3,481 matches
-
anxietate, timiditate, comportare retrasă, instabilitate emotivă, controlul și coordonarea fină a activității motrice, impulsivitatea, agresivitatea; interpretarea testelor se poate face și de către specialiștii din cadrul Centrului de Asistență Psihopedagogică. Condiții de administrare: se precizează un criteriu; se avizează o diagnoză anume; ambianță lipsită de stres; cel care administrează trebuie să stăpânească cu precizie noțiunile referitoare la trăsăturile pozitive și negative de caracter, în vederea unei interpretări reale; testul se administrează de la „diagnoză” către o „prognoză” pedagogică. Aspecte ale interpretării: analiza situației; studiul de
Metode de cunoaștere a individalității elevilor utilizate în obținerea informației by Lenuța Barbu / Florentina Chitic () [Corola-publishinghouse/Science/1662_a_3065]
-
FIȘĂ DE CARACTERIZARE PSIHOPEDAGOGICĂ I. DATE PERSONALE • Numele și prenumele • Locul și data nașterii • Domiciliul • Unitatea de învățământ II. DATE REFERITOARE LA FAMILIE 1. Structura familiei (componența, tipul familiei) 2. Ocupația și locul de muncă al părinților tata mama 3. Ambianța educativă: ο climat stimulativ marcat de raporturi pozitive între părinți, părinți și copii ο neînțelegeri minore și trecătoare între părinți ο dezacorduri relevante cu influență nefavorabilă asupra copilului ο familie dezorganizată 4. Atitudinea familiei față de copil ο îi acordă atenție
Metode de cunoaștere a individalității elevilor utilizate în obținerea informației by Lenuța Barbu / Florentina Chitic () [Corola-publishinghouse/Science/1662_a_3065]
-
abia la început, dar povestitorul ține să o percepem în desfășurarea ei „naturală-. De aceea, ni se adresează astfel: „Și ce să vezi?ăcititorul / ascultătorul imaginar). Din această „reprezentație nu lipsește interjecția „hăi, hăi!, atât de sugestivă pentru „rama povestirii-, ambianța ce tocmai s-a înfiripat. Urmează o adevărată scenă comică: copiii se așteptau să fie bine primiți, numai că se ivește o „hapsână de nevastăși le strică socotelile. Tot năduful colindătorilor este exprimat în aceste puține cuvinte. Și supărarea femeii
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
Eminescu, bucuroși din primul moment a fi ghicit în el o conștiință înrudită. Povestea Fata babei și fata moșneagului ăcunoscută din numărul de la 1 septembrie 1877 al Convorbirilor literare) e după părerea lui George Munteanu un studiu de moravuri în ambianță simili-fantastică, având ca fir mai distinct drumul în viață al celor năpăstuiți prin naștere și - până la o vreme - de prea multa lor modestie. Pornind de la motivul folcloric al mamei vitrege, totdeauna incapabilă să-și stăpânească egoismul, Creangă a creat o
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
și procedurile de respectat, profesorul trebuie să le comunice clar și explicit; el va descrie, de asemenea, care vor fi consecințele nerespectării lor. 2. Personalizarea clasei Majoritatea analizelor efectuate în planul managementului clasei accentuează importanța mediului cultural estetic al clasei. Ambianța în care se desfășoară întregul proces instructiv-educativ are o importanță deosebită, ea sprijinind sau, dimpotrivă, obstrucționând procesul de învățare. 8 Adriana Băban, Consiliere educațională, Editura ASCR, Cluj-Napoca, 2001, p. 194 25 În acest sens, se impune ca profesorul să conștientizeze
Managementul problemelor de disciplină la şcolarii mici by Rodica Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/1651_a_3058]
-
care servim masa. Cred că acest lucru ține de respectul pe care ni-l purtăm nouă, dacă permitem sau nu celorlalți să ne deranjeze în acel moment. La fel și în cazul citirii, trebuie să ne pregătim un mediu, o ambianță care să ne facă să ne simțim confortabil, să ne putem concentra, să închidem radio sau televizorul. Nu putem citi tolăniți în pat, ghemuiți sau sprijiniți în diverse poziții pe pernă. Trebuie să stăm la o masă, la un birou
Manual de citire rapidă by Silviu Vasile () [Corola-publishinghouse/Science/1653_a_2916]
-
