2,034 matches
-
Mdm2 (Murine double minute 2) de la șoareci (atunci când experimentele se fac pe aceste rozătoare). Omul are însă și el o proteină corespunzătoare lui Mdm2 și anume HDM2 (H = Human), care, și ea, este reglator negativ al p.53 (acțiunea HDM2 anihilează frâna p.53). De reținut, în legătură cu proteinele Mdm2 de la șoarece și HDM2 de la om, că ele acționează în cadrul ciclului celular normal pe un timp foarte scurt (doar câteva minute). Explicația acestei acțiuni fruste este că dacă ar acționa un timp
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
din 1968 James E. Cleaver a comunicat că în celulele pacienților cu X.P. este dereglat sistemul de reparație al ADN prin mecanismul NER. Boala este urmarea unor mutații apărute în gena NBS1, care codifică enzima Nbs1 - în acest caz anihilată prin mutația genei. Reamintim că enzima Nbs1 joacă un rol important, alături de proteinele Rad50 și 51 și MRE11 în recunoașterea și ulterior repararea rupturilor ambelor catene de ADN prin NHEJ (fig. 3-66) și HR (a se vedea fig. 3-67). Sindromul
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
virale sunt atât productive (dau naștere la virioni noi) cât și transformante. În terminologia lui Peter H. Duesberg și Peter K. Vogt elaborată în 1970, acestea sunt subunități de tip a. Replicarea defectivă realizată în cazul: - unei mutații care a anihilat funcțional gena env (codificatoare de glico proteine pentru anvelopa noilor particule de virus; | 2875. Contribuția oncovirusologiei la descifrarea mecanismelor moleculare ale carcinogenezei în general - unor variante ale sușei Bryan în care lipsește și gena Pol (care codifică asamblarea structurală a
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
cancer. S-a dovedit încă din 1989 că virusurile oncogene concură și ele la anihilarea „frânelor“ p.110RB și 105RB. Proteina antigenică E7 din tipurile de papilomavirus HPV 18, HPV 16 și HPV 11 poate forma complexe cu p.105RB, anihilându-i potența de supresor tumoral.30 Gena TP53 (de mică dimensiune: 20 Kb, 11 exoni și un mARN de 2,2 Kb, situată în 17 p.13.1) are o istorie interesantă. Spre deosebire de alte gene (oncogene) care, cronologic, au fost
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
ca țintă gena TP53 provocându-i mutații punctiforme, mutații cu sens fals, se află flatoxinele, oncoproteinele virale ale papilomavirusurilor precum E6 și E7 din tipurile HPV 16 și HPV 182 (E7 este implicat în etiopatogenia cancerului rectal). Proteina 53 este anihilată ca frână a multiplicării celulare și de asocierea ei cu proteina mdm2, produsul genei MDM 2. Această genă a fost găsită frecvent am plificată și superexprimată într-o serie de cancere umane. În general, toți factorii care inactivează p53 se
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
Acesta are, așa cum am mai arătat, un rol esențial în reglarea post-transcripțională. În mod normal, el asigură fide li tatea transmiterii mesajului ereditar de la gene la ribozomi, cenzu rând orice mesaj greșit. Aceasta înseamnă că diferiții miARN vor ataca și anihila orice ARN mesager care poartă informații eronate. Respectiva anihilare se face fie distrugând molecula de ARN purtător de mesaj greșit, fie împiedicându-i traducerea (translația) la nivelul ribozomilor. Una dintre funcțiile importante ale miARN este reglarea duratei de viață a
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
în complexe în care sunt combinate cu diferite proteine (complexe numite splicesome). În concluzie, microARN-urile au un rol extrem de important în opera de transmitere a mesajelor normale de la nucleu la diverșii efectori din citoplasmă. Acești cenzori minusculi atacă și anihilează orice ARN-mesager care poartă o informație eronată. Blocarea se face fie „lipindu-se“ prin complementaritate de acel mesager și reducându-l la tăcere, fie oprindu-i translația. B. MICRoARn-ul vIRuSuRIloR Evident, și virusurile care agresează celula, fie că sunt
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
sora sa“ p21, membră a familiei de proteine Cip/Kip, cunoscută a conține și alte proteine cu rol supresor în cancerizare. Așa cum arată C. Le Sage și colab. în 2007, microARN-urile 221 și 222 care sunt prooncogeni, atacă și anihilează în zonele posttranscripționale proteina frână p27 (ținta acestor microARN oncogeni este situsul 3'-UTR din structura p27). F. Fornari și colab. au dovedit în 2008 că microARN-urile oncogene 221 și 222 interacționează și, desigur, blochează p.57 și alte
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
și așa slab exprimate, deci greu de recunoscut de către sistemul imunitar al organismului). Asemenea celule se vor prezerva de atacul efectorilor imuni și, de-a lungul mai multor generații, vor reuși să devină predominante în masa tumorii, fenomen ce va anihila eficiența factorilor imunoprotectori. Se discută din ce în ce mai stăruitor despre fenomenul co-evoluției, atât între celulele transformate și elementele sistemului imunitar, cât și în cazul relației dintre virusurile tumorigene și sistemul imunitar. Se știe că anumite virusuri folosesc imunomodulatori virali, cu care denaturează
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
deci să distrugă celulele transformate. 7.5.3. evaziunea ca urmare a unor contraatacuri efectuate de celule tumorale asupra sistemului imunitar al organismului Suntem încă departe de a depista multiplele strategii utilizate de celulele neoplazice în „efortul“ lor de a anihila, uneori cu violență, acțiunea apărătorilor organismului. În cele ce urmează, ne vom rezuma să expunem doar câteva din aceste „manevre“, care de multe ori reușesc, asigurând promovarea tumorii și metasta zarea ei. Între aceste tactici cităm: a) secreția de citokine
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
sinteza MHC, a TAP sau a b-2-microglobulinei, duc în final la scăderea sau chiar anularea procesului de prezentare al antigenului. Celulele infectate de anumite virusuri cu potență oncogenă sau transformate oncogen din alte cauze și care reușesc performanța de a anihila transportul MHC cl. I-a la suprafața celulelor, sunt ignorate de imunocite. Ele reușesc să supraviețuiască și să dea clone rezistente. Un exemplu în acest sens îl oferă Herpes simplex-1 (HSV-1). Acest virus, potențial oncogen, dă naștere unei proteine timpurii
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
se protejează de acțiunea nocivă a complementului, prin exprimarea pe suprafața lor a unor factori anticomplement, care sunt niște proteine ce au primit numele de proteine reglatoare ale complementului legat de membrană (mCRP). Cele mai importante dintre aceste proteine care anihilează, în mod normal, nocivitatea complementului pentru celulele normale, au fost desemnate cu simbolurile CD46, CD55 și CD59. Aceste proteine au fost găsite prezente, în cantități semnificativ mărite, în mai multe tipuri de cancer. Explicația ar fi că celulele neoplazice „au
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
mesajului antigenic de la celula prezentatoare de antigen (macrofag) la cele efectoare (limfocitele Th și Tc), organismul mobilizează, întru limitarea dezvoltării tumorii, limfocitele NK. Așa cum se știe, acestea nu au nevoie de „informații“ asupra structurii antigenului pentru a-l ataca și anihila. În războiul dintre limfocitele NK și celulele cancerizate, acestea din urmă și-au adaptat noi tehnici de anihilare a atacului NK. Vom înțelege în ce constă această nouă tehnică adaptativă a celulelor canceroase, dacă vom lua în considerare că: a
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
fi atacate și distruse. Această eliminare sistematică a celulelor MHC clasa I-a negative este o realitate și ea explică de ce, în cazurile de cancer în care expresia MHC cl. I-a e scăzută, prognosticul este mai bun: limfocitele killer anihilează o parte însemnată din celulele tumorale care nu au MHC cl. I-a pe suprafața lor. 8. Virusuri cu potențial oncogen pentru om 8.1. Virusurile hepatitice și carcinomul hepatocelular 8.1.1. Aspecte generale Carcinomul hepatocelular (HCC) este una
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
nodulare ale sarcomului Kaposi. 8. Virusuri cu potențial oncogen pentru om codifică o proteină virală (v-cyc) omoloagă structural și funcțional ciclinelor celulare de tip D. Atât LANA, cât și proteina virală omoloagă ciclinelor celulare, respectiv v-cyc, interacționează cu proteina Rb, anihilându-i rolul de reglator al ciclului celular. Se știe (p. 152) că în procesul normal de reglare a ciclului celular proteina Rb se comportă și ca o „frână“ ce acționează blocând factorul E27 (promotor al debutului multiplicării celulare). Produșii LANA
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
celular. Se știe (p. 152) că în procesul normal de reglare a ciclului celular proteina Rb se comportă și ca o „frână“ ce acționează blocând factorul E27 (promotor al debutului multiplicării celulare). Produșii LANA și v-cyc ai virusului tumorigen Kaposi anihilează frâna celulară pRb, împingând celula pe drumul unei multiplicări anarhice. b) inhibarea proceselor apoptotice Scăderea ratei apoptozei sau chiar inhibarea „morții celulare programată“ produsă de analogi virali duce la imortalizare, la transformarea de tip neoplazic a celulelor agresate de HHV-8
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
oprește ca „semnalul de alarmă“ care ar trebui să declanșeze producția și secreția de interferoni să ajungă la receptorii țintă din membrana nucleului. Astfel virusul se ferește de acțiunea distructivă a interferonilor. Alte proteine codificate de virusul Kaposi sunt antiinflamatorii, anihilând substanțele de apel leucocitar. Printre acestea vmips (mai ales vMIP-II) omologe unor kemokine celulare, vMIPs reduc diapedeza și infiltrarea cu leucocite a focarelor neoplazice, exact acolo unde ar trebui să se exercite, prin procese inflamatorii, o intensă curățire fagocitară a
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
bacterii, virusuri) care introduși în organism declanșează biosintiza unor proteine specifice (ex. globuline) cu rol de apărare, numite anticorpi. De obicei anticorpii sunt proteine, poliglucide sau asociații glucido-lipido-proteice. Prin reacții specifice între antigeni și anticorpi se formează complecși antigen-anticorp care anihilează acțiunea nocivă a antigenelor. Procesul biochimic prin care se produc anticorpii se numește imunizare, care creează o stare de rezistență a organismului numită imunitate ce apără și protejează organismul împotriva bolilor infecțioase. 4.3.8. Proprietăți chimice Proteinele prezintă reacții
Biochimie by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/532_a_1322]
-
mai cu seamă Zarifopol care preciza că "satira propriu-zisă e rară" la Caragiale și că "râsul voios, orientat spre bufon domină"13, în schimb, Gherea, G. Ibrăileanu, E. Lovinescu, Pompiliu Constantinescu au văzut în autorul Momentelor un cinic decis să anihileze cu aciditatea vervei satirice societatea în care a trăit, moravurile și viciile unei lumi infernale cu instituții caricaturale și hibride care îi stimulau malițiozitatea râsului "vitriolant". Explicații caracterologice pentru prevalența satirei în opera lui Caragiale găsim, de pildă, la Garabet
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
cu umorul negru și cu cel absurd, se află în zona de frontieră cu tragicul pe care îl găzduiește adeseori, atunci când îl parodiază, îl caricaturizează sau îl minimalizează, și la care găsește refugiu atunci când devine cauchemardesque, iar spaima anulării existențiale anihilează impulsul contrastului comic. "Grotescul este un comic tensionat prin oroare, silă, dezgust, trăsăturile sale fiind dizarmonia, extravaganța, exagerarea, anormalitatea, unirea comicului cu terifiantul"178. O definiție ca aceasta, propusă de Philip Thomson, captează pe lângă notele caracteristice ale grotescului și raporturile
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
travestiului și a confuziei valorilor indică ireversibilitatea procesului de inversare a ordinii mundane. Această situație, constând de fapt în asimilarea personajelor de către măștile pe care le poartă, este comună tuturor comediilor caragialiene. Masca se confundă cu omul și chiar îl anihilează în cazul unor personaje precum Leonida, Cațavencu, Farfuridi, Cetățeanul, Ipistatul, Catindatul, Pampon, Crăcănel etc. Starea normală în această lume este încurcătura, care nici nu se lămurește în finalul pieselor, nici nu cunoaște un grad deosebit de complicare, situația rămânând identică cu
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
în scenă și o defulare a propriei angoase a imposibilității de comunicare (Cântăreața cheală, Lecția, Scaunele), a singurