1,931 matches
-
și rău, în pragul unui nou mileniu. Acest război poate fi întâlnit în mitologia scandinavă, dar Primul Război Mondial este o influență clară asupra romanului. După publicarea romanului "Stăpânul inelelor", aceste influențe au condus la speculația că inelul este o alegorie pentru bomba nucleară. Totuși, Tolkien a insistat că munca sa nu este o alegorie de niciun fel. El a declarat în prefața "Stăpânului inelelor" că niciodată nu i-au plăcut alegoriile, care credea el că impun dominația autorului asupra cititorului
Stăpânul inelelor () [Corola-website/Science/302434_a_303763]
-
scandinavă, dar Primul Război Mondial este o influență clară asupra romanului. După publicarea romanului "Stăpânul inelelor", aceste influențe au condus la speculația că inelul este o alegorie pentru bomba nucleară. Totuși, Tolkien a insistat că munca sa nu este o alegorie de niciun fel. El a declarat în prefața "Stăpânului inelelor" că niciodată nu i-au plăcut alegoriile, care credea el că impun dominația autorului asupra cititorului. În schimb el a preferat termenul de aplicabilitate, libera opinie a cititorului de a
Stăpânul inelelor () [Corola-website/Science/302434_a_303763]
-
influențe au condus la speculația că inelul este o alegorie pentru bomba nucleară. Totuși, Tolkien a insistat că munca sa nu este o alegorie de niciun fel. El a declarat în prefața "Stăpânului inelelor" că niciodată nu i-au plăcut alegoriile, care credea el că impun dominația autorului asupra cititorului. În schimb el a preferat termenul de aplicabilitate, libera opinie a cititorului de a interpreta munca sa (a lui Tolkien) în lumina propriei vieți și timpuri. Tolkien a scris o mare
Stăpânul inelelor () [Corola-website/Science/302434_a_303763]
-
dansuri baroc care au reverberat până în epoca contemporană, fiind perceput azi mai ales prin prisma compozițiilor muzicale ce l-au promovat. De fapt, barocul a exprimat noi forme ale valorii, care sunt de multe ori, sintetizate prin utilizarea metaforei și alegoriei, larg întâlnite în literatura, poezia și filozofia barocului, precum și de ardenta dorință a căutarii mirabilului. Folosind un termen italian adecvat, artiștii căutau, inclusiv prin utilizarea a tot felul de artificii, să uimească, să produca profundă admirație (precum în marinism), adică
Baroc () [Corola-website/Science/299451_a_300780]
-
O emblemă e formată dintr-o imagine, abstractă sau reprezentativă, care exprimă un concept — adesea un concept al adevărului moral sau al unei alegorii. Cuvintele emblemă și "simbol" apar adesea sinonime în conversațiile de zi-cu-zi, fără a provoca confuzii nedorite. Separarea celor două ar părea inutilă și ceremonială. Oricum, o emblemă este un tipar (model), folosit pentru a reprezenta o idee. O emblemă cristalizează
Emblemă () [Corola-website/Science/303583_a_304912]
-
și tovarășii de luptă. În ziua de 23 iunie 1848 in Piața Vorniciei din București a fost inaugurată prima statuie de for public intitulată „Statuia Libertății” sau „România Deliverată”, operă a lui Constantin Rosenthal. Statuia, în stil neoclasic, reprezenta o alegorie a ideilor pașoptiste, sub chipul unei femei ținând în mâini o cumpănă și o cruce, amplasată pe un piedestal de piatră. De frica unei intervenții ale trupelor otomane și rusești, caimacamul conservator Emanoil Băleanu a dispus ca în noaptea de
Constantin Daniel Rosenthal () [Corola-website/Science/303938_a_305267]
-
