4,357 matches
-
de traduceri, adaptări și localizări după Esop, La Fontaine, Charles Perrault, H.Chr. Andersen, François Coppée, Al. Dumas-fiul, Jules Lemaître, Jack London ș.a. Unele numere au un supratitlu inspirat de evenimente calendaristice: „Cu sorcova”, „La Moși”, „Bună dimineața la Moș Ajun”, „Buna-vestire” sau din preocupările copilăriei: „Alergările pe jos”, „La patinaj”, „La băi”, „Începe școala”, „La circ”, „La mare”. Apar multe informații culturale, sumare fișe de dicționar instructive pentru elevii mai mari, note de istorie națională, aforisme. Sunt de consemnat numeroasele
UNIVERSUL COPIILOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290362_a_291691]
-
pe marginea lucrării „Dimitrie Cantemir și umanismul”, O, 1972, 12; Nicolae Manolescu, Dimitrie Cantemir renascentist, RL, 1972, 25; Dumitru Micu, Studii de literatură română veche, CNT, 1972, 35; Dan Băndilă, „Dimitrie Cantemir și umanismul”, TR, 1972, 46; Virgil Cândea, În ajunul anului Cantemir, LCF, 1972, 49; Alexandru Duțu, O nouă investigare a umanismului românesc, „Revista de filozofie”, 1973, 6; Mihai Marta, „Dimitrie Cantemir și umanismul”, RITL, 1973, 2; Manuela Tănăsescu, „Dimitrie Cantemir și umanismul”, VST, 1973, 27-28; Marian Stroia, „Dimitrie Cantemir
VAIDA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290408_a_291737]
-
1975; Dumitru Radu Popescu, Leul albastru, pref. edit., București, 1981; V. Voiculescu, Ultimele sonete închipuite ale lui Shakespeare în traducere imaginară de... și alte poezii, postfața edit., București, 1981; Anișoara Odeanu, Într-un cămin de domnișoare. Călător în noaptea de Ajun, pref. edit., Timișoara, 1983, Domnișoara Lou și trandafirul galben, pref. edit., Timișoara, 1985; I. D. Sîrbu, Iarna bolnavă de cancer, pref. edit., București, 1998; Ovidiu Cotruș, Dialoguri, pref. edit., București, 1999, Titu Maiorescu și cultura română, pref. edit., Pitești, 2000, Arca
UNGUREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290347_a_291676]
-
În pofida unor anunțuri privitoare la iminenta apariție a unei cărți de poeme (în 1919 Tristan Tzara atrăgea atenția asupra unui titlu, La Poupée dans le cercueil, și în 1924 era semnalată culegerea Moartea de cristal), aceasta se editează abia în ajunul morții: Ora fântânilor (1964). Între 1928 și 1932 V. e deputat de Roman din partea Partidului Național Țărănesc. Până la declanșarea celui de-al doilea război mondial duce o susținută activitate publicistică, inițiind campanii de presă referitoare la problemele vremii în „Contimporanul
VINEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290575_a_291904]
-
Românească. Documente inedite din arhivele din Federația Rusă, Ucraina și Republica Moldova, Chișinău, Editura Cardidact, 2002; a editat volumul Revoluția de la 1848 În Țările Române. Documente inedite din arhivele rusești, Chișinău, Editura Arc, 1998; cărți de autor: Bătălia pentru Bucovina În ajunul Unirii cu România (1913-1917). Documente inedite din arhivele din Federația Rusă și Republica Moldova, Chișinău, 2008; direcții de cercetare: istoria Basarabiei, relațiile româno ruse În epoca modernă.
