2,328 matches
-
1983-1984]. Moeschler & Auchlin 2005 = Jacques Moeschler, Antoine Auchlin, Introducere în lingvistică contemporană, Traducerea din limba franceză: Liana Pop, Editura Echinox, Cluj, 2005. Mounin 1999 = Georges Mounin, Istoria lingvisticii, Traducere și postfața de Constantin Dominte, Editura Paideia, București, 1999. Mounin et alii 1974 = Georges Mounin [coord.], Dictionnaire de la linguistique, Presses Universitaires de France, Paris, 1974. Munteanu 2007 = Cristinel Munteanu, Sinonimia frazeologica în limba română din perspectiva lingvisticii integrale, Editura Independența Economică, Pitești, 2007. Munteanu 2011 = Cristinel Munteanu, Viața cuvintelor și selecția lor
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
articol al lui Vasile Bogrea). 42 Într-adevăr, în anii '70 ai secolului trecut, G. Mounin îl trecea pe fr. lalétique în rândul termenilor pe care ii eliminase din dicționarul de lingvistică pe care l-a coordonat (vezi Mounin et alii 1974, p. XXVII). 43 În a sa Istorie a lingvisticii, George Mounin include și o scurtă secțiune intitulată Scrierea că analiza lingvistică. Lingvistul francez pornește de la două afirmații ale lui A. Meillet (prima din 1913, iar a doua din 1919
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
492-495; Constantin Cubleșan, Istoria ca mit și realitate, ST, 1994, 9; Mihai Rădulescu, Evadarea lui Liviu Rebreanu, pref. George Anca, Romulus Vulcănescu, București, 1994; Țepelea, Rememorări, 147-159; George Munteanu, Rebreanu și arhetipurile, VR, 1995, 1-2; Teodor Vârgolici, Publicistica lui Rebreanu, ALA, 1995, 278; Dan Mănucă, Liviu Rebreanu sau Lumea prezumtivului, Iași, 1995; Constantin Paiu, Rebreanu, omul de teatru, București, 1995; D. St. Rădulescu, Dicționarul personajelor din opera lui Liviu Rebreanu, București, 1995; Livia Rebreanu-Hulea, Familia Herdelea, București, 1995; Popa, Convergențe, 153-162
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289159_a_290488]
-
pref. Gh. Guțu, București, 1967 (în colaborare cu Teodor A. Naum). Repere bibliografice: Pierre Jourda, „La Poésie néo-latine et la Renaissance des lettres antiques en France (1500-1549), „Revue d’histoire littéraire de la France”, 1929, 2; G. Călinescu, „Naționalismul lui Eminescu”, ALA, 1932, 594; Bucur, Istoriografia, 392-394; Mircea Anghelescu, D. Murărașu la 85 de ani, RL, 1981, 41; Nicolae Manolescu, În așteptarea biografiei, RL, 1983, 12; Valeriu Stoleru, Dumitru Murărașu, „Buletinul Societății de Științe Filologice din România”, 1985; Micu, Ist. lit., 738
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288304_a_289633]
-
vei respecta regulile de scriere corectă a cuvintelor, de punctuație și de așezare în pagină. TESTUL NR. 15 Toate subiectele sunt obligatorii! Se acordă 10 puncte din oficiu. Timp de lucru: 1 oră I. Citește cu atenție textul următor: ̋Ala, bala, alandala, O pădure cu rădăcinile-n sus, Un val cu gura deschisă, un nasture înaripat, un pitic mâncat de-o alună - și o portocală. Un drum răsucit de trei ori Și, la capătul lui, un ou de zahăr în
50 DE TESTE ?N VEDEREA ADMITERII ?N CLASA a V-a by S?ndica Bizim, Dorel Luchian, Larisa T?rzianu, Viorica Dobre ,Geanina Honceriu, Manuela Mih?escu ,Lumini?a Agache ,Marilena Roman ,L?cr?mioara Isai, Violeta Gale? () [Corola-publishinghouse/Science/83886_a_85211]
-
Marseilleza românească s-a născut în Transilvania, înălțată de Mureșanu. Poezia ți, mai general, literatura română îi datorează mult valahului Heliade Rădulescu 6, care a scris în toate genurile (poezie, filosofie, istorie, artă, drept, morală), ca reacție împotriva predilecțiilor grecești ala fanarioților (greci din Constantinopol stabiliți în România). Dimitrie Bolintineanu 7 și-a acordat lăuta după cea a lui Lamartine și a lui Hugo. Grigore Alexandrescu face, de asemenea, onoare poeziei patriotice valahe. Poemul său Umbra lui Mircea este clasic. A
