un tânăr este victimă a bullying-ului dacă un alt copil sau tânăr ori un grup de tineri
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
și victimizare în școală. Caracterizarea psihologică a fenomenului de bullying pune probleme și, cu toată eficacitatea ei descriptivă, noțiunea merită o abordare critică. Bullying este un concept psihologizant, care tinde să individualizeze problema și să pună responsabilitatea exclusiv în seama agresorului sau a victimei, uneori a familiei, minimalizând influența contextului socio-economic și a instituțiilor. A fi victimă sau agresor devine atunci cumulul de trăsături de caracter care culminează la agresori într-o personalitatea "antisocială". Cum notează John Devine (2001), "trebuie să
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
noțiunea merită o abordare critică. Bullying este un concept psihologizant, care tinde să individualizeze problema și să pună responsabilitatea exclusiv în seama agresorului sau a victimei, uneori a familiei, minimalizând influența contextului socio-economic și a instituțiilor. A fi victimă sau agresor devine atunci cumulul de trăsături de caracter care culminează la agresori într-o personalitatea "antisocială". Cum notează John Devine (2001), "trebuie să fim atenți să nu definim locusul de origine a violenței ca aparținând numai individului, ci să căutăm să
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
tinde să individualizeze problema și să pună responsabilitatea exclusiv în seama agresorului sau a victimei, uneori a familiei, minimalizând influența contextului socio-economic și a instituțiilor. A fi victimă sau agresor devine atunci cumulul de trăsături de caracter care culminează la agresori într-o personalitatea "antisocială". Cum notează John Devine (2001), "trebuie să fim atenți să nu definim locusul de origine a violenței ca aparținând numai individului, ci să căutăm să identificăm nivelurile mult mai profunde ale violenței, care fac parte din
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
formează un câmp științific bogat în care pot să apară, să-și replice și să se critice, dar din ce în ce mai puțin să se ignore abordări și definiții diferite: comportamente antisociale, tulburări de comportament, violență criminală, peridelicte, microviolențe, perspectiva victimei sau a agresorilor. Pentru un fenomen complex, puncte de vedere multiple. Puterea definiției: câmp semantic, câmp de putere Printre aceste puncte de vedere se află cel al victimei și, de asemenea, cel al agresorilor. E vorba de actorii violenței. Faptul concret, gruparea sub
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
comportament, violență criminală, peridelicte, microviolențe, perspectiva victimei sau a agresorilor. Pentru un fenomen complex, puncte de vedere multiple. Puterea definiției: câmp semantic, câmp de putere Printre aceste puncte de vedere se află cel al victimei și, de asemenea, cel al agresorilor. E vorba de actorii violenței. Faptul concret, gruparea sub termenul generic de "violență" de către actorii din școală a unor fapte sociale eterogene este în sine un fapt social demn de luat în considerare, unul dintre posibilele puncte de vedere. Căci
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
care recurg mult mai des la agresiune fizică. Fetele au tendința de a exercita forme indirecte de violență, precum batjocura sau răspândirea zvonurilor. Băieții sunt mult mai des agresați de congeneri, în timp ce fetele sunt susceptibile de a fi victime ale agresorilor de ambele sexe. Băieții sunt mai susceptibili să fie autori ai violențelor, după cum și riscă mai mult decât fetele să fie victime, indiferent de țară (Gottfredson și Gottfredson, 1985; Nabuzoka et al., 1993; Lindström, 1995; Smith, 2002; Gottfredson, 2001). Studiul
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
ale climatului școlar și duritatea victimizărilor. Experiența victimară prevalează asupra sexului. Acest lucru sugerează că specificitatea victimizării sexuale trebuie să conducă la acțiuni la fel de specifice, care să includă atât băieții (care pot fi victime) cât și fetele (care pot fi agresori). Concluzie Definirea violenței în școală este o falsă problemă. Desigur, violența este relativă la codurile sociale în care capătă sens și la fragilitățile personale prin care se manifestă. La limită, poate că într-o zi ne vom lipsi de termenul
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