Lista autorilor. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by Gheorghe CLIVETI, Adrian-Bogdan CEOBANU, Ionuț NISTOR () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1290]
-
subversiv” (Drumul nostru, 1/1925). În sumar intra versuri de Ion Pillat (Povestea Maicii Domnului, Biserica de altădată, Calendarul viei), V. Voiculescu (Pe decindea Dunării, Oboseală), Radu Gyr (Șarpele de scorbura), Ț. Păunescu-Ulmu, N. I. Herescu, proza de Gib I. Mihăescu (Ajun de nuntă), Al. Lascarov-Moldovanu, C. S. Nicolăescu-Plopșor, Ion Dongorozi. Articolele de critică literară aparțin lui N. I. Herescu, Ț. Păunescu-Ulmu, Ion Rădulescu s. a. N. I. Herescu traduce două poezii din Horațiu. Se mai publică un fragment din piesă de teatru Păcală de
SUFLET ROMANESC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290015_a_291344]
-
vaier se detașează, din timp în timp, bocetele Constandinei, ale Stelei, ale Riței, ale Evanghelinei, ale bătrânului Tudor, soțul rămas văduv, care nu face decât să repete câteva cuvinte, mereu aceleași, acum ca în urmă cu câteva ore, ca în ajun, și care vor continua și după prohod, toată ziua, toată noaptea, toată ziua următoare: „Mario, Mario... Ce mult te-am iubit eu pe tine, Mario, Mario...”. Naratorul e integrat și el în spectacol. Observând, înregistrând, Darie participă la tragedie, ca
STANCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289869_a_291198]
-
au colonizat Dacia, după cucerire. "Slobozirea" mării Panonice în Defileul, care începe într-adevăr la Babacaia, e pusă pe seama "împăratului nostru Traian", care a realizat o astfel de "slobozire" prin canalul de navigație terminat în anul 100 p. Cr., în ajunul primului război dacic. Ceea ce confirmă încă o dată aserțiunea lui B. P. Hasdeu despre locul important ce trebuie acordat tradiției populare, pentru înțelegerea trecutului. Despre ciudățenia acelui fluviu cu două nume cu sensuri diferite au vorbit foarte clar Strabon și Ovidiu
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
și barieră materială pentru comunicare, pentru navigație, care îi obliga să împartă flota militară de pe fluviu în două flote organizate distinct; pe cursul superior și mijlociu Classis Pannonica, iar pe cel inferior Classis Moesica. Numai după realizarea de către Traian, în ajunul războaielor dacice, a canalului legând cele două biefuri, concomitent cu șoseaua mergând de-a lungul fluviului, agățată pe podini de lemn în Cazane, această flotă a putut fi efectiv unificată. Astfel Danubiul a putut coborî liber, cu nume cu tot
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
național-religioase: mișcarea inochentistă, numită astfel după numele ieromonahului Inochentie de la mănăstirea Balta (Transnistria). Succesul mișcării se explica prin faptul că Inochentie predica Într-o aleasă limbă românească. Anton Crihan, unul dintre participanții activi la mișcarea națională a românilor basarabeni din ajunul Unirii Basarabiei cu România, Îl considera pe Inochentie drept „un fanatic religios, dotat cu un foarte puternic dar oratoric. El și-a Început activitatea prin a se ridica mai Întâi contra Bisericii rusești, care după el se Îndepărta de la misiunea
MIŞCAREA NAȚIONALĂ A ROMÂNILOR BASARABENI ÎN TIMPUL DOMNIEI LUI CAROL I. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ION VARTA () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1255]
-
ref id="84">84 D. Rusu, Solidari cu Basarabia: România, 1912, În Patrimoniu, nr. 3, 1991, p. 118-125. </ref>. Autoritățile oficiale ale României au preferat Însă să nu ia atitudine. Numai noul consul general al României la Ismail, Greceanu, În ajunul serbării, a părăsit demonstrativ Basarabia, plecând În România. În ziua de 16 mai, din ordinul său, tricolorul n-a fost arborat pe clădirea consulatului general <ref id="85"> 85 ANRM, fond 2, inventar 1, dosar 9241, f. 3.</ref>. Basarabenilor
MIŞCAREA NAȚIONALĂ A ROMÂNILOR BASARABENI ÎN TIMPUL DOMNIEI LUI CAROL I. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ION VARTA () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1255]
-
