2,520 matches
-
alte sărbători nu pot fi, funciarmente, decât niște străini. Fără să luăm aici În discuție temeiul și originea acestei tradiții, remarcăm logica ei internă, extrem de strânsă, pe care se construiește un stereotip etnic de mare viitor. Această afirmare viguroasă a alterității, prilejuită de problema sărbătorilor, deși se suprapunea peste diferențe și conflicte sociale și legitima uneori interese pur economice, era exprimată, În mare măsură, Într-o formă confesională. Era vorba despre ciocnirea dintre două sau mai multe Biserici și credințe diferite
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
legendă, care să restabilească supremația timpului sărbătorii În fața timpului economiei - ceea ce sugerează că această retorică auto-victimizantă și moralizatoare a Bisericii putea fi totuși un fenomen anterior transformărilor socio-economice și „crizei de conștiință” din veacul al XVIII-lea. În Transilvania Însă, alteritatea religioasă nu era doar o problemă „internă”, a unei anumite Biserici, ci era potențată și complicată de existența peisajului confesional atât de variat și dinamic de aici, suprapus peste clivajele etnice, sociale sau culturale. Ca să luăm doar exemplul românilor, aceștia
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
că și problema sărbătorilor religioase dobândea, În acest context, o complexitate pe măsură. Exemplara monografie semnată de Ovidiu Ghitta XE "Ghitta" , consacrată Începuturilor Bisericii greco-catolice din Sătmar, ne oferă un excelent studiu de caz și În ceea ce privește raportul dintre sărbătoare și alteritate. Profesorul clujean analizează În detaliu, cu minuția și exactitatea care Îi sunt caracteristice, modul În care românii uniți din dieceza de Muncaci au fost confruntați, pe parcursul secolelor XVII-XVIII, cu tentativele autorităților politice și religioase de introducere a calendarului gregorian și
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
ca interesele lor economice și timpul muncii să nu fie afectate de această „ciocnire” culturală, care opune sărbătoarea raționalizată de stat celei Înrădăcinate În tradiția comunităților rurale. Ca și În principatul Transilvaniei, intervenția nobilimii În problematica sărbătorilor țărănești prilejuiește afirmarea alterității, legitimarea distanței și dominației sociale, prin sublinierea diferenței culturale care separă cele două clase. După cum scrie Ovidiu Ghitta XE "Ghitta" : În afara diversității prolixe a obiceiurilor festive ale uniților, autoritățile sătmărene mai remarcară un aspect criticabil: sărbătorile bisericești ale celor de
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Îndoială, după cum ne Învață Roger Chartier, frontierele dintre cultura „oficială” și cea „populară” nu erau nici pe departe impenetrabile). După cum am Încercat să evidențiez În articolul de față, sărbătoarea celebrată (și) În Vechiul Regim românesc a instituit un prag al alterității, greu de trecut, Între cei care o trăiau, din interior (și ale căror voci nu le-am Înregistrat aproape deloc pe parcursul acestor rânduri), și cei din afară, care se străduiau să o observe, să o normeze, să o Îmblânzească și
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Întregului continent european. Națiunea modernă oferă populațiilor europene un cadru de referință cu totul nou, la care societatea, politica și cultura, În ansamblul lor, se raportează de acum Înainte, În cele două secole care vor urma. Definirea identității și a alterității, proiectarea imaginilor despre sine și despre celălalt se reconfigurează acum, În contextul trasat de imaginarul politic modern și de ideologia națională. Fără Îndoială, contactele dintre cele două popoare, având la 1800 o vechime de aproape un mileniu, generaseră deja anumite
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
cu caracter etnico-național. Revenind la imaginea maghiarilor despre români, trebuie spus că ea nu se baza numai pe asemenea interpretări, eronate sau imaginare, de natură imagologică, ci și pe constatarea empirică, la Îndemâna oricui, a marilor diferențe reale existente. În special alteritatea religioasă, alăturată diferențelor culturale și de civilizație materială, de mod de trai și de habitat - toate acestea au contribuit la conturarea unor stereotipii etnice solide Încă din Evul Mediu. Așa este cazul identificării românilor cu ciobanii, crescătorii de oi, clișeu
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
românești Imaginile reciproce ale popoarelor Transilvaniei includ o gamă largă de aspecte referitoare la celălalt, de la politică și cultură până la faptul de viață cotidian. Nu lipsesc așadar din acest ansamblu nici imaginile de gen, o formă subtilă de exprimare a alterității. În paginile care urmează vom analiza câteva mărturii maghiare referitoare la feminitatea românească, aparținând unor observatori din prima jumătate a secolului al XIX-lea. Ne vom opri asupra clișeelor referitoare la Înfățișarea fizică a româncelor, concentrându-ne atenția asupra metamorfozelor
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
călători prin Transilvania, așadar observatori direcți, care consemnează impresii personale, dar nu lipsesc nici autorii care se mulțumesc să colporteze informații preluate exclusiv din bibliografie. Româncele despre care scriu acești intelectuali sunt separate de lumea observatorilor lor printr-o triplă alteritate. Alteritatea de gen, conturată de privirile bărbaților care scrutează chipuri și trupuri de femei. Alteritatea socială, ce desparte interesele, valorile și manierele citadine și nobiliare ale observatorilor maghiari de lumea satelor, considerată rudimentară, inferioară și potențial periculoasă. Alteritatea culturală, evidențiată
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
prin Transilvania, așadar observatori direcți, care consemnează impresii personale, dar nu lipsesc nici autorii care se mulțumesc să colporteze informații preluate exclusiv din bibliografie. Româncele despre care scriu acești intelectuali sunt separate de lumea observatorilor lor printr-o triplă alteritate. Alteritatea de gen, conturată de privirile bărbaților care scrutează chipuri și trupuri de femei. Alteritatea socială, ce desparte interesele, valorile și manierele citadine și nobiliare ale observatorilor maghiari de lumea satelor, considerată rudimentară, inferioară și potențial periculoasă. Alteritatea culturală, evidențiată de
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
care se mulțumesc să colporteze informații preluate exclusiv din bibliografie. Româncele despre care scriu acești intelectuali sunt separate de lumea observatorilor lor printr-o triplă alteritate. Alteritatea de gen, conturată de privirile bărbaților care scrutează chipuri și trupuri de femei. Alteritatea socială, ce desparte interesele, valorile și manierele citadine și nobiliare ale observatorilor maghiari de lumea satelor, considerată rudimentară, inferioară și potențial periculoasă. Alteritatea culturală, evidențiată de diferențele etnice și confesionale, de barierele care separă civilizația (evident, occidentală) de barbaria orientală
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
o triplă alteritate. Alteritatea de gen, conturată de privirile bărbaților care scrutează chipuri și trupuri de femei. Alteritatea socială, ce desparte interesele, valorile și manierele citadine și nobiliare ale observatorilor maghiari de lumea satelor, considerată rudimentară, inferioară și potențial periculoasă. Alteritatea culturală, evidențiată de diferențele etnice și confesionale, de barierele care separă civilizația (evident, occidentală) de barbaria orientală. De obicei, aspectul fizic al românilor, așa cum Îl percepeau autorii maghiari, era pus În relație cu comportamentul social și trăsăturile psihologice atribuite acestora
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
etnică sau naționalistă. Desigur, percepția lor, aidoma oricărei reprezentări umane, nu era inocentă din punct de vedere ideologic. Dar ea nu a fost influențată În mod prioritar de conflictele politice sau sociale dintre români și maghiari, ci mai curând de alteritatea de gen și de cea culturală. În principal, tiparele intelectuale succesive care modelau imaginarul maghiar al vremii (iluminism, romantism, pozitivism), inventate În spațiul Europei Occidentale, erau cele care Îi Îndrumau pe adepții lor răsăriteni să gândească, să viseze sau să
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
priori anumite intenții și atitudini-tip, conforme clișeului care definește colectivitatea din care respectivul face parte, orientându-și propriul comportament În funcție de aceste previziuni. Stereotipul servește astfel și ca element de diferențiere, de precizare a gesturilor și atitudinilor simbolice care marchează alteritatea. El provoacă adeseori, automat, și reacțiile de defensivă, de prezervare În plan simbolic, prin atitudine, gest și comportament, a propriei specificități amenințate de alterare prin contactul cu celălalt - aspecte de prim rang În planul mentalității tradiționale. În ultimă instanță, prin
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
automat, și reacțiile de defensivă, de prezervare În plan simbolic, prin atitudine, gest și comportament, a propriei specificități amenințate de alterare prin contactul cu celălalt - aspecte de prim rang În planul mentalității tradiționale. În ultimă instanță, prin delimitarea trăsăturilor de alteritate, care o diferențiază de grupurile străine, imaginea etnică joacă un rol esențial În procesul de definire a identității etnoculturale a colectivității tradiționale. 2. Etnonimul: atestare, origine, circulație Dacă, din punct de vedere teoretic, importanța imaginii etnice, ca element al psihologiei
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Orient, unde europeanul cel mai cunoscut este apuseanul de rasă latină), frâncul poate fi situat cel mai exact la intersecția dintre „occidental” și „romanic”, deoarece germanicii nu apar sub această etichetă. Din accepțiunea discutată se conturează o primă trăsătură de alteritate proprie imaginii frâncului: acesta este vestic, apusean față de plasarea noastră răsăriteană, este altceva, diferit și Îndepărtat, sub raportul unei percepții spațiale și geografice elementare. A doua accepțiune, indisociabilă de cea evocată anterior, este aceea de „catolic”. Într-o altă definiție
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
semantică a lui „european occidental romanic”, care, implicit, este catolic. Din punctul de vedere al imaginii frâncului, așa cum reiese din semantica etnonimului, catolicismul acestuia este o altă trăsătură forte, resimțită și mai puternic, În imaginarul țărănesc, ca o marcă de alteritate. Francezul, italianul, spaniolul, frâncul În general, reprezintă, prin excelență, străinul catolic Îndepărtat, occidental, percepându-se totodată și apartenența sa la o entitate „supranațională” comună tuturor frâncilor, romanică. În schimb, nu am sesizat, la nivelul mentalității populare, vreo identificare a românilor
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
apartenența sa la o entitate „supranațională” comună tuturor frâncilor, romanică. În schimb, nu am sesizat, la nivelul mentalității populare, vreo identificare a românilor cu „frâncul” pe linia apartenenței comune neolatine, deoarece acesta se individualizează categoric, În raport cu românii, prin mărcile de alteritate evocate. Totodată, el este delimitat și față de catolicul aflat În proximitate, maghiar, german sau polonez. Aceștia nu vor deveni niciodată frânci, după cum nici un alt popor occidental necatolic sau neromanic (În măsura În care informații referitoare la el vor intra mai târziu În imaginarul
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
sau neromanic (În măsura În care informații referitoare la el vor intra mai târziu În imaginarul social țărănesc) nu va fi numit „frânc”. A treia accepțiune este cea de „străin aparținând unui alt tip de civilizație”, În speță cea occidentală. În acest caz, alteritatea nu mai derivă din individualizarea etnică, geografică sau religioasă, ci din diferențele de ordin material, de comportament și Înfățișare. Acest sens reiese mai ales din aplicarea adjectivului „frâncesc” unor elemente de civilizație resimțite ca fiind străine și diferite. Arme „frâncești
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
termeni conștientizau diferențele majore de civilizație pe care le presupuneau respectivele elemente. O accepțiune a termenului „frânc” este și cea de „cel care poartă pălărie, indiferent de națiunea căreia Îi aparține”, fapt care dovedește plasarea frâncului Într-un spațiu de alteritate foarte pronunțat, pe baza unor elemente de recunoaștere exterioare, semnificând apartenența nu doar la o etnie străină, ci la un tip de civilizație complet diferit. În fine, o ultimă accepțiune care merită a fi reținută din semantismul complex al lui
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
poate contura pornind chiar de la nivelul semantismului etnonimului care Îl desemnează. Acesta conține o serie de trăsături de bază, care alimentează de fapt stereotipiile și clișeele unei imagini elementare și furnizează o informație primară, dar esențială, cu privire la realitatea etnică vizată. Alteritatea este puternic conștientizată prin mărcile distinctive ale frâncului: plasarea spațială Într-un univers Îndepărtat, diferența religioasă și de civilizație, aspecte decisive În adoptarea unei atitudini față de acest străin atât de diferit. Relațiile directe - deși existența lor pe parcursul epocii medievale este
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
pune Întregul semantism complex al etnonimului pe seama amintirii prezenței frâncilor În lumea bizantină și balcanică. În aceste condiții, se impune constatarea că rezerva față de frânc și chiar caracterul negativ al imaginii sale emblematizate În etnonim se datorează În primul rând alterității pronunțate care Îl definește, și nu unei experiențe practice negative, generată de contacte directe, care să fie conștientizată la nivel colectiv. În accepțiunea comună și la o privire superficială, mentalitatea tradițională pare deschisă și ospitalieră, mai ales În privința unor forme
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
străină generează spontan neîncredere, prin teama de necunoscutul pe care Îl reprezintă. Pentru imaginea frâncului atât de puțin Întâlnit - și care nu a făcut nici un rău conștientizat ca atare de către colectivitate - este suficientă plasarea sa Într-un spațiu de profundă alteritate și perceperea sa va fi una plină de mefiență. Prin spațiul Îndepărtat, apusean, din care provine, prin catolicismul pe care nu doar Îl ilustrează, ci cu care este prin excelență identificat, ca și prin Înfățișarea aparte care Îl particularizează, el
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
din care provine, prin catolicismul pe care nu doar Îl ilustrează, ci cu care este prin excelență identificat, ca și prin Înfățișarea aparte care Îl particularizează, el este de trei ori un străin, iar acțiunea conjugată a acestor mărci de alteritate permite delimitarea sa pronunțată atât față de noi, cât și față de străinii aflați În proximitate. 4. Imaginea frâncului În folclor Imaginea francezului În mentalitatea tradițională are un suport prețios În creația folclorică. Problema utilizării folclorului ca sursă istorică (de fapt, mai
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
simpatia publicului se Îndreaptă spre eroii Încercărilor, care le sintetizează propriile aspirații. Din aceste constatări se deduce că, În mentalitatea tradițională, turcii și frâncii reprezintă În egală măsură două entități străine, față de care se manifestă același grad de rezervă, datorat alterității care le definește. La prima vedere, imaginea turcilor ar trebui să aibă trăsături negative mult mai puternice, În comparație cu cea a frâncilor, din cauza experienței concrete a unor contacte ostile, conștientizate la nivel colectiv. Și totuși, atitudinea simbolică manifestată este sensibil aceeași
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]