2,082 matches
-
cu dulceață, / Că eu n-am prea mult din viață. / Din tinerețile mele / Am petrecut multe grele, / Să le strâng aș face-un munte, / Or peste mare o punte: / Să trec calea dorului / La curțile binelui / Și norocu omului."300 Alternanța planurilor verbale, trecut (perfect compus) prezent (indicativ și condițional), transformă liricul în confesiune directă obiectivă: "S-o pus cucu pe-o răchită / Ș-om bătut dintr-o aripă, / Și când o prins a cânta / Mi-era drag a-l asculta
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
a război. / S-o dus oamenii din sate / Tot în vagoane-ncărcate / În neagra străinătate."304 Doina Arcanului invocă același cântec prevestitor al cucului care cerne destinul prin sita chemărilor, înstrăinărilor și despărțirilor, refrenul tematic, pe un ton optimist, și alternanța planurilor descriptive reliefând scenariul mitic al inițierii într-o altă etapă existențială: Foaie verde, foi de nuc, / Veni vremea să mă duc, / Să mă duc, să-mi las satu, / C-așa mi-o cântat cucu / Și-așa mi-o cântat
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
sus, / fă-l în jos de la pământ, / Leac să fie" 369 sau "Meletică peletică / Pag conopagă / Cara gana carga cararara. / Cruce-n cer, / Cruce pe cer, / Cruce pe pământ / Veninul șarpelui să fie înfrânt."370 Antinomia om / șarpe, ilustrată de alternanța pronominală eu / tu, este anulată de prezența plantelor de leac: "Șerpe, / cotoșerpe, / tu m-ai apucat / și am descântat / la fântâna lui Iordan / c-o crenguță de brădan / și alta de leuștean, / ca mușcătura ta să rămână / chiar în astă
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
rece, se lasă la macerat 12 ore, după care se Încălzește până la fierbere. Se lasă vasul acoperit 10 minute, se fac băi la mâini și la picioare, după care se frecționează cu tinctură de tătăneasă, cimbrișor sau traista ciobanului, prin alternanță. Ceai de crețișoară, o linguriță la 200 ml de apă clocotită. Se beau 4 căni pe zi. Frecții cu spirt medicinal (un litru), În care se storc ½ kg de lămâi și care se pun tot În borcanul respectiv, lăsându-se
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
asimetrie sau complementaritate (cf. Rovența-Frumușani, 2005, pp. 49-50; Ezechil, 2002, pp. 8-9 etc.), comunicarea interpersonală este guvernată de o serie de principii 8 teoretizate în literatura de specialitate și respectate, explicit sau implicit, intuitiv, în relaționarea interumană. De exemplu, principiul alternanței implică, atât pentru locutor, cât și pentru interlocutor, intrarea într-o disciplină a comunicării, într-un joc al asumării, recunoașterii, negocierii de roluri (în condițiile în care se vorbește despre "modul consensual sau conflictual" al realizării alternanței Rovența-Frumușani, 2005, p.