1953; Albăstrelele, București, 1955; Grigore Manolescu, București, 1959; Cezar Bolliac, București, 1962; Teatru, pref. Valeriu Râpeanu, București, 1966; Cântece și flăcări, București, 1968. Traduceri: A. Slavutschi, Povestirile lui Ivan Corobov, București, 1952 (în colaborare cu Domnica Curtoglu); A. Arbuzov, În ajun, București, 1957 (în colaborare cu Ludmila Bucșan); Vsevolod Vișnevski, Tragedia optimistă, pref. Horia Deleanu, București, 1957 (în colaborare cu Svetlana Marosin); Ciju Su-Cen, Cincisprezece mii de monezi, București, 1958 (în colaborare cu S. Balter); P. Malearevschi, Pasărea de piatră, București
SOIMARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289773_a_291102]
-
atomică, București, 1946; Tapirul, I-II, 1946-1947; Doctorul Negrea, București, 1949; Neghiniță, București, 1949; Două inimi tinere, București, 1951; Nepoții gornistului (în colaborare cu Mihai Novicov), București, 1952; Despre scris și scriitori, București, 1953; Nepoata lui Moș Ursachi, București, 1953; Ajun de revoluție 1848, București, 1954; Alexandru Vlahuță și epoca sa, București, 1954; Oameni de cultură înaintată, mândria națională a poporului român, București, 1954; Pârjolul (în colaborare cu Dinu Bondi), București, 1954; Vino și vezi, București, 1954; Ai noștri ca brazii
PETRESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288781_a_290110]
-
Publicistică, I, îngr. Florica Ichim, București, 1984; Doctrina substanței, I-II, îngr. Florica Ichim și Vasile Dem. Zamfirescu, introd. Vasile Dem. Zamfirescu, București, 1988. Traduceri: D. I. Pisarev, Studii filosofice și politico-sociale, București, 1950 (în colaborare cu Tamara Gane); P. Malearevschi, Ajunul furtunii, București, 1953 (în colaborare cu Ada Steinberg). Repere bibliografice: Vianu, Opere, I, 265-273, III, 238-241, V, 144-151, 321-329; Lovinescu, Critice, VII, 25-28; Emanoil Ciomac, Camil Petrescu, poetul, RVVR, 1921, 5; Aderca, Contribuții, I, 156-165, 480-481, 509-510, 622-623, II, 187-189
PETRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288780_a_290109]
-
la Vadul lui Vodă). Trecutul și prezentul, legenda și istoria, imaginarul și realul, soarta țării și soarta lumii se întâlnesc în ritm de colindă populară: „Colindă, colindă / Poposiră-n tihnă, / Crai înalți de-o șchioapă, / Cu obraji de ceară, / În ajun sub seară / [...] Că în umbra nopții, / Stau la pândă lupii / Slujitorii Morții / Împrejurul stânii / [...] Trădătorii lumii, / Adunați cu lașii, / Din taigaua rece / Și din Kazahstan, / Spre Munceștii noștri, / Își îndreaptă pașii” (La Muncești). După 1945, refugiat în România, M. își
MUNTEANU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288288_a_289617]
-
sufletească. În versurile din culegerea Între pământ și stele (1970) poetul pare că dobândește pentru prima dată conștiința menirii sale și, meditând asupra condiției creatorului de artă, se confesează într-un registru ce amintește dilemele, neliniștile multor confrați iluștri (În ajun). Cizelarea fonică și concizia, dar mai ales abandonarea retorismului și a verbozității duc la realizarea unor piese remarcabile, ce lasă să se întrevadă mai mult ca oricând înclinația poetului spre meditație, spre introspecția propriului destin de artist. Vis și simetrie
PETRESCU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288785_a_290114]
-
PLUGUȘOR, formă a colindei legată de obiceiul uratului din ajunul Anului Nou. Regional, obiceiul se mai numește „cu plugurelul”, „cu plugul”, „cu buhaiul”, „cu cârceia”, iar colindătorii - „plugari”, „plugărași” sau „urători”. Se practică, în forme mai simple sau degradate, de către copii, iar în forme ample, adesea spectaculoase, de bărbații tineri
PLUGUSOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288856_a_290185]
-
talent”, adică fără literaturizare, cu luciditate, cu putere de obiectivare, de introspecție imparțială, și nu fără integrarea vieții personale în ambianța dată: o ambianță juvenilă, ștrengăresc idilică, inocent și decent boemă. În romanul următor, arbitrar intitulat Călător din noaptea de Ajun (1936; reeditat în 1971 sub titlul Anotimpul pierdut), faptele relatate sunt anterioare celor din Într-un cămin de domnișoare. Participantă, în 1931, la cursurile de vară de la Grenoble, naratoarea, una și aceeași cu eroina, face o pasiune devastatoare și devine
ODEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288508_a_289837]
-