Este vorba de Biblia de la Amiens comandată de Maurdramne, abate de Corbie între 772 și 780. În același timp, în arta picturii murale, a mozaicului, a manuscrisului, era vie tradiția modelelor paleocreștine. De asemenea erau prezente elemente ale realismului roman, alegorii, costume, fonduri de arhitecturi clasice.De reținut este faptul că renașterea artelor, deși a stat sub bagheta politică și religioasă, a reușit să fie totuși mai originală și mai puțin dependentă de aportul străin, sau de cel al trecutului. Artiștii
Imperiul Carolingian () [Corola-website/Science/297921_a_299250]
-
începuturile învățământului academic, predând la catedra de sculptură din București. Fiul său, Carol Storck fiind elevul acestuia, își va continua studiile în Italia și Statele Unite ajungând astfel la un nivel profesional de invidiat. "Carol Storck" creează portrete („B. P. Hasdeu”), alegorii („Progresul”, „Electricitatea”), și sculptură monumentală („Carol Davilla”). "Ion Georgescu", fiind și el elev al "Școlii de Arte Frumoase" din București, realizează portrete într-un mod realist datorită unor vaste cunoștințe anatomice(„Actorul Mihail Pascaly”), dar are și înclinații spre "romantism
Arta românească în secolele XIX și XX () [Corola-website/Science/312040_a_313369]
-
luptă, că, pentru fiecare cavaler desfășurat pe teren erau intre 8 și până la 30 de combatanți, scutieri, arcași și servitori. Evenimentul este glorificat în filmul istoric al regizorului Serghei Eisenstein "Alexandr Nevski", lansat în 1938. Filmul a fost însoțit de alegorii propagandistice ale cavalerilor teutoni ca germani naziști, fiind creată o imagine modificată a bătăliei față de realitate. Cu timpul, imaginea lui Alexandr Nevski a devenit un simbol național rus împotriva ocupației germane. În prezent, în Rusia există , o medalie oferită celor
Bătălia de la Lacul Peipsi () [Corola-website/Science/312082_a_313411]
-
soluțiile plastice utilizate de Giovanni Bellini, cum ar fi hotarul care desparte sfera sacrului de sfera profanului, accentuând totodată puternica legătură dintre elementul ceresc și cel pământesc, scena cu caracter univoc religios se integrează în peisajul real. Pictura cu titlul "Alegorie sacră", atribuită mai de mult lui Giorgione, este astăzi considerată univoc operă a lui Bellini. Tabloul a fost cumpărat de Isabella d'Este, probabil în jurul anului 1500, pentru reședința ei din Mantova. Datorită acestui tablou, Bellini intră în rândul celor
Giovanni Bellini () [Corola-website/Science/311894_a_313223]
-
Artistul lasă deoparte scenele religioase tradiționale, care până atunci i-au dominat temele, pentru a crea picturi cu totul alegorice, complexe și foarte personale, rezultat al culturii umaniste și tratatelor teologice din Veneția sfârșitului de secol al XV-lea. Interpretarea "Alegoriei" a dat naștere la multe contradicții. Potrivit aprecierii general acceptate ar fi vorba de interpretarea plastică a întrupării Fiului lui Dumnezeu. Pictura dovedește faptul că artistului venețian nu i-a fost străină pictura lui Leonardo da Vinci. Bellini reușește să
Giovanni Bellini () [Corola-website/Science/311894_a_313223]
-
pictor oficial al Republicii Veneția. Influența lui Bellini depășește granițele Italiei și hotarele secolului al XV-lea. Siguranța și claritatea realizărilor lui Bellini le regăsim în unele din pânzele lui Eugène Delacroix (1798-1863); Edgar Degas (1834-1917) pictează o copie după ""Alegoria sacră"".