vieții reale, în funcție de aspectul lor exterior imaginat, miturile sînt adesea foarte diferite, dar întotdeauna identice în sensul lor ascuns. Toate miturile vizează misterul. Interinfluența culturilor, datorită marilor diferențe dintre ele, nu poate fi suficientă ca să explice această conformitate. Spaima față de ambianța neexplicată este accidentală. Ea își are rădăcinile în imaginația inconștientă; spaima față de misterul inexplicabil se referă la esențial, sensul etic al vieții efemere. Sursa ei se află în imaginația supraconștientă, care, spiritualizîndu-se, creează imaginea simbolică a misterului. Ținînd seama de
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
mai profundă. Nu este decît o spaimă individuală și afectivă, dar din care va lua naștere spaima profundă emotiv, spaima metafizică.) Din SPAIMA AFECTIVĂ VA LUA NAȘTERE MAGIA, IAR DIN SPAIMA METAFIZICĂ RELIGIOZITATEA. Deoarece aceste două forme ale spaimei (față de ambianță și față de mister) sînt inseparabile, magia și religiozitatea sint legate de ele și mai ales credința religioasă sub forma ei superstițioasă și regresivă din punct de vedere cutural este cea care va fi în continuare pătrunsă de elemente magice de-
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
ființei umane nu poate fi înțeleasă în adevărata ei semnificație fără distincția aceasta. Dacă viața nu ar progresa decît prin evoluția succesivă a inconștientului spre conștient, cu excepția supraconștiinței etice, primul om nu ar fi decît o maimuță superioară adaptată la ambianță mai bine decît primatele. Nici poziția (verticală, nici eliberarea mîinilor și mînuirea instrumentelor, semne ale nașterii intelectului utilitar, nu l-ar distinge definitiv de animalitate. Omul din Neanderthal nu este încă un veritabil om, chiar dacă el este strămoșul omului. Primul
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
de viața vegetală. Aceste două mutații decisive creează abisuri profunde între manifestările vitale, ceea ce nu împiedcă faptul ca evoluția succesivă să rămînă puntea care le unește pe toate. Viața animală se naște din viața vegetală prin necesitatea adaptării la circumstanțele ambianței cu ajutorul locomoției și aceasta este cea care leagă percepția la distanță, ce pregătește evoluția spre percepție, caracteristică vieții conștiente, de corespondentul ei. Ființa conștientă iese din animalitate prin necesitatea de adaptare nu numai la circumstanțe, ci și la sensul vieții
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
ale mediului ambiant drept un mister. Pădurea și cîmpia sînt parcă animate de zgomote și de țipetele animalelor, care îi exaltă imaginația derutată. S-a subliniat faptul că omul primitiv iese treptat din apatia aceasta inițială grație personificării magice, în măsura în care ambianța devine o realitate cunoscută, imaginea începe să se purifice, debarasîndu-se de realismului ei personificator. Omul-vînător știe să interpreteze fiecare urmă și fiecare zgomot, legîndu-le de cauzele lor reale. Cu toate acestea, multe dintre forțele ostile de care se simte el
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
condiția prealabilă într-o altă trăsătură distinctivă, care îi conferă simbolizării întreaga ei amploare. Spaima magică a epocii animiste și implorarea ei vizau pericolele mediului înconjurător interpretate subiectiv, în timp ce în epoca mitică spaima se obiectivează. Atenția emotivă învinge spaima față de ambianța imediată. Eliberîndu-se de aceasta, ea se îndreaptă spre un mediu mai vast și mai îndepărtat. Nu este vorba numai despre pămînt și despre viermuiala lui, ci și despre firmament și despre manifestările reglate ritmic și legal ordonate, care se impun
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
uimirea științifică. Adorația, încîntarea și uimirea sînt formele sublimate ale spamei. Pentru fabulația veridică din punct de vedere metaforic a miturilor, personificarea și simbolizarea nu mai sînt decît instrumentul adecvat exprimării acestei spaime sublimate, transformtă în adorație. Fixarea atenției asupra ambianței cosmice este pregătită de schimbările periodice care se manifestă în mediul direct, datorat evoluțiilor aștrilor: anotimpurile anului. Fenomene tereste ars influențează și chiar determină toate condițiile vieții umane și în același timp consecințe ale mișcării astrale, legînd astfel mediul direct