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
De exemplu, principiul alternanței implică, atât pentru locutor, cât și pentru interlocutor, intrarea într-o disciplină a comunicării, într-un joc al asumării, recunoașterii, negocierii de roluri (în condițiile în care se vorbește despre "modul consensual sau conflictual" al realizării alternanței Rovența-Frumușani, 2005, p. 48). De asemenea, principiul cooperării presupune, în comunicarea interpersonală și, implicit, în cea didactică/educațională, respectarea anumitor reguli, cunoscute în literatura de specialitate ca "maxime conversaționale": (a) regula cantității (mesajul transmis trebuie să conțină doar informația necesară
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
general valabilă de comunicare, de transmitere optimă a intenției comunicative a locutorului și de relaționare optimă cu interlocutorul, există particularizări și soluții particulare. I.1.3. Comunicarea didactică/educațională delimitări, particularizări Am folosit, contextual, supra, fie sintagma "comunicare didactică", fie alternanța "comunicare didactică/educațională" cu trimitere către valențele deosebite pe care le poate avea comunicarea, în general, în condițiile plasării acesteia într-un context cu miză în planul educației. Dacă prima sintagmă 27, "comunicarea didactică", este valorificată, în literatura de specialitate
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
apariția unor stări de neliniște, anxietate, halucinații și tulburări de conștiință de diferite grade și intensități. O altă metodă constă în deprivarea somnului. Subiecții voluntari sunt împiedicați să doarmă. Suprimarea somnului va duce la importante tulburări ale ritmului psiho-biologic, a alternanței „somn-veghe”, cu consecințe imediate asupra stării psihice a subiecților. Apare o stare de neliniște anxioasă, iritabilitate, labilitate emoțională, dificultăți legate de operațiile mintale, gândire, memorie, atenție, tulburări de conștiință etc. Reinstaurarea somnului și revenirea la bio-psiho-ritmurile normale, vor restabili starea
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
specific, caracterizat prin următoarele: instabilitate, impulsivitate, inadaptabilitate, tendință de mitomanie, disimulare, conduită labilă și imprevizibilă; 2) o anumită evoluție psihobiografică, caracterizată prin existența unor frustrări, psihotraumatisme, devianțe etc., așa cum se poate vedea în continuare: a) copilărie tulburată în cere semnalăm: alternanță de apatie și surexcitare, activitate școlară neregulată și indisciplinată, crize de manie, fugi. b) accentuarea tulburărilor în adolescență manifestate prin următoarele conflicte repetate cu autoritățile, profesorii, părinții, instabilitate școlară ducând la eșecuri; frecventarea grupurilor marginale sau delictuale; primele delicte (furt
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
endogenă psihotică Depresie organică cerebrală tulburări nevrotice (tulburări endogene) (tulburări simptomatice) (endogen) psihic (exogen) (cerebral) somatic (visceral) Tipul de personalitate stabil/echilibrată (tulburări exogene) (tulburări simptomatice) Depresie exogenă somatogenă tulburări psihotice Depresie nevrotică Grupul cu trăsături instabile de personalitate - o alternanță de manifestări succesive (depresie sau manie), b) Dimensiunea „nevrotic - psihotic”: se apreciază în raport cu formele și gradul de severitate al tulburărilor și evoluției psihopatologice. c) Distincția „endogen - exogen”, sau reactiv (nevrotic) de factură relațional-extremă și endogen (psihotic) de factură structural-dispozițional internă
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
poate aminti de dezvoltările paranoice. Psihoza maniaco-depresivă PMD, împreună cu demența precoce (schizofrenia), a fost printre primele entități clinico-nosologice, izolate de E. Kraepelin în clasificarea bolilor psihice făcută de acesta. PMD este o psihoză endogenă, de tip bipolar, caracterizată printr-o alternanță succesivă de accese depresiv-melancoliforme și accese maniacale, întrerupte de faze de remisiune. Terenul somato-psihic, pe care se grefează această psihoză este reprezentat de „constituția picnică” corespunzătoare „temperamentului ciclotim”. Din punct de vedere psihopatologic, PMD este caracterizată prin apariția periodică, ciclică
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
