2,503 matches
-
iar opoziția promis răzbunare pretinzând paraferna cheltuită cu luxul di notorietate publică.”. Așadar, procurorul oferă informații complete despre natura conflictului dintre opozanți și reprezentanții guvernului În urbea X. E dezvăluită cauza neînȚelegerilor dintre directorul prefecturii (amant interesat de oficializarea relației amoroase clandestine cu fosta nevastă a lui Albert Gudurău, fecior de ex-senator și nepotul unui ex-deputat) și Gudurăi, membri marcanți ai partidului aflat În opoziție. Pricina neînȚelegerilor e, așadar, o femeie. Peste ițele Încâlcite ale unor daraveli matrimoniale destrămate se suprapun
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
Mița Baston ia cu asalt lumea-carnaval și dă piept cu rivala În amor, Didina Mazu. Negociator abil e Nae, amantul amândurora, plictisit - se pare - de Mița (relația e relativ veche, s-a instalat rutina) și dornic de o nouă aventură amoroasă ce va intra și ea, inevitabil, pe făgașul obișnuinței. Mița e mai tânără, dar mai greu Încercată În iubire, e temperamentală și imprevizibilă; Didina e femeie așezată prin vârstă și mai echilibrată prin temperament și e de Înțeles de ce frizerul
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
Stau În fața unui local de noapte, o mică berărie, și fiindcă am poftă de vorbă, aștept...” (Situațiunea); „... am poftă de cadril, să-mi fac vânt.” (D-ale carnavalului) etc. Chef e sinonim, pentru Mița, cu petrecere În doi, În intimitate amoroasă, a câtorva ceasuri; ea Încearcă să-și convingă amantul «de suflet», Nae frizerul, să dea curs invitației ei de a petrece În absența Mangafalei, celălalt amant: „Bibicule, Mangafaua pleacă mâine miercuri la Ploești; remâi singură și ambetată; sunt foarte rău
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
Întâmplă Între spectatori. Deși cu un divorț În urmă, Zița n-are nici complexe, nici frustrări. Dimpotrivă, e femeie experimentată, cu un ascendent sentimental, predispusă să cocheteze, să arunce ocheade, să flirteze, să-și manifeste disponibilitatea pentru o nouă relație amoroasă. Ieșirea la Union, așadar, e departe de a reprezenta o modalitate de socializare, dovadă și faptul că Jupân Dumitrache privește ostil insistența unui intrus În a curta «nevestele oamenilor»: „După port nu semăna a fi negustor. Mă pomenesc că vine
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
epistolă Într-un moment de inspirațiune, ai primit-o, mi-ai răspuns să viu, și am venit...” (s.n.). Plăcerea Vetei e să rămână În spațiul conjugal, În care se integrează și amantul, plăcerea Ziței e să cultive tenace o relație amoroasă, aflată deocamdată În plină tatonare, care să-i confirme puterea de seducție și s-o Împlinească, firesc, marital. În schimb, Mița Baston, temperament vulcanic, asociază cheful alcovului, petrecerea - ieșirii În lume și complicațiile amoroase - carnavalului. Veta e obedientă; femeie cu
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
e să cultive tenace o relație amoroasă, aflată deocamdată În plină tatonare, care să-i confirme puterea de seducție și s-o Împlinească, firesc, marital. În schimb, Mița Baston, temperament vulcanic, asociază cheful alcovului, petrecerea - ieșirii În lume și complicațiile amoroase - carnavalului. Veta e obedientă; femeie cu simțul umorului (se amuză copios pe seama Îndrăgostitului care nimerește din greșeală În casa mitocanului, a lui Jupân Dumitrache, și la reproșul lui Rică Îi răspunde cu bun-simț: „Da cum, Doamne iartă-mă! să nu
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
de faptul că realitatea trăită pare net superioară literaturii, Înțeleasă ca artificiu de imaginație, iar situația incredibilă prin neverosimilul ei Îi proiectează pe amanți În postura ridicolă a unor personaje. Homo fictus. Literatura, teatrul le modelează viața (În special cea amoroasă), iar viața tinde să fie trăită ca literatură. Damă bună, din high-life-ul capitalei târgului de provincie, Zoe Trahanache găsește În sfera politicului distracție; pofta ei e să instaureze liniștea În propria viață și În viața urbei, negociind ferm cu adversarul
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
atent improvizat cu mezeluri, vermut franțuzesc, marsala, icre moi..., ca o confirmare a unei fericite conviețuiri. Și În D-ale carnavalului În final se improvizează un supeu „cu butelci, pachete de mezeluri și franzele...”, aici petrecerea consfințind concilierea, consacrând triunghiurile amoroase. Coana Luxița la Moși mănâncă „trei ouă răscoapte, o căpățână de miel cu borș, niște stufat, prune cu carne, friptură la tavă și salată de castraveți, trei cincizecuri cu sifon” și o cafeluță, două litre de bragă, doi mititei, turtă
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