Giovanni Bellini () [Corola-website/Science/311894_a_313223]
-
la policromia țiglelor din tablourile ce vor aparține stilului renascentist ("azulejo renascentista"), așa cum este Biserică S. Roque din Lisabona, iar mai tarziu stilul Manierist Hispano-Flamand ("azulejo maneirista"), pe care-l întâlnim în Capelă de Sto. Amaro, Lisabona. Cele mai multe azulejo prezintă alegorii ori scene din mitologie, scene biblice, scene din viața sfinților sau scene de vânătoare. În aceeași biserică a Sfanțului Roque, putem întâlni punctul de diamant în azulejos ("ponta de diamante") cu carouri zugrăvite în efectul "trompe l'oeil" și grotesc
Azulejo () [Corola-website/Science/311909_a_313238]
-
a spus că ceilalți membri "...nu au fost șocați de plecarea lui Peter deoarece o știau de ceva vreme." Trupa a decis să continue fără Gabriel. Primul album solo al lui Gabriel, "Peter Gabriel" 1977, conține hitul "Solsbury Hill", o alegorie ce se referă la plecarea sa din trupă. Trupa a audiat peste 400 de cântăreți pentru a găsi un înlocuitor pentru Gabriel. În cele din urmă, trupa l-a ales pe Phil Collins ca solist vocal pentru albumul din 1976
Genesis () [Corola-website/Science/309135_a_310464]
-
Mișna, care este o metodă directă, "independent de sursa scripturală folosită". Tradițional sensul textului biblic este constituit din pșat (sensul literal), remez (sensul aluziv), draș (exegeza) și sod (sensul mistic). Midrașul premărește remez și draș. Sînt folosite procedee retorice ca alegoria, metafora, concordanța, analogia și gematria. Hermeneutica talmudică a fost codificată de Hillel ( cele șapte principii ale lui Hillel), Rabi naum din Gamzo, Rabi Akiva, Rabi Ișmael și Rabi Eliezer ben Rabi Iosi din Galileea (32 de principii). Mauritius Mergui distinge
Midraș () [Corola-website/Science/310497_a_311826]
-
Casa Regală a României comanda pentru realizarea unei fresce monumentale situată deasupra Scării Voievozilor din Palatul Regal. Lucrarea poartă numele "Apoteoza" ca metaforă a țării reîntregită și învingătoare în luptă. Ea ilustrează concepția artistului despre pictura murală și despre sensul alegoriei. În ea apar doi flăcăi, un cap de dac și unul de roman, care susțin în mâini o stemă, întreaga compoziție fiind proiectată pe un fundal de marmură. Ei sunt centrați de o ghirlandă de personaje rustice care par a
Arthur Verona () [Corola-website/Science/308778_a_310107]
-
timpuri. Înscriindu-se în tendințele acelor vremuri în care s-au intensificat schimburile culturale dintre Ardeal și România, se poate spune că Sava Henția și-a adus contribuția la cristalizarea conștiinței naționale românești. Aspirant devotat către marile compoziții, a realizat alegorii cu tematică mitologică sub influența stilistică a lui Pierre Prud'hon, cu umbre catifelate din care se detașează scăldate într-o lumină argintie, nuduri adolescentine pline de senzualitate. A realizat la Paris alegoriile "Psyche părăsită de Amor" și "Aurora", lucrări
Sava Henția () [Corola-website/Science/308924_a_310253]
-
Aspirant devotat către marile compoziții, a realizat alegorii cu tematică mitologică sub influența stilistică a lui Pierre Prud'hon, cu umbre catifelate din care se detașează scăldate într-o lumină argintie, nuduri adolescentine pline de senzualitate. A realizat la Paris alegoriile "Psyche părăsită de Amor" și "Aurora", lucrări care au rămas ca documente certe de îndrumări în pictura românească. Modul de execuție, sensibilitatea, carnalitatea senzuală și împlinită mascată de o boare argintie a luminii lunii aflată în crepuscul, cu motive preluate
Sava Henția () [Corola-website/Science/308924_a_310253]
-
din realitatea de lângă el, de obicei proprii copii. În ele se vede influența pe care Pierre Prud'hon a avut-o asupra sa privind stilistica de reprezentare a umbrelor catifelate, a modului de realizare a compoziției și a apetenței spre alegoriile mitologice pe care sporadic le reia după anul 1880. Sava Henția a realizat portrete valoroase de fiecare dată când a pictat cu dragoste și interes vis-a-vis de modelul înfățișat. Având o familie numeroasă, nevoile financiare erau la fel de mari, astfel încât lipsurile
Sava Henția () [Corola-website/Science/308924_a_310253]
-
1948 a fost semnat un decret care anunța naționalizarea industriei cinematografice din România. Producțiile realizate înainte de revoluția din decembrie 1989 s-au remarcat totuși prin viziuni, când în conformitate cu cerințele regimului, când atacuri subtile la adresa situației politice din țară (de pildă, alegorii politice), când evadarea în fantezie și în „arta pentru artă”. Din 1990, reacțiile cineaștilor români au fost diferite. Generația care a făcut film în perioada anilor 1960-1980 a propus subiecte dure, fie distopii cu o Românie viitoare fără speranțe, fie
Filmul românesc () [Corola-website/Science/309321_a_310650]
-
mai mult decât o „expresie geografică”. Sentimentele artistice și literare s-au întors deasemenea către naționalism, și poate cea mai faimoasă lucrare proto-naționalistă a fost "I Promessi Sposi" a lui Alessandro Manzoni. Unii au citit acest roman ca pe o alegorie critică neconvingătoare împotriva statului austriac. Romanul a fost publicat în 1827 și a fost revizuit în următorii ani. În versiunea din 1840 a "I Promessi Sposi" s-a utilizat o versiune standardizată a dialectului toscan, un important efort al autorului
Unificarea Italiei () [Corola-website/Science/306179_a_307508]
-
literatură din București. Nuvela prezintă experiența fantastică trăită de profesorul Gavrilescu ca urmare a unei vizite „la țigănci”, reprezentată de o ieșire a personajului din timpul real și de o călătorie simbolică către moarte. Academicianul Eugen Simion o considera „o alegorie a morții sau a trecerii spre moarte”. Într-o după-amiază toridă de vară, întorcându-se acasă cu tramvaiul după ce ținuse o lecție de pian domnișoarei Otilia Pandele, profesorul bucureștean Gavrilescu își dă seama că și-a uitat servieta cu partituri
La țigănci () [Corola-website/Science/306433_a_307762]
-
caracterizată prin căldura sufocantă, mirosul de asfalt topit și străzi pustii, și „lumea de dincolo”, caracterizată prin răcoare, vegetația abundentă și atracții hedoniste. Bordeiul țigăncilor pare astfel un spațiu atemporal, izolat de banalitatea cotidiană. Nuvela este construită riguros ca o alegorie a trecerii către moarte, după cum remarca profesorul Sorin Alexandrescu, putând fi împărțită în opt episoade după cum urmează: I: în tramvai; II-III - la țigănci, cele trei fete; IV - la țigănci, „visul”; V - în tramvai, la Voitinovici; VI - acasă; VII - pe drum
La țigănci () [Corola-website/Science/306433_a_307762]
-
Vigoarea desenului accentuiază eleganța formelor. Impresia de eleganță rafinată este subliniată și de prospețimea și vioiciunea coloritului, în care albul-argintiu și aurul joacă un rol important. Printre lucrările sale care ating perfecțiunea se află: "Maria România" și "România 2000", două alegorii în fața cărora privitorul trăiește acut drama personajelor. Acestea împrumută, cum spune criticul de artă Vasile Florea, “multe din virtuțile artei monumentale”."" Șansa de a studia pictura sub îndrumarea unui profesor de anvergura artistică și morala a lui Corneliu Baba îi
Elena Greculesi () [Corola-website/Science/306438_a_307767]
-
dintre cei mai mari pictori olandezi ai vârstei de aur, fiind cunoscut mai cu seamă ca un maestru al folosirii luminii în lucrările sale. Întrega sa operă, considerată autentică, cuprinde 37 de tablouri. Cele mai multe reprezintă scene de fiecare zi sau alegorii. Se cunosc puține amănunte din viața sa sau despre înfățișărea sa, Vermeer nu a pictat nici un autoportret. Fără a se ști exact data nașterii, este fapt documentat că a fost botezat pe 31 octombrie 1632 în "Nieuwe Kerk" ("Biserica Nouă
Johannes Vermeer () [Corola-website/Science/305799_a_307128]