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
este pregătită de schimbările periodice care se manifestă în mediul direct, datorat evoluțiilor aștrilor: anotimpurile anului. Fenomene tereste ars influențează și chiar determină toate condițiile vieții umane și în același timp consecințe ale mișcării astrale, legînd astfel mediul direct de ambianța cosmică aceste schimtări periodice și sezoniere obligă spiritul primitiv să facă pasul evolutiv care duce de la explicația animistă la cea mitică. Evoluția aceasta culturală este însoțită pe plan social de transformarea triburilor de pastori în popoare de agricultori. În țările
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
trasăm drumul dezvoltării teoretice al celor mai marcante etape ale acestei evoluții a simbolurilor mitice, adevărata cheie de boltă a înțelegerii simbolului "divinității". Am arătat mai sus că, într-o primă fază a culturii păgîne, atenția imaginativă abia desprinsă de ambianța directă nu este încă contemplarea obiectivă a legii naturii, a armoniei, a sensului imanent al vieții. Trăsătura distinctivă a acestei prime faze constă în faptul că spaima este insuficient de spiritualizată. Viața cosmică nu impresionează încă prin natura ei obiectivă
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
decît de lumea exterioară și de mișcările materiei. Observația exterioară este metoda ei preferată. Dar, dacă fizica este așadar o știință exactă, științele vieții devin inexacte imitînd-o. Știință a mișcărilor materiei, fizica se mulțumește să lupte exclusiv împotriva necunoscutului din ambianța exterioară universal lărgită. Efortul științific care caută să explice armonia universului material proiectează în exterior intenționalitatea organizatoare și o numește "Forță". Noțiunea de forță are caracter metafizic în fizică. Formulele matematice nu explică "forța"; dimpotrivă, organizarea armonioasă care poate fi
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
și greșelilor lui ascunse subconștient. Viața științifică ar avea așadar de realizat același pas ca și cel pe care a trebuit să-l realizeze viața mitică, într-o primă fază a epocii științifice, faptul de a avea drept unică preocupare ambianța exterioară cu scopul de a descoperi legile care o guvernează și o luminează (legi primitive simbolizate de multitudinea divinităților solare) a constituit o necesitate economică, într-o fază mai evoluată a vieții științifice, cercetarea avea să se orienteze și spre
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
în aceste pseudo-dovezi nu este demersul logic, ci viziunea supraconștientă a spiritului intuitiv și totuși oscilant și tulburat de o analiză insuficientă instanțelor psihice și a modului lor de funcționare. Întrucît caracteristica funcției logice a intelectului este adaptarea utilitară a ambianței, cea a spiritului este adaptarea la sensul vieții. Pentru a face ca raporturile dintre mister, spirit și intelect să fie evidente, ne putem permite să folosim o metaforă, care, chiar dacă nu posedă profunzimea imaginii simbolice, apelează la comparația fundamentală pe
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
animant al omului dacă acesta nu ar fi prefigurat evolutiv? Misterul animării se manifestă la animalele superioare sub forma instinctivității, spirit preconștient, preștiință de neconceput și totuși manifestă, capabilă să adapteze armonios speciile animale la condițiile de existență oferite de ambianță. Instinctivitatea animantă se găsește sub forma evoluată a supraconștiinței etice la om, animal devinit semiconștient expus la opțiunea individuală și la posibile greșeli. Spiritul supraconștient al omului nu este mai puțin misterios decît spiritul preconștient al animalului, dar este mult
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