În parc ori la Șosea (cu bicicleta), la teatru, la circ sau la spectacolele de varieteu din grădinile de vară, plecarea (la sfârșit de săptămână) la Sinaia ori la București (de 10 Mai), vizitele la amici / amice, dar și Întâlnirile amoroase, jocul de cărți ori de table, tovărășia amicilor În vreo berărie populară, cafenea, birt etc. Predispoziția spre chef pare inepuizabilă, la fel ca și resursele lor comunicative. Eroii lui Caragiale vorbesc despre orice, cu oricine și oricând. Au un neostoit
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
merse acasă, Își luă bagajul, se duse la gară și se sui În tren.”. E o retragere discretă, abilă, dar sortită eșecului, de pe scena amorului clandestin. Subterfugiul reflectă psihologia bărbatului angajat sentimental de voie, de nevoie, și pentru care relația amoroasă și femeia Împovărează. „Un negustor băcan, foarte deștept, partizan hotărât și neascuns al conservatorilor” e supus unui boicot de către liberali, un boicot inițiat de către cuconul Iancu, din cauza opțiunilor lui politice; e, În fapt, un boicot În mare parte doar oficial
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
soție / concubină. Postura de femeie nemăritată ori de văduvă e vulnerabilă: Porția Popescu este suspectată de imoralitate de către reporterul de la Lumina („Foarte romanțioasă, ea Ținea mult la societatea tinerilor studenți, slăbiciune contractată de demult...”), Leanca - insinuează prevenitul - Întreține o relație amoroasă ilicită, cu domn’ Mitică. Zița, Încă tânără („jună sunt”), frumoasă și elegantă, e dezvorțată și caută un bărbat disponibil și dispus să-i satisfacă așteptările romanțioase alimentate de lectura asiduă a foiletoanelor lacrimogene la modă. Zița a cunoscut eșecul sentimental-erotic
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
Dovadă e Însuși faptul că, În Întreaga creație a lui Caragiale, nici măcar o femeie măritată și adulterină nu este acuzată fățiș de Încălcarea principiilor etice, a convenției maritale. Ca soție ori concubină, ea se poate implica În romanse, În jocuri amoroase, poate traduce, dar discreția rămâne factorul cheie. Soțul poate ști că e Înșelat, dar e necesar să aibă convingerea / să fie convins că nu trebuie să creadă că e Înșelat („De Zaharia nu avem teamă: știe tot, dar nu crede
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
uneori pe muchie de cuțit. Simptomatic pentru moralitatea lumii lor e Însă faptul că numai femeile traduc În amor. Nici măcar unul din mulțimea personajelor masculine (aflat În postura de bărbat Însurat) - ce constituie fauna operei scriitorului Caragiale - nu caută aventura amoroasă, nu se angajează În iubiri nelegitime. Sunt adulterine femei din elita târgului de provincie, femei din mahalaua bucureșteană, femei ca Veta, Zoe, Mița, Didina și atâtea alte personaje din schițe. Sunt și Încornorați, cum e Dumitrache, neica Zaharia, Mache Razachescu
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
alături de Mișu „vreo două, trei luni”, „cocoana Sofița” - să salveze aparențele: „Și iar sărutările... Apoi, din adâncul sufletului: - Off!... Mișule!... Mamițo! mamițo! - Ei! ce e, soro? ce mai poftești? Tot nu dormi?”. Mamița nu pare interesată să mai domolească manifestările amoroase ale fiicei imprudente, ci, dimpotrivă, o Încurajează prin chiar faptul că tolerează amorul ilicit și le asigură amanților relativă intimitate (ea iese pe coridor, dar În același compartiment În care rămân amorezii doarme soțul). Mița nu e preocupată nici măcar o
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
și la Iași, mai trec de-a lungul rândului echipe de la Crucea Roșie, marea majoritate par a fi compuse din studenți mediciniști din primul an de facultate, chiar și liceeni voluntari. și tot ca la Iași, idile între ei, flirt amoros, schimburi de replici cu dublu sens între fetele cu veste portocalii și jandarmii care păzesc rândul, pelerinajul ca generator de legături sociale și amoroase. Chiar în spatele locului unde mă găsesc încadrat în rând se desfășoară o discuție aprinsă la care
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
an de facultate, chiar și liceeni voluntari. și tot ca la Iași, idile între ei, flirt amoros, schimburi de replici cu dublu sens între fetele cu veste portocalii și jandarmii care păzesc rândul, pelerinajul ca generator de legături sociale și amoroase. Chiar în spatele locului unde mă găsesc încadrat în rând se desfășoară o discuție aprinsă la care participă o femeie de vârstă mijlocie, înaltă și uscată de post, cu ochelari severi, fustă lungă și basma neagră. O persoană cu o privire
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