volum. Nedumeririle lui Duduță (1969) însumează povestiri cu scene de familie, mai ales amuzante, al căror erou e „un derbedeu de nouă ani, blond și pistruiat”, „cu imaginație”. SCRIERI: Într-un cămin de domnișoare, București, 1934; Călător din noaptea de Ajun, București, 1936; ed. (Anotimpul pierdut), București, 1971; Fata lui Codru-Împărat, București, 1939; Ciudata viață a poetului, București, 1942; Moartea în cetate, București, 1943; Noaptea creației, București, 1943; Sub lumina verii, București, 1967; Nedumeririle lui Duduță, București, 1969; Noaptea creației, îngr
ODEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288508_a_289837]
-
București, 1969; Noaptea creației, îngr. și pref. Ion Oarcăsu, București, 1969; Legile jocului, București, 1972; Acele lucruri mari, București, 1973; Ciudata viață a poetului, îngr. și pref. Ion Oarcăsu, Timișoara, 1975; Într-un cămin de domnișoare. Călător din noaptea de Ajun, îngr. și introd. Cornel Ungureanu, Timișoara, 1983; Domnișoara Lou și trandafirul galben, îngr. și pref. Cornel Ungureanu, Timișoara, 1985. Repere bibliografice: G. Călinescu, „Într-un cămin de domnișoare”, ALA, 1934, 731; Constantinescu, Scrieri, IV, 106-107; C. P. [Camil Petrescu], Notă
ODEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288508_a_289837]
-
performanță. El îi cere să precizeze ce a găsit pozitiv în performanța sa verbală și non verbală și, eventual, ce l-a deranjat. Christine prezintă următoarea situație (dificultate 40): să ceară unui vânzător să-i schimbe o vestă cumpărată în ajun pentru fiica sa. Gândurile care o împiedică să ceară: - vânzătorul va refuza; - acesta îmi va spune că nu știu ce vreau; - n-ar fi trebuit s-o cumpăr fără fiica mea. Terapeutul o ajută pe Christine să găsească gândurile care permit formularea
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
fără să plătească a apărut în urmă cu unsprezece luni, fără să fi fost marcată de un eveniment special: ea își aduce aminte de prima situație în care s-a întors să plătească o rochie pe care o cumpărase în ajun. Tratamentele anterioare au constat în prescrierea de antidepresive, tratament pe care îl continuă pe parcursul terapiei comportamentale. Situația actuală Problemele dominante în momentul luării în evidență sunt: - teama de a nu-și înșela clienții (să nu dea restul greșit); - teama de
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
prima ploaie artificială din lume în Bărăgan, continuând cercetările în Algeria, cu sprijinul guvernului francez. Din păcate, s-a declanșat cel de-al Doilea Război Mondial și experimentele au fost sistate. Tot ea a semnalat pentru prima dată că în ajunul producerii unui cutremur crește radioactivitatea în zona epicentrului . A publicat lucrări valoroase privitoare la legătură dintre cutremure și precipitații și a fost cea dinții care a semnalat că în ajunul producerii cutremurelor se constată o creștere sensibilă a radioactivității în
AVENTURA ATOMULUI. In: AVENTURA ATOMULUI by ELENA APOPEI, IULIAN APOPEI, () [Corola-publishinghouse/Science/287_a_599]
-
sistate. Tot ea a semnalat pentru prima dată că în ajunul producerii unui cutremur crește radioactivitatea în zona epicentrului . A publicat lucrări valoroase privitoare la legătură dintre cutremure și precipitații și a fost cea dinții care a semnalat că în ajunul producerii cutremurelor se constată o creștere sensibilă a radioactivității în zona epicentrului în urmă microseismelor, datorită degajării de radon radioactiv, un gaz produs prin dezintegrarea radiului, ipoteza de mare însemnătate practică, confirmată abia în ultimii ani. Cerând un grad superior
AVENTURA ATOMULUI. In: AVENTURA ATOMULUI by ELENA APOPEI, IULIAN APOPEI, () [Corola-publishinghouse/Science/287_a_599]
-
adolescenților anilor ’70-’80. Unde fugim de acasă și cum ne vindecăm de lehamite sunt întrebările la care răspund, la propriu, principalii protagoniști, Vlad Dejan, Andrei Moscalu, Cornelia, în prima parte a narațiunii din Îngereasa cu pălărie verde, studenți în ajunul examenului de licență, în a doua parte - tineri intelectuali ce se întorc din colțurile îndepărtate unde se refugiaseră încercând să-și găsească un locșor în lumea străină și nebună care îi refuză, pe ei, temerile lor, nonconformismele lor, încercările lor
KENERES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287707_a_289036]