de psihoze ciclice prezintă două categorii principale de tulburări psihopatologice, centrate pe polul hiperkinetic sau pe polul akinetic, așa cum se poate desprinde din cele de mai jos: Polul hiperkinetic Polul akinetic - creșterea mișcărilor expansive și reactive; - vorbire incoerentă și ocazională; - alternanță afectivă rapidă (ridicată-anxioasă-iritativă-depresivă); - severă distragere a atenției de la stimulii externi (distragere hiperactivă). - scăderea sau diminuarea mișcărilor expansive și reactive; - pierderea vorbirii spontane, mutism; - mișcări voluntare lente sau absente. Existența acestui grup de psihoze ciclice, precum și cel al schizofreniei afective, ne
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
prin cultura lui politică, fiindu-i totuși inferior. Ipingescu aprobă toate frazele lui Dumitrache cu câte un rezon și la cel dintâi apel - Săi, nene Nae! - se repede: Urgent. 2.7. Relatarea-monolog a lui Rică Venturiano Tehnica piesei este excepțională. Alternanța scenelor din cele două acte este foarte rapidă și compensează lungimea desfășurării conflictului. Acțiunea nu obosește niciodată, nu cunoaște nici o zăbavă, decât atunci când vrea autorul: o dată, exact la mijlocul actului I, în scena V, când monologul lui Spiridon aduce un moment
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]
-
să se facă extrem de rapid. Constatarea, observarea situației, prelucrarea, analiza și intervenția adecvată, in situ, depind în mare măsură de capacitatea de mobilizare a tuturor resurselor cognitive și focalizarea lor pe problema de rezolvat. Activitatea antrenorului va consta într-o alternanță de momente, în care acesta observă, reflectează, acționează și interacționează cu toți actorii situaționali: sportiv, adversar (dacă vorbim de competiție), coechipieri (dacă vorbim de joc sportiv), arbitri, alți membri ai staff-ului tehnic, alți antrenori, prin diverse căi de comunicare
ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Nicolae Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_789]
-
de comunicare este suficient argumentată. Organizarea cognitivă a activității antrenorului - cercetător Observarea secvențelor de interacțiune antrenor sportiv arată că execuțiile acestuia din urmă sunt adeseori însoțite sau chiar întretăiate de intervențiile antrenorului. Activitatea efectivă a antrenorului este caracterizată de o alternanță a unor momente de observare, reflexie și intervenție asupra sportivului. Astfel , antrenorul îl „manipulează fizic” (Rolland Cathț & Cizeron Marc - 2008) pe acesta, îi arată scheme , structuri motrice-model, le descrie, corectează, remaniază, etc. Pentru a putea interveni eficace, resursele cognitive ale
ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Nicolae Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_789]
-
expresia unei ordini existente și rezultă din constatarea unei stări de lucruri, dar ea nu este imperativă -deși este generală la un moment dat−, fiindcă este precedată și succedată de alte stări de lucruri. Aici se pot cuprinde și "legile alternanței", ce vizează distribuția unor corespondențe fonetice care realizează opoziții de funcție, de categorie sau de determinare 211. Legile gramaticale de alternanță nu sînt decît rezultatul schimbărilor fonetice care le-au dat naștere, convertite în opoziții fonice care au primit o
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
un moment dat−, fiindcă este precedată și succedată de alte stări de lucruri. Aici se pot cuprinde și "legile alternanței", ce vizează distribuția unor corespondențe fonetice care realizează opoziții de funcție, de categorie sau de determinare 211. Legile gramaticale de alternanță nu sînt decît rezultatul schimbărilor fonetice care le-au dat naștere, convertite în opoziții fonice care au primit o anumită valoare, știința lingvistică a vorbitorilor preluînd o diferență materială, atribuindu-i valoare semnificativă și determinînd-o să poarte o diferență conceptuală
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
sau circul mediatic legat de moștenirea culturală etc... cu toate acestea amplitudinea evenimentului - Cioran este dificil de interpelat. Există lecturi singularizatoare, comparații „metodice”, intervenții tematice, interpretări politicomorale ale scriiturii sale, majoritatea evidențiind ambiguitatea insurmontabilă, imposibilitatea categorizării definitive, oscilatoriul. Scrierile au alternanță, dinamism, indeterminare, altfel spus, semnalmente de pharmakon (termen platonician ce desemnează o circulație între valori și sensuri contrare: benefic/nefast, lecuitor/otrăvitor). Într-o interpretare mai amplă a textului antic și în corelație cu alte concepte similare, J. Derrida „oferă
Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Cosmin Oproiu () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2287]
-
s-ar putea spune despre el, o realitate, o suprafață ori o entitate omogene. Există un intim al adâncimii, după cum există unul al suprafeței. Plinurile și golurile fiecăruia dintre ele se armonizează muzical, alcătuind Însăși masa, materia, conținutul jurnalului intim. Alternanță de confesiune subiectivă și de obiectivitate materializată În și prin limbaj, notația jurnalieră Își creează o ierarhie internă pe cât de aleatorie, pe atât de rezistentă la orice Încercare de destructurare. Raportările la un posibil protocol al constituirii materiei prime textuale
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
formă de alienare a subiectului de propria sa substanță. În acest imperiu al democrației... involuntare, rearanjarea temelor, a subiectelor și a obsesiilor Îngăduie instituirea unor relații În care lucrurile obiectiv grave se așază firesc alături de cele evident frivole. Or, tocmai alternanța aleatorie, combinațiile șocante Între mărturisirea plină de tensiune și Înregistrarea aproape mecanică a detaliilor intrate În seria banalului constituie forța de expresivitate a intimității. Când s-a vorbit de „trivialitatea jurnalului intim”26, se făcea, desigur, referință la disprețul acestuia
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
înlătură uzura organismului, surmenajul și stresul. Dimpotrivă, lipsa unui ritm echilibrat de muncă și odihnă, obosește repede sistemul nervos. Adesea, oamenii obosesc repede și se simt rău, nu din cauză că muncesc mult, ci din cauză că muncesc dezordonat, fără pauze, fără o anumită alternanță și disciplină. Ritmul în muncă, creează ritmul fiziologic. Și nu mă refer numai la munca fizică, ci și la cea intelectuală, care creează o bună stare de sănătate. Activitatea cerebrală intensă și neîntreruptă, continuată de-a lungul întregii vieți, nu
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
durată, cum ar fi cel al pensionării, presupune un consum de energie, de aceea trebuie evitat și luptat împotriva lui cu optimism real, cu încredere în forțele noastre psihice și fizice, lucrând în continuare, respectând un program al zilei, respectând alternanța între muncă și odihnă, o odihnă activă și relaxantă (muzică bună, lectură preferată, râs și voie bună) și păstrând legătura cu viața și societatea, privind în viitor și nu în trecut. * Pasiunea pentru „a face ceva”, pentru muncă, este fermentul
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
moment optim decât în condițiile în care activitatea de a doua zi nu începe la prima oră a dimineții, iar efectuarea alergării tip jogging la ore târzii nu se repetă multe nopți la rând (știind fiind faptul că ritmul circadian alternanța noapte-zi influențează mult tonusul fizic și psihic al omului). Fig. nr. 57, 58 și 59 - Jogging noaptea Analiza opiniilor exprimate de joggeri experimentați, dar și de cei care practică ocazional joggingul nocturn, a evidențiat faptul că această activitate sportivă, desfășurată
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
devine mai scurtă, fapt ce impune o readaptare a bugetului general de timp, cât și a celui de timp liber și, implicit, a orei de practicare a joggingului. - Jogging în condiții diferite de toamnă Scăderea treptată, uneori bruscă a temperaturii, alternanțele greu previzibile între ore sau zile cu temperaturi normale sau ușor ridicate și ore din zi sau zile cu temperaturi scăzute, probabilitatea mare a precipitațiilor etc. toate sunt motive întemeiate care intervin constant în adaptarea programului de alergare (ora aleasă
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
fluctuații în dispoziții, etc. Tocmai de aceea întâmpină unele dificultăți în reglarea actului voluntar, deliberarea sau luarea hotărârii se face adesea sub influența unor factori emoționali. „Adolescența pubertară”, cum o numește M. Debesse este „vârsta neliniștilor”, caracterizată prin instabilitate emotivă, alternanță în contraste, hipersensibilitate. În constelația psihologică a acestui stadiu sentimentul este dominanta funcțională care își pune amprenta asupra întregului tablou comportamental. Alternanța în contraste se manifestă prin îmbinarea unor trăsături contrare. Înclinația spre bravură și fapte ieșite din comun se
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]