nebună după el, dar mie mi-a stârnit curiozitate și suspiciune. După câteva minute de căutare pe Google, am aflat că fusese arestat pentru acte de violență. Deși am rămas din dou dezamăgită de calitatea serviciului de aranjare a Întâlnirilor amoroase, măcar am putut să-mi avertizez prietena de trecutul dubios al tipului cu pricina. mărturisirea unui utilizator Google Sunt absolut Încântată de serviciul de traduceri. Partenera mea a chemat doi muncitori să vină și să dea o mână de ajutor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
bănci din România au dat faliment. Prima bancă a fost Banca Generală a Țării Românești, urmată de Banca Berkovici, Banca Franco-Română și în final de Banca Marmorosch-Blank & Co. După părerea lui Iorga, cauzele eșecului lui Blank erau costisitoarea sa "viață amoroasă" și faptul că îi finanța pe politicieni. S-a propus ca Banca Blank să fie luată pe cauțiune. Iorga s-a opus cu îndîrjire. "Iorga încearcă să ruineze băncile liberale"67 susțineau liberalii. Prin februarie 1932 existau în România 300
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
lui Iorga și lui Argetoianu. După căsătoria aceasta morganatică, Iorga și Argetoianu s-au angajat față de rege (și de Regina Maria) că prințul Nicolae va părăsi țara. Carol, a cărui viață particulară nu era deloc ireproșabilă, era intolerant față de viața amoroasă a fratelui său mai mic. Regina Maria era furioasă. Argetoianu își amintește scena de la Palatul Cotroceni, care a avut loc chiar în salonul în care Regina Maria fusese găsită în brațele colonelului canadian Boyle. Regina Maria avea un temperament necontrolat
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
nimic de spus după primirea pe care le-ați făcut-o reprezentanților guvernului țării". Iorga și Argetoianu au plecat, iar în drum spre ieșire s-au decis să uite în întregime incidentul 70. Nici Nicolae nu era îngăduitor față de viața amoroasă a fratelui său. Se referea adesea la Palatul lui Carol, numindu-l "Palestina"71. Prințul Nicolae va stabili legături cu Legiunea ca să-și asigure succesiunea în caz că fratele său era detronat. L-a vizitat și pe Iorga acasă. Martorii declară că
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
comentatori au crezut chiar că sunt pederast, pentru că nu aveam în permanență amante. Urăsc promiscuitatea. Poate că din pricina igienei morale a mamei mele. Nu mi-au plăcut niciodată complicitățile de vorbărie porcoasă și obscenitățile bărbaților. Desigur, am avut destule legături amoroase. Dar niciodată n-am mituit o femeie ca s-o fac să se culce cu mine. Cineva (Rosina) spunea odată: „Tu ții la teatru mai mult decât la femei“. Și era un adevăr. Niciodată (cu excepția unei perioade din tinerețe) nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
am fost “înamorat nebunește“. Apoi, au mai existat, desigur, fetele dulci. Dar nu sunt un afemeiat. M-am dedicat întru totul profesiunii mele. Din acest punct de vedere, am fost la fel de dur cu mine însumi ca și cu ceilalți. (Aventurile amoroase prostești și stânjenitoare, mai cu seamă în cadrul unui grup închis, afectează munca serioasă.) Eu unul sunt foarte înclinat spre gelozie și am avut de-a face cu oameni foarte geloși. Invidia m-a tulburat în mai mică măsură. Invidia mutilantă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
uit la scrisoarea ta și încerc să citesc printre rânduri. Ce se ascunde printre rânduri? Simt că aștepți de la mine să-ți ghicesc starea de spirit. Dumnezeule, starea ta de spirit! Vrei să vin la tine pentru o scurtă relație amoroasă? Scuză-mi, te rog, aceste cuvinte îngrozitoare, dar tu m-ai pus într-o situație îngrozitoare. Poate că scrisoarea ta nu vrea să spună mare lucru și că eu îmi imaginez mult mai mult! Poate că tu singur nu știi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
dintr-un harem, care a devenit prietena de suflet a sultanului: o parteneră de încredere, care să-ți fie apropiată, dar față de care să nu fii angajat decât prin legături de prietenie? (Acest lucru nu trebuie să excludă întâmplătoare relații amoroase. De fapt, situația cu haremul mi s-ar potrivi cel mai bine.) De ce nu poate Lizzie să fie îndeajuns de inteligentă încât să înțeleagă? Scrisoarea mea nu menționa deloc spațiul și timpul, pur și simplu m-am gândit la ea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
lui Lizzie. După plecarea mea, s-a terminat cu cariera ei teatrală. (Toate actrițele au decăzut profesional după ce le-am părăsit eu, cu excepția Rosinei. Pe Clement, desigur, nu am părăsit-o niciodată, chiar atunci când fiecare dintre noi avea altă legătură amoroasă, ceea ce era firește oribil pentru respectivii noștri amanți.) La doi ani după apoteoza lui Lizzie în Ariel, toată lumea se întreba „ce s-o fi întâmplat cu Lizzie Scherer?“. Îi eram atât de recunoscător pentru declinul ei, încât acest simplu fapt
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]