nu ne-a părut la fel de relativ și se poate ca, dincolo de subtilitățile conceptuale, ceea ce contează într-adevăr să fie comunitatea mecanismelor implicate în violența școlară: cele ale asocierii microviolențelor repetate, ale degradării climatului școlar și ale efectelor acestora asupra victimelor, agresorilor și corpului social. Cercetarea dovedește că aceste mecanisme sunt cvasi-universale, ca și aprecierea gravității diverselor manifestări ale fenomenului în școli, unde nimeni nu neagă că există o gradație a faptelor de la cele mai banale în special batjocura la cele mai
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
oprimarea cotidiană pe care o suferă victimele adică în primul rând copiii din clasele populare va înceta. Acest lucru este inacceptabil din punct de vedere moral și sinucigaș din punct de vedere politic. Trebuie oare să înecăm responsabilitățile individuale ale agresorilor într-o responsabilitate socială superioară și, prin chiar acest lucru, să reificăm, paradoxal, agresorii și victimele lor, făcând din ei obiectul unei interminabile alienări? Aceste întrebări ne obligă totuși să estimăm importanța factorilor sociali și economici în construcția violenței în
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
populare va înceta. Acest lucru este inacceptabil din punct de vedere moral și sinucigaș din punct de vedere politic. Trebuie oare să înecăm responsabilitățile individuale ale agresorilor într-o responsabilitate socială superioară și, prin chiar acest lucru, să reificăm, paradoxal, agresorii și victimele lor, făcând din ei obiectul unei interminabile alienări? Aceste întrebări ne obligă totuși să estimăm importanța factorilor sociali și economici în construcția violenței în școală, conform literaturii de specialitate. Apoi vom pune noi înșine problema legăturii între "mondializare
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
baza unor anchete longitudinale, prin urmărirea unor grupuri de elevi uneori mai bine de douăzeci de ani. Se face atunci un calcul de probabilitate (regresie logistica) pentru a măsura ponderea (influența) fiecărei variabile asupra probabilității de a deveni agresat sau agresor. Prezentarea clasică a acestor modele pornește de la trei mari categorii: factorii personali (caracteristicile copilului), factorii familiali, factorii de mediu (factori sociali) (Fortin și Bigras, 1996). În mod curios, abordarea prin factori de risc în mediul școlar a ezitat mult timp
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
activități violente la vârsta de 18 ani și o împătrește pentru adolescenții de 16 ani. Într-o altă direcție, izolarea, conflictele frecvente cu ceilalți copii anunță tulburări ulterioare frecvente (chiar dacă izolarea, cum amintește Fortin [2003] nu este comună, desigur, tuturor agresorilor). Factorii de risc legați de mediul social Acest subiect rămâne controversat în Franța și asupra lui vom reveni detaliat. Cele trei sinteze sunt totuși clare și dezmint, de altfel, afirmațiile lui Fillieule (2000) din sinteza sa, de altfel foarte interesantă
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
perspectivă constructivistă și non-deterministă, factori interni și factori externi unităților de învățământ. Cercetările soților Gottfredson, dar și cele ale mai multor echipe din SUA, Regatul Unit, Franța sau Israel urmează această direcție în ce privește diferențele riscului de a fi victimă sau agresor în funcție de unitățile școlare. Aceste cercetări pot fi cantitative, testând în modele statistice efectul unor variabile bine identificate, de la problemele de efectiv la componența sociologică și etnică a claselor. Adesea ele sunt și calitative, cu lungi imersiuni etnografice în școli (Payet
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
2004). Recunoașterea cauzelor multiple ale violenței implică totuși faptul că factorii socio-economici nu pot explica totul. Astfel, sărăcia sau șomajul nu pot, singure, să antreneze violența. Însă, când se cumulează factori de excluziune socială, riscul de a fi victimă sau agresor crește. Acești factori sunt ei înșiși atât de corelați încât e greu să-i disociem: efectul lor este masiv și cumulativ. Cum scrie David Farrington (1986), "copiii care trăiesc în inner cities tind să fie minorități etnice, tind să aibă
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
organizarea muncii în echipa adultă și de managementul școlii Dacă teoria criminologică numită "acționism" ne învață vreun lucru concret, acela este că infracțiunea, agresiunea, violența au nevoie de o situație favorabilă pentru a se produce cu un risc minim pentru agresor care, în majoritatea cazurilor, nu dorește să înfrunte consecințele negative (pentru el) ale propriilor fapte (Cusson, 2000; Fillieule, 2001). Agresorii nu cer tăcerea victimelor dintr-un simț al onoarei, ci din prudență. În consecință, victimele sunt mai ales indivizi izolați
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]