by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
această evoluție cât privește școlile de pictură, este Florența și se cu‑ nosc foarte bine motivele acestei noi evoluții cu referințe direct la pictură și îndeosebi arhitectură 23. În Germania, la mijlocul secolului al XV‑lea, asistăm la o invenție esenți‑ ală care va avea consecințe imense pentru dezvoltarea artelor și anume tipa‑ rul. Deși s‑a ajuns la două forme de tipărire, pe lemn și pe cupru, totuși mulți pictori mai puțin cunoscuți au folosit gravurile doar ca un rezervor de
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
atunci când cerul se deschide și Isus Cristos apare între cetele de în‑ geri: parcă ne‑am afla într‑un vârtej dez‑ lănțuit. Cristos coboară aproape vertical, cu brațul întins drept spre creștetul bătrâ‑ nului Paul căruia îi pune întrebarea cruci‑ ală: Saule, Saule de ce mă prigonești? Cap. iii. fiGura lui miChelanGelo în istoria artei Crucificarea lui Petru Convertirea lui Paul 91 Atmosfera frescei emană un dinamism violent, contorsionările trupurilor re‑ dau impresia că din acest cataclism spiritual, cel vizat nu poate
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
artist inconfundabil și de mare expresivitate Dominikos Thetokopoulos [cca. 1541 Candia (He‑ raklion, Creta de astăzi) ‑ 1614 Toledo] a fost elevul lui Tiziano în Veneția și a preluat câte ceva din influența lui Tintoretto, însă climatul de pietate și liniște spiritu‑ ală l‑a găsit în Spania. Și‑a creat un stil personal incon‑ fundabil și de mare expresivitate: reprezentările sale de sfinți, tablourile de sfinți și cele care îl înfățișau pe Cristos extatic, făceau apel direct la sentimentele reli‑ gioase ale
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
sau frică - despre condiția intelectualului de azi. Semnificativ este și interviul pe care Titus Ceia îl ia lui Al. Paleologu. În această etapă au mai colaborat Aurel Ștefanachi, Ștefan Prutianu, Vasile Braic, Silviu Lupașcu, Radu Părpăuță, Ionel Săcăleanu, Dorin Spineanu, Ala Mândicanu, Florea Ioncioaia, Virgil Zagaievski. Sub directoratul lui Liviu Antonesei revista renunță la o mare parte din colaboratori, devine mai implicată în actualitatea socială și culturală, fiind promovate nume noi, de la Ovidiu Nimigean, Radu Andriescu, Gabriela Gavril sau Dan Lungu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290180_a_291509]
-
tot ceea ce s-a făcut în acest an riscă să dispară prin acest gest, răspunderea mea devine mult mai grea” (interviu cu Andrei Pleșu), „22”, 1991, 1; Z. Ornea, Performanța Pleșu, RL, 1991, 6; Gabriela Negreanu, Dincolo de pitoresc și melancolie, ALA, 1992, 134; Ion Ianoși, Andrei Pleșu, APF, 1992, 12; Marta Petreu, „Fiecare existență omenească e un mandat divin” (convorbire cu Andrei Pleșu), APF, 1992, 12; Dorin Popa, Convorbiri euharistice, Iași, 1992, 131-174; Ioana Pârvulescu, Gândire după natură, RL, 1993, 44
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288852_a_290181]
-
Interpretarea, 141-145; Dicț. esențial, 668-673; Rodica Binder, Îngerul melancoliei, OC, 2001, 55; Manolescu, Lista, III, 398-402; Popa, Ist. lit., II, 1063-1064; Gheorghe Grigurcu, Conștiința peripatetică (plimbăreață) a domnului Andrei Pleșu, CL, 2002, 1; Alexandru George, După vreo douăzeci de ani, ALA, 2002, 619; Constantin Coroiu, Un „marginal”, un „împuternicit” și un Eckermann feminin, ALA, 2002, 624, 625; Alex. Ștefănescu, Andrei Pleșu, RL, 2002, 50; Tudorel Urian, Pitoresc și filosofie, RL, 2003, 34; Ioana Pârvulescu, Îngerii domnului Pleșu, RL, 2003, 47. D.G.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288852_a_290181]
