7,050 matches
-
feed back este bun. Calitatea feedback-ului este mult mai importantă decât cantitatea. Dar asigurarea unui feedback calitativ bun este o sarcină pedagogică dificilă. Necesitatea de a răspunde imediat cerințelor sportivilor este deseori dificilă la nivelul capacităților observaționale și de analogie ale profesorului. Kilbourn este de acord cu faptul ca feedback-ul este o artă complicată care implică cunoașterea interacțiunilor umane, ca și natura subiectului (personalitatea acestuia). Oferirea feedback-ului , adică crearea condițiilor pentru feedback , la fel ca și alte decizii
UNIVERSITATEA DIN BACĂU FACULTATEA DE ŞTIINŢE ALE MIŞCĂRII SPORTULUI ŞI SĂNĂTĂŢII APARATE ŞI DISPOZITIVE UTILIZATE ÎN ACTIVITATEA DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT CURS – STUDII DE MASTERAT. In: APARATE ŞI DISPOZITIVE UTILIZATE ÎN ACTIVITATEA DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT CURS – STUDII DE MASTERAT by CĂTĂLINA ABABEI () [Corola-publishinghouse/Science/279_a_493]
-
care în particular pot imita funcțiunile creierului omenesc. Cu alte cuvinte obiectul ciberneticii tehnice îl constituie elaborarea teoriei acelor mașini și a principiilor de realizare a acestora, care pot realiza algoritmii , care descriu procesele informaționale respective. Se poate face o analogie între cibernetică și alte științe. Astfel, dacă problematica de bază a electroenergeticii este de a produce , transporta , transforma și utiliza energia electrică, în cibernetică problemele de bază sunt : obținerea, transmiterea, prelucrarea și utilizarea informației în cadrul diferitelor procese. Metodele matematice și
TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI CU APLICAŢII ÎN ATLETISM NOTE DE CURS – STUDII DE MASTERAT by Ababei Cătălina () [Corola-publishinghouse/Science/278_a_505]
-
model în cibernetică. Modelul este conceput, în acest caz , ca o oglindire a unor date și relații dintr-un domeniu anumit cu ajutorul unei structuri materiale -efective sau ipoteticemai simple, mai ușor sesizabile. Metoda modelării cibernetice se leagă strâns de metoda analogiei, acestea presupunând stabilirea clară a unor relații de analogie pe baza legităților sistemelor. Aceasta din urmă a dat modelării o funcție metodologică prin următoarele puncte de sprijin: acreșterea frecvenței folosirii metodei modelării în raport cu frecvența folosirii metodelor clasice; bsubordonarea unor metode
TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI CU APLICAŢII ÎN ATLETISM NOTE DE CURS – STUDII DE MASTERAT by Ababei Cătălina () [Corola-publishinghouse/Science/278_a_505]
-
ca o oglindire a unor date și relații dintr-un domeniu anumit cu ajutorul unei structuri materiale -efective sau ipoteticemai simple, mai ușor sesizabile. Metoda modelării cibernetice se leagă strâns de metoda analogiei, acestea presupunând stabilirea clară a unor relații de analogie pe baza legităților sistemelor. Aceasta din urmă a dat modelării o funcție metodologică prin următoarele puncte de sprijin: acreșterea frecvenței folosirii metodei modelării în raport cu frecvența folosirii metodelor clasice; bsubordonarea unor metode clasice față de funcția cognitivă a modelului; ctrecerea de la descoperirea
TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI CU APLICAŢII ÎN ATLETISM NOTE DE CURS – STUDII DE MASTERAT by Ababei Cătălina () [Corola-publishinghouse/Science/278_a_505]
-
sistemul original, miniaturizată sau micșorată. În aceeași categorie se pot include și diferite tipuri de mulaje denumite obișnuit modele intuitive. Deosebit de instructive devin însă modelele secționate -fie ele machete, mulaje-Cerghit,I., 1980-. Modele abstracte, ideale, mentale, folosite la modelarea prin analogie. Aceste modele sunt create pe baza însușirii a două obiecte fenomenecare creează probabilitatea asemănării celor două obiecte -fenomeneși în privința altor însușiri. Dacă există caracteristicile a,b,c, în model și în original , și dacă modelul are și alte caracteristici d
TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI CU APLICAŢII ÎN ATLETISM NOTE DE CURS – STUDII DE MASTERAT by Ababei Cătălina () [Corola-publishinghouse/Science/278_a_505]
-
