15,743 matches
-
vedere calitativ, productivitatea muncii este puternică în Statele Unite. Dacă aceasta din urmă nu este neglijabilă în Europa, câștigurile de productivitate sunt mai întâi consacrate, mai ales în Franța, reducerii timpului de lucru, în timp ce peste Atlantic ele sunt dirijate către producție. Americanii muncesc mai mult decât europenii în condiții sociale, e adevărat, mai slabe pentru că protecția reprezintă acolo aproximativ 12% din PIB față de 27% în medie în UE. Pe de altă parte, economia americană are o capacitate de a inova mult mai
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
de lucru pe cap de locuitor (scădere din partea celor activi, a ratei ocupării și a duratei de lucru) (597 ore în 2003 cea mai scăzută cifră din lume față de 872 în Statele Unite) (ibid.); dacă francezii ar lucra tot atât cât americanii din 1980, adică mai puțin decât americanii din 2003, ar avea un nivel de trai mai mare de 37% (ibid.); rezultatul bun al productivității orare franceze (mai mare cu 8% decât cea a Statelor Unite și cu 16% decât cea a
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
din partea celor activi, a ratei ocupării și a duratei de lucru) (597 ore în 2003 cea mai scăzută cifră din lume față de 872 în Statele Unite) (ibid.); dacă francezii ar lucra tot atât cât americanii din 1980, adică mai puțin decât americanii din 2003, ar avea un nivel de trai mai mare de 37% (ibid.); rezultatul bun al productivității orare franceze (mai mare cu 8% decât cea a Statelor Unite și cu 16% decât cea a UE-15) nu trebuie deci să ne facă
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
H.A., Economic Backwardness and Economic Growth, New York, John Wiley, 1957. LUCAS R.E., "On the Mechanisms of Economic Development", Journal of Monetary Economics, vol. 22, nr.1, iulie 1988. MODIGLIANI F., "Life Cycle, Individual Thrift and the Wealth of Nations", The American Economic Review, vol. 86, nr.3, iunie 1986. ROMER P.M., "Increasing Returns and Long Run Growth", Journal of Political Economy, vol. 94, nr. 5, octombrie 1986. ROMER P.M., "Endogenous Technological Change", Journal of Political Economy, vol. 98, nr. 5, octombrie
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
oameni care se Îmbătau ca să se poată supăra și să spună că rușii nu aveau cum să ajungă ei cei dintîi În cer, „În cerul lui Dumnezeu“, adăuga cîte unul. Acolo, credeau ei, primii nu puteau ajunge decît germanii sau americanii, singurii de pe acest pămînt care știu să facă tehnică. Din cauza asta, tata și cu milițianul au avut mult de vorbit cu niște oameni pe care i-au chemat la Sfatul Popular, punîndu-i, zic eu, să mai asculte o dată cos mosul
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
sfîrșit În ștreang, numai porcul de Horthy a apucat să moară-n patul lui... Ehei, adăuga bătrînul, dacă punea mîna pe el Armata Roșie mai aveam o spînzurătoare de admirat lîngă Parlamentul din Buda... — L-au făcut scăpat ticăloșii de americani! Ce striga mereu tovarășul Tito? Predați-mi-l mie pe criminalul ăla de război! Dar te poți Înțelege cu imperialiștii?... De-aia zic: acuma, sînt cu totul alte vremuri, Partidul are toată puterea În mîna lui. Poate c-ar fi
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
brațe pe toți pentru controlul medical și pentru deparazitare. Abia după aceea au putut apărea rudele și cunoștințele care să-i ia În primire. A venit și rîndul tinerei doamne de pe Crasna și al Însoțitorilor ei. Floare le-a Întins americanilor plicul cu adresa omului ei de la Chicago. Slujbași În mai multe feluri de uniforme l-au cer cetat pe față și pe dos, s-au privit Între ei, l-au arătat meșterilor de pendule, au ridicat din umeri. Nu se
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
dumirise din ce fel de hîrtie Își făcuse dop la sticla cu atît de prețioasa apă de băut În Întunericul și sub urletele furtunii de pe mare. Umezită, cerneala se Întinsese și era greu de Înțeles vreun cuvînt ori vreo cifră. Americanii au luat plicul, s-au mai sfătuit și cu alții de ai lor, au Încercat să descifreze. Din tot ce trăise ea În Statele Unite, episodul cu cerneala Întinsă pe plic Îi stîrnea mamei Floare cea mai mare indignare și după
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