-
Lista, III, 398-402; Popa, Ist. lit., II, 1063-1064; Gheorghe Grigurcu, Conștiința peripatetică (plimbăreață) a domnului Andrei Pleșu, CL, 2002, 1; Alexandru George, După vreo douăzeci de ani, ALA, 2002, 619; Constantin Coroiu, Un „marginal”, un „împuternicit” și un Eckermann feminin, ALA, 2002, 624, 625; Alex. Ștefănescu, Andrei Pleșu, RL, 2002, 50; Tudorel Urian, Pitoresc și filosofie, RL, 2003, 34; Ioana Pârvulescu, Îngerii domnului Pleșu, RL, 2003, 47. D.G.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288852_a_290181]
-
30; Poantă, Scriitori, 21-22; Liana Cozea, Fețele Dianei, ST, 1997, 2-3; Micu, Ist. lit., 284; Anna Alexandrescu, Zeii nu coborau din Olimp (Scrisori de la Cella Serghi), Alexandria, 2001; Popa, Ist. lit., I, 275-276; Evelin Folea, Cella Serghi - o prezență răscolitoare, ALA, 2002, 633; Dicț. scriit. rom., IV, 214-216. D.Mc.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289642_a_290971]
-
dă cămilă 456. îi chestionează pe trecătorii întâlniți, întreabă Dunărea, Luna, Ceața (răspunsurile lor încep invariabil cu „Tu babă bătrână...”), până ce își găsește fiul rănit. îl pune pe picioare - este doar „mama vindecătoare” - cu leacuri sugerate de fiu: „Ierburi d-ale dulci/ Să pui la răni mici” [...] „... buruieni tari/ Punea la răni mari” și voinicul pleacă după oaste. Experiența lecuitoare nu reușește întotdeauna. în balada Maica bătrână, mama, care Primblă mi se primblă, Pe cel mal de gârlă, Cea maică bătrână
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
pentru toți aceia ca de viața lor, de ostinelele lor, de sudorile lor, de chivernisălile și dobitoacele lor parte să nu aibă, ce ca fumul și ca praful cel din drum toate să fii întru pierzare și peire, de toate ale lor cele văzute ca de averea dreptului Iov diavolul să se atingă; oftând și tremurând, târându-să pre pământ ca (și) Cain să fii în toată viața lor, moștenind lângă acestea și bubele lui Ghiezi, fimeile lor să rămâi văduve și
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
proces al târgului Hârlău: [...] de viața lor, de ostenelele lor și dobitoacile lor parte să nu aibă, ci ca fumul și ca praful ce-l spulberă vântul de pre fața pământului, toată să fie întru pierzare și peire, de toate ale lor cele văzute ca de averea dreptului Iov diavolul să să atingă, oftând și tremurând, târându-să pre pământ ca (și) Cain să fie în toată viața lor, moștenind lângă aceste și în toată viața lor și bubele lui Ghiezi, fămeile
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
ironie și înduioșare, LCF, 1989, 28; Rodica Opreanu, Candoare și creativitate, O, 1989, 41; Alex. Ștefănescu, Ars longa, prosa brevis, RL, 1990, 7; Alex. Ștefănescu, Profesionalismul în poezie, RL, 1995, 38; Ulici, Lit. rom., I, 312-313; Ileana Ciocârlie, Interogativul lucidității, ALA, 1996, 305; Nicoleta Ghinea, Poezie și studiu poetic, RL, 1999, 38; Gheorghe Istrate, Cărți pentru copilul esențial, „Diplomat Club”, 2002, 5; Dumitru Hurubă, În arena unui circ inventat, „Ardealul literar și artistic”, 2003, 1. Il.C.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289955_a_291284]
-
Dicționarul asociativ al limbii române Lucrarea este recomandată pentru publicare de Senatul Universității de Stat "Alecu Russo" din Bălți Descrierea CIP a Bibliotecii Naționale a României Dicționarul asociativ al limbii române / Gheorghe Popa, Ala Sainenco,Valentina Prițcan, .... Iași : Junimea, 2016 vol. ISBN 97897337-1921-2 Vol. 1. : De la stimul la reacție. -2016. ISBN 978-973-37-1922-9 I. Popa, Gheorghe II. Sainenco, Ala III. Prițcan, Valentina 81'374.8=135.1 091.07 Coperta colecției: Vasilian DOBOȘ Tehnoredactor asociat