avut în vedere ca subiectul să execute o genuflexiune corectă și să respecte ritmul indicat de metronom. 4.2. Obiectivarea procesului de învățare a tehnicii alergării de garduri privit ca sistem evolutiv cu evenimente preferențiale prin aplicarea teoriei informației Prin analogie cu teoria jocurilor am considerat, în cazul sistemului evolutiv cu n evenimente preferențiale, că există două echipe în competiție: una este echipa evenimentelor preferențiale ale sistemului, cu probabilitatea p a evenimentelor preferențiale, iar cealaltă este echipa evenimentelor nepreferențiale, cu probabilitatea
TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI CU APLICAŢII ÎN ATLETISM NOTE DE CURS – STUDII DE MASTERAT by Ababei Cătălina () [Corola-publishinghouse/Science/278_a_505]
-
se înregistrează o discontinuitate în proprietățile calitative ale fondului (spațiul-suport/substrat). În acest spațiu-substrat, Thom distinge între punctele regulate, corespunzătoare zonelor de continuitate, și punctele de catastrofă, în care aparența fenomenologică a substratului se schimbă brusc (vezi figura 1). Prin analogie, o „figură globală” este redusă la „un punct”, la „o singularitate” (la un model simplificat, am putea spune). „Modelul” capătă stabilitate atunci când este „desfășurat”, obiectivat într-un spațiu-substrat natural. Figura 1. Puncte regulate și puncte de catastrofă Cuplul punct regulat
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
minuni pozitive: vindecă, alungă demoni, trezește la credință, mângâie suflete chinuite, arătând instaurarea efectivă a Împărăției lui Dumnezeu. Iahve eliberează poporul lui Israel din robie politică; Isus eliberează sufletele opresate de demoni. La un al doilea nivel de lectură, adevărata analogie care trebuie subliniată este aceea Între Împietrirea inimii fariseilor (Marcu) și Împietrirea inimii poporului lui Israel În timpul exodului. Poporul lui Israel nu numai că nu-și arată gratitudinea față de Iahve, eliberatorul, dar nu face decât să vocifereze și să se
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
8,11) cerându-i semne/minuni. Generația/ he genea cere un semn (Mc. 8,12): „generația/neamul” are sens peiorativ și trimite automat spre „generația pustiei”. Așa cum evreii exodului se Îndoiau de Moise, generația prezentă se Îndoiește de Isus. Această analogie devine miezul discursului rostit de primul martir, Ștefan, În fața acuzatorilor săi: „Pe acest Moise - pe care ei l-au tăgăduit zicând: Cine te-a pus căpetenie (archonta) și judecător - pe acesta Dumnezeu l-a trimis și căpetenie și răscumpărător cu
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
unei anumite viziuni a securității. Alastair Johnston a elaborat ideea culturii strategice, care poate fi utilizată ca element indicativ al viziunii de securitate a unui stat: un sistem integrat de simboluri și strategii de acțiune (e.g.: structuri de argumentare, limbaje, analogii, metafore) care acționează În așa fel Încât stabilește preferințe strategice de durată, prin faptul că formulează concepte asupra eficacității rolului forței militare În domeniul politic interstatal, și prin faptul că dă acestor concepte o aură factuală În așa fel Încât
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
argumentarea principalelor probleme și proiectarea și explorarea „pachetelor” alternative de soluții; 3) Îmbunătățirea colaborării și comunicării intelectuale dintre analiști; 4) Îmbunătățirea abilității de a identifica noi patternuri, tendințe, dezvoltări sau puncte de cotitură și crize; 5) Înțelegerea semnificației lor folosind analogii istorice, scenarii, metafore sau modele analitice (Kahn, 1973, p. 103). Nu există nici o Îndoială că tehnicile de identificare a alternativelor și de pregătire a actului deciziei, chiar dacă nu sunt totalmente științifice și riguroase, au o valoare deosebită nu numai pentru
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
V. Botez-Gordon, „Falanga”, 1910, 2; N. Iorga, Un volum de versuri din Iași, NRL, 1910, 10; E. Herovanu, Orașul amintirilor, București, 1936, 225-232, 261-262; Liliana D. Popovici, Un gingaș poet ieșean, „Opinia”, 1938, 9448, 9450; Sadoveanu, Opere, XVI, 505-519; Mănucă, Analogii, 245-250. D.M.