pe cea din stînga. Să fi auzit atunci strigăte de uimire, hohote de plîns și de rîs, mulțumiri Sfintei Fe cioare și să fi văzut lacrimi și Îmbrățișări, după care să fi auzit din nou vaiete și bocete de bucurie... Americanii i-au bătut În palme și i-au tropăit din picioare să dărîme casa pe ei, ba i-au mai și Împroșcat cu șampanie, făcînd-o pe Flory s-o ia la sănătoasa spre primul robinet, tot ei oprind-o și
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
În august 1913. Neîndoielnic era ea, Floare Pomean, cu numele transcris potrivit ortografiei maghiare și cu denumirea localității de proveniență În aceeași limbă, Piskárkos pentru Pișcari. — Ăștia-s nebuni!... Alt elogiu mai spontan ca acesta nu mi-a scăpat la adresa americanilor În stare să găsească acul din satul tău În vapoarele cu fînul imigrației de prin toate văgăunile lumii. Putem vorbi acum, i-am spus cu Încîntare Sandei, de atestarea istorică a aventurii americane a Floarei Pomeanului din Pișcari, fosta Floarea
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
SYNGURĂ NU POTS YO...“ E clar! Floare Învățase să scrie atîta cît avusese nevoie la Chicago și folo sise regulile care-i veniseră la Îndemînă, cele cu k, cu y, cu sh și th Întîlnite În reclamele și-n inscripțiile americanilor, cu Johan sau John În loc de Ioan și fără semne de punctuație. Le adaptase la ardeleneasca ei, dovadă că Îl folosea pe ă. Nimerită Între grafiile celor două limbi, nu se chinuise cu scrisul, nici nu avusese motive s-o facă
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
peste o bă trînă Într-o fermă pustie. — Eu nu mă mișc de aici, a spus ea. Voi, băieți, fugiți către soare-apune, țineți-o tot spre apus, nu rătăciți drumul 226 O vară ce nu mai apune și predați-vă americanilor că de dincolo vin În haită rușii. Am un radio, Îl ascult mereu și știu prea bine ce se Întîmplă! Nu, nu mă duc cu voi, lăsați mă pe loc. Aici am crescut, aici vreau să mor, oricine ar fi
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
Era Încredințat că-i salvase viața bătrîna aceea, convingîndu-l să nu rămînă peste noapte la fermă cum ar fi dat să facă de multă osteneală, ci să fugă cît i-or ține pe cai puterile pînă cînd o da de americani. De atunci, se ruga pentru sufletul acelei femei În fiecare seară de miercuri, ziua din săptămînă În care o Întîlnise. S-a predat pînă la urmă englezilor, lîngă Hamburg. Negermanii au fost separați Îndată de germani, iar, În curînd, Ioan
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
ei Thomas Edison. Pentru că, Într adevăr, Maria Pomean, ivită pe lume la Hegewisch, Illinois, foarte probabil la 29 iulie 1907, dată indicată de actul ei de identitate românesc, care e de presupus că-l reproducea În acest punct pe cel american, era cetățean al Statelor Unite, ca fiind născută indubitabil pe teritoriul acestora. Venise adusă de părinți În Austro-Ungaria la cîțiva anișori. Cuvintele englezești, mai cu seamă cele cu Înțelesuri tehnice, Încă nu-i deveniseră străine. Țeava, de pildă, era „țavă“, dar
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
aminti Stelian. A rămas ca-n tren! făcu Ticu plictisit. Ce cruciadă, de unde atâta libertate?!... Parcă erai mai optimist altădată, Ticule,remarcă Stelian. Ei, da, așa este, recunosc: eram!... Dar acum mi-a mai trecut... Mă-ntorc la vorbele mele. Americanii, nene, își văd de treburile lor! Scurt pe doi. Așa a fost mereu, reflectă Stelian liniștit. Doar că pe vremuri nu ne păsa. Noi trăiam aici, în Europa. Cei doi frați rămaseră pe gânduri. Pe drum nu se vedea trecând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
tatăl său lucra la sfat, în schimb îi plăcea, între patru ochi, să critice regimul și să-i prezică sfârșitul apropiat și inevitabil, eveniment în care el unul continua să creadă cu tărie. Și când crezi tu că o să vină americanii?... îl întrebă tatăl la un moment dat pe fiu., nu prea convins de ce auzise. Că îi tot așteptăm și uite că nu se-ntâmplă nimic!... Când oi muri eu?... Surprins de replica tatălui său, Virgil repetă că americanii aveau să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
o să vină americanii?... îl întrebă tatăl la un moment dat pe fiu., nu prea convins de ce auzise. Că îi tot așteptăm și uite că nu se-ntâmplă nimic!... Când oi muri eu?... Surprins de replica tatălui său, Virgil repetă că americanii aveau să vină, nu era nici o îndoială în privința aceasta, apoi preferă să schimbe subiectul de discuție, mărturisindu-i tatălui său că se cam săturase cu viața de la Brănești și că ar fi vrut să se transfere cu serviciul mai aproape de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
lăsând cutiile din mână, se grăbi să scoată de sub tejghea o sticlă cu lichior extra, de import, și să-l cinstească. Apoi vesel, roșu la față și guraliv ca întotdeauna, el se apucă să-i înșire verzi și uscate despre americani și despre rusnaci, despre Hrușciov (al cărui nume îl stâlcea dinadins, rostindu-l Hârciog) și despre Gheorghiu-Dej, despre chiaburi și despre colectivizare, despre Ana Pauker și despre o oarecare Leana lui Cosor, la care puteai să te duci când pofteai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
departe, lăudându-se cât de bine se descurcase el cu gogoșarii și cu varza în toamnă, pe la piețele din București. După părerea lui și din câte putuse să-și dea seama, lumea se săturase de regimul lui Dej și venirea americanilor putea să se-ntâmple de pe o zi pe alta. Aici Virgil dădu din cap aprobator, satisfăcut să audă din gura socrului său ceea ce el însuși gândea cu convingere, și privirile i se opriră pe papornița musafirului, care zăcea trântită lângă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
mână un pământ așa de bun, pe care aveau ocazia să-l cumpere acum la un preț de nimic. Și chiar dacă l-ar fi băgat comuniștii la pușcărie, n-avea să rămână el multă vreme acolo, că aveau să vină americanii și să-l scoată. Ideea cu venirea americanilor îi era foarte dragă și lui Virgil, dar nu într-atât încât să-l lase pe socrul său să cumpere pământul și să-l treacă pe numele său. Și pe urmă, era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
aveau ocazia să-l cumpere acum la un preț de nimic. Și chiar dacă l-ar fi băgat comuniștii la pușcărie, n-avea să rămână el multă vreme acolo, că aveau să vină americanii și să-l scoată. Ideea cu venirea americanilor îi era foarte dragă și lui Virgil, dar nu într-atât încât să-l lase pe socrul său să cumpere pământul și să-l treacă pe numele său. Și pe urmă, era de-a dreptul comic să te gândești că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
era foarte dragă și lui Virgil, dar nu într-atât încât să-l lase pe socrul său să cumpere pământul și să-l treacă pe numele său. Și pe urmă, era de-a dreptul comic să te gândești că ei, americanii, doar atâta așteptau: să ajungă el, Grigore Gospodin la închisoare, ca să declare război comunismului și să vină să-l elibereze ca pe un fel de erou național. De ce râzi, ginere?! se miră țăranul. Ce e de râs?!... Nimic. Mă gândeam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
radio! îl compătimi Ticu, scuturându-i scurt mâna. Am spus eu bine ce i-am spus lui nenea Stelică acum patru ani, când l-au lăsat fără pensie tot așa, niște măgari ca ăștia: Ialta ne mănâncă!... Nu știu ce mai așteaptă americanii ăștia, ca să vină să ne scoată din gura ursului... Poate o invitație specială?... Păi de vină sunt Roosvelt și cu Churchill, că s-au înțeles cu rușii, fără să-ntrebe pe nimeni, rosti calm Sever, așezându-se și el la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
el unul nu mai nutrea decât niște speranțe foarte moderate. Dacă nu se ostenise Occidentul să readucă democrația în țări ca Polonia sau Cehoslovacia, de ce i-ar fi păsat tocmai de România?... Ba eu, cuscre, îți spun că până la Crăciun americanii noștri o să fie aici! îl asigură Grigore Gospodin, cu prilejul unei vizite pe care i-o făcu fără preaviz într-o zi de duminică, ca să vadă cum o mai ducea și dacă nu se răzgândise cumva în privința propunerii pe care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
se răzgândise cumva în privința propunerii pe care i-o făcuse odată, de a accepta s-o primească pe fiica sa cea mică, Măndica, și pe bărbatul ei să locuiască în casa lui. Bine-ar fi, Grigore, dacă ar veni ei, americanii, și peste zece ani! îi răspunse Stelian cuscrului său, rostindu-și vorbele cumpănit și în așa fel încât țăranul să-și dea seama că nu-i împărtășea încrederea naivă. Dar uite că, deocamdată, țara tot de comuniști e cârmuită și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]