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
din Bălți Descrierea CIP a Bibliotecii Naționale a României Dicționarul asociativ al limbii române / Gheorghe Popa, Ala Sainenco,Valentina Prițcan, .... Iași : Junimea, 2016 vol. ISBN 97897337-1921-2 Vol. 1. : De la stimul la reacție. -2016. ISBN 978-973-37-1922-9 I. Popa, Gheorghe II. Sainenco, Ala III. Prițcan, Valentina 81'374.8=135.1 091.07 Coperta colecției: Vasilian DOBOȘ Tehnoredactor asociat:Cezar BACIU Editura JUNIMEA, Strada Păcurari nr. 4 BCU Mihai Eminescu (Fundațiunea Universitară Regele Ferdinand) cod 700 511 Iași ROMÂNIA tel./fax. 0232 410
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
invităm să vizitați site-ul nostru, la adresawww.editurajunimea.ro (unde puteți comanda oricare dintre titluri, beneficiind de reduceri), precum și pagina de facebook a editurii Junimea. (c) Universitatea de Stat "Alecu Russo", 2016 (c) EDITURA JUNIMEA, IAȘI românia Gheorghe POPA Ala SAINENCO Valentina PRIȚCAN Viorica POPA Elena LACUSTA Lilia TRINCA Lucia POPA Dicționarul asociativ al limbii române Prefață de Gheorghe POPA, Ala SAINENCO Volumul I (de la stimul la reacție) Editura Junimea Iași 2016 Prefață Pentru unDicționar asociativ al limbii române În
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
de facebook a editurii Junimea. (c) Universitatea de Stat "Alecu Russo", 2016 (c) EDITURA JUNIMEA, IAȘI românia Gheorghe POPA Ala SAINENCO Valentina PRIȚCAN Viorica POPA Elena LACUSTA Lilia TRINCA Lucia POPA Dicționarul asociativ al limbii române Prefață de Gheorghe POPA, Ala SAINENCO Volumul I (de la stimul la reacție) Editura Junimea Iași 2016 Prefață Pentru unDicționar asociativ al limbii române În accepție uzuală, termenul dicționar trimite la o "operă lexicografică cuprinzând cuvintele unei limbi, ale unui dialect, ale unui domeniu de activitate
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
cu frecvența de la 2 la 204; cifra 72 numărul de cuvinte-reacții ce apar o singură dată; cifra 0 faptul că în toate anchetele realizate pentru acest cuvînt-stimul a fost indicat un cuvînt-reacție (altfel spus, nu există reacții "0"). Gheorghe POPA, Ala SAINENCO Referințe bibliografice: 1. Costăchescu, Adriana, Iliescu, Maria, Vocabularul minimal al limbii române curente cu indicații gramaticale complete tradus în germană franceză italiană spaniolă, București, Editura Demiurg, 1994. 2. Graur, Alexandru, Încercare asupra fondului principal lexical al limbii române, București
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
Ornea, Interpretări, 184-188; T. Vârgolici, Scriitorii români și unitatea națională, București, 1988, 115-144; Negoițescu, Ist. lit., I, 72-79; Faifer, Semnele, 80-82, 114-115, 168-172, 337-338; Micu, Scurtă ist., I, 189-194; Teodor Vârgolici, Dimitrie Bolintineanu, primul scriitor român pelerin la Sfântul Mormânt, ALA, 1997, 366; Dicț. analitic, I, 153-154, 220-222, II, 12-13, 356-359, III, 27-29, 56-57, 386-389; Manolescu, Poeți, 101-134; Dicț. esențial, 96-98; Vârgolici, Portrete, 50-73. S.C.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285807_a_287136]
-
a lui Gustav al II-lea, în 1916, grupul Auguste-Scherl în întregime. Noul konzern, care apără în timpul războiului o politică de anexări și controlează încă de la sfîrșitul războiului agenția de informații Telegrafen Union, fondată în 1913 și agenția de publicitate Ala, înființează apoi un grup de producție cinematografică în jurul U.F.A. (Universul Film A.G.) în 1926-1927, își extinde acțiunea asupra presei de provincie prin intermediul societății Vera. În 1930, konzern-ul Hugenberg controla direct sau indirect aproape o pătrime din presa germană. Ultranaționalist
by Pierre Albert [Corola-publishinghouse/Science/969_a_2477]