BOTEZ-GORDON. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285834_a_287163]
-
simbol la A. E. Baconsky, ST, 1994, 4-5; Gh. Grigurcu, A. E. Baconsky între realitate și mit, RL, 1995, 5; Negoiță Irimie, Când poezia era rege, ST, 1995, 6; Aurel Rău, Într-o roză a cântecelor, ST, 1995, 6; Mănucă, Analogii, 221-228; Simion, Fragmente, II, 46-49; Dicț. analitic, I, 95-98, 109-110, 231-232, II, 9-10, 83-84; Glodeanu, Dimensiuni, 98-102; Manolescu, Litere, 81-91; Dicț. esențial, 46-49; Manolescu, Lista, I, 85-88, II, 106-110; Popa, Ist. lit., I, 920-927, passim; Negrici, Lit. rom., 218-219, 261-262
BACONSKY. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285529_a_286858]
-
al neamului său, în a cărui lirică dimensiunea națională și cea socială se îngemănează până la deplina contopire. În Copilăria unui Icar (1974; Premiul Uniunii Scriitorilor), pornind de la simbolul antic al omului care încearcă să înfrângă vămile văzduhului, B. susține, prin analogie, semnificația tragică a destinului lui Aurel Vlaicu, într-un poem în proză destinat îndeosebi cititorilor tineri. Poeziile din volumele Neliniștea fântânii (1978), Arbori pentru veșnicii (1981) și Cutremur de suflet (1996) dezvăluie un temperament liric înclinat spre confesiune și meditație
BALAN-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285571_a_286900]
-
eveniment biologic (E. Morină. Această conștiință traumatică este cea care generează ceea ce E. Morin numește „complexul pierderii identității, mai exact, „traumatismul morții”. Aceasta reprezintă, În planul conștiinței morale, o dezînvestire axiologică a Persoanei. Este semnificativ faptul că putem face o analogie interesantă Între „traumatismul morții”, menționat de E. Morin, și „traumatismul nașterii”, despre care a vorbit O. Ranck. Ambele teme aparțin, În egală măsură, și psihologiei morale. Trebuie să acceptăm ideea că eu nu trăiesc nici nașterea și nici moartea mea
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
perioadă de răscruce din istoria luptei pentru unitatea națională. Anii domniei lui Mihai dobândesc semnificații pentru contemporanii scriitorului, obiectivele naționale, politice și sociale rămânând, în viziunea sa, aceleași: unirea, independența, soarta țăranilor. De aici, tonul pasionat, numeroasele referiri directe și analogiile cu soarta românilor din veacul al XIX-lea. Participarea afectivă e a unui rapsod, dar și a luptătorului pentru aceeași cauză. Mihai Viteazul este pentru B., înainte de orice, simbolul luptei pentru unitatea națională. Treptat, însă, se încheagă un portret mult
BALCESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285581_a_286910]
-
1991, 2-4; Negoițescu, Ist. lit., I, 200-202; Dimitrie Vatamaniuc, Ion Agârbiceanu, publicist, L, 1992, 40; Mircea Popa, Ion Agârbiceanu. Publicistica începuturilor sau Viața ca datorie, TR, 1992, 40; Mircea Zaciu, Ion Agârbiceanu. Dimensiunea creștină a operei, TR, 1993, 21; Mănucă, Analogii, 139-147; Z. Ornea, Un roman inedit al lui Ion Agârbiceanu, RL, 1997, 43; Dicț. analitic, I, 54-57, 279-281, II, 58-60, 278-282; Perian, Pagini, 97-102; Z. Ornea, Literatură și morală, RL, 1999, 26; Z. Ornea, Vrerea destinului, RL, 2000, 48; Dicț
AGARBICEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285197_a_286526]
-
domnișorică neștiutoare greșise adresa. Se opri o clipă căutând cadrul teoretic potrivit... Poate ceva despre personalitatea și adaptabilitatea diferitelor specii... Începu să noteze: explică fundalul științific, ergo, paleoantropologia umanoidului Erectus În trecut și acum. Da! Și biologia diversificării speciilor - niște analogii darwiniste de bază care să facă totul să pară bine fundamentat. Excelent. Roxanne nu era singura care știa câte ceva despre Darwin. Ce mai putea spune care să-l diferențieze de acel cap-sec de pe celălalt canal care-și spune behaviorist al
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