decît instinctul animalului, cart domnește imperturbabil asupra activității lor. Supraconștiința etică nu mai este decît consultativă din cauză că că este contracarată, de subconștientul dizarmonizant. De aici derivă trăsătura esențială și cea mai importantă: supraconștiința umană nu-și asumă numai armonizarea cu ambianța, ci și amonizarea intrapsihicului. Divizată în instanțe mai mult sau mai puțin conștiente și asaltată de o multitudine de dorințe materiale și sexuale subconștient influențabile, ceea ce complică și derutează opțiunea conștientă, viața psihică a omului este obligată să elaboreze opțiunea
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
grații supranaturale, ci doar prin forța elanului combativ. Manifestarea ei cea mai înaltă este acceptarea suferinței biologice inevitabile (îmbătrînirea și moartea) și a suferințelor întîmplătoare care nu pot fi evitate la modul rațional și care, repetate zilnic, provin din vicisitudinile ambianței și din inter-reacțiile umane fals motivate. În principiu, trebuie deci să distingem în sfințenie efortul se sanctificare repetat zilnic și niciodată perfect. Depășind puterea de acceptare a majorității oamenilor, sanctificarea ră-mîne analogic legată de starea de sănătate psihică, ea repre-zentînd
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
a scăpa de soarta lor, pe care o cunoșteau și au prezis-o. Trebuie să menționăm că sanctificarea este caracteristică climatului nordic, fiind exclusă din cadrul oricărei realizări datorate unei cauze accidentale: rigoarea condițiilor de viață. Nordicul este prea dependent de ambianță, iar această dependență îl face ingenios și combativ. Aceasta este forța și slăbiciunea culturii occidentale. Ingeniozitatea tehnică duce la multiplicarea dorințelor, iar combativitatea se străduiește în cele din urma să le satisfacă în detrimentul celorlalți. Occidentul a degadat cultura, transformînd-o într-
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
absolut deloc efortului rațional de ameliorare cît mai mult posibil a situațiilor ambiante atunci cînd acestea sînt schimbătoare. Dar pentru a le putea schimba într-o manieră rațională, este absolut necesar ca individul să se situeze el însuși rațional față de ambianță, ceea ce acesta nu va putea face decît grație lucidității spiritului valorificator în mod rațional. Sfințenia este starea excepțională a sănătății psihice permanent susținută de valorificările armonizante ale supra-conștiinței. Ea înseamnă acceptarea în bloc a elementului întîmplător restrictiv din punct de
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
adică structura trebuie întocmită pentru a permite ușurarea îndeplinirii funcției. Divizarea se poate face într-o mulțime de forme, stiluri și având la bază numeroase criterii specifie, toate depinzând de obiectivele pe care le are de îndeplinit respectiva firmă, de ambianța dominantă în mediul intern. Structura organizațională este cea care va determina modalitatea de funcționare a firmei și se transpune într-o expresie a alocării responsabilităților pentru diferite funcții și procese către diferitele entități: ramuri, departamente, echipa de lucru, individ. Scopul
Managementul complexului de fitness by Cătălin Constantin Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/1650_a_3075]
-
le-a introdus în experiment. Cele mai răspândite tipuri de experimente sunt: a) Experimentul de laborator b) Experimentul natural c) Experimentul psiho-pedagogic Experimentul de laborator presupune scoaterea subiectului din atmosfera lui obișnuită de viață și activitate și introducerea într-o ambianță artificială anume creată (camere special amenajate, aparatură de laborator, condiții și programe de desfășurare a experimentelor bine determinate, deseori obligatorii). Experimentul natural presupune aplicarea probei sau a sarcinii declanțatoare într-un cadru obișnuit, familiar de existență și activitate a individului
Metode de cunoaștere a individalității elevilor utilizate în obținerea informației by Lenuța Barbu / Florentina Chitic () [Corola-publishinghouse/Science/1662_a_3064]