nu e vorba de întinderea sa fizică. Ci întrucât excede nemăsurat subiectivitatea omenească, dându-se indefinit și deodată. În această privință, este de-a dreptul copleșitor. Știm apoi că o rețea se poate figura analogic, însă deșertul nu suportă nici o analogie. Este de nefigurat și incomprehensibil. În cele din urmă, am văzut că rețeaua comportă puncte și linii care se intersectează, putând valora ca poziții, repere. Deșertul însă, asemeni mării sau asemeni nopții, nu mai oferă nici un reper. Nisipurile mișcătoare refac
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1175]
-
nu avem motive să suprapunem întocmai logica gândirii și cea a ființei (în cazul în care vorbim despre o logică a ființei). Doar că vechii greci, dacă îi privim prin cele spuse de Aristotel, socoteau cele două logici în profundă analogie. Înțeleg dorința lui Aristotel de a repune logica în drepturi atunci când e firesc așa ceva. E chiar minunat felul în care dă la iveală, cu fin umor, dezicerea de sine a celui care se joacă frumos cu tot felul de nonsensuri
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1175]
-
de cele comune, banale. Astfel, în cazul ființei divine, materia coincide cu forma, a fi în potență cu a fi în act, iar mișcarea cu nemișcarea însăși. Ființa cu adevărat supremă transcende aceste diferențe, întrucât constituie sursa lor originară. Calea analogiei, pe care Aristotel o urmează, permite a înțelege divinitatea asemeni binelui dezirabil în absolut. Este singurul ce poate fi iubit necondiționat și pentru sine însuși. Tocmai acesta „imprimă [întregii lumi] o mișcare în același fel în care ceea ce este iubit
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1175]
-
monstruose cogitari potest, quod non possimus somniare)“. În această privință, visele par să nu cunoască limite, la fel și dezinvoltura celor care le interpretează. Să întârziem puțin aici, întrucât această din urmă frază a lui Cicero este construită în perfectă analogie cu cea de la care a plecat discuția de față. Pe de o parte, ciudățenia monstruoasă a celor visate. Pe de altă parte, absurditatea celor spuse de către filozofi, ca interpreți ai stărilor sufletești și ai viselor. Așadar, două voci discordante, prima
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1175]
-
este în joc ceva „cu totul altfel“ (gänzlich Ungleichartiges) (Prolegomene, § 57). Sau calea hi perbo lică, cele noumenale fiind considerate „obiecte hiperbolice“ (§ 45). În ceea ce privește sublimul, acesta produce sentimentul de absență a limitei și de înfricoșare (Ungeheuer, „monstruozitate“), încât scapă oricărei analogii (Critica facultății de judecare, § 26). Nu întâmplător sublimul kantian avea să fie văzut mai târziu ca un fenomen profund paradoxal, saturat (JeanLuc Marion). Doar că atunci când caută să determine ceva sigur și evident în ordinea cunoașterii, ceva care se supune
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1175]
-
cu privire la lume și propria sa viață. Întâlnește atunci ceea ce se arată în felul a „ceva miraculos, «absurd», «ce nu exist㻓. Ultimele sintagme sunt luate aici într-o altă accepțiune decât cea comună. După cum singur spune, sunt utilizate „în virtutea unei anumite analogii“, încât „oferă posibilitatea de a desemna lucrul în atenție fără al epuiza cu adevărat“<ref id="143">Ibidem, p. 34.</ref>. Voi reține de aici că absurdul - în accepțiunea sa secundă, așa cum se anunță într-o povestire - poate fi oricând
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1175]
-
în atenție având însăși pasiunea ce animă orice întâlnire a paradoxului. Acesta PARADOX ȘI NONSENS 169 171. 172. nu mai înseamnă, acum, o violentare a simțului logic. Ci privește faptul de existență ca atare, cu viața proprie și limitele sale. Analogia la care va recurge nu invocă ceva din zona cunoașterii, ci o experiență pasională, iubirea însăși. Căci în actul de iubire a celuilalt se ascunde iubirea de sine. Iar aceasta se întoarce împotriva ei atunci când iubirea devine pasiune. Imediat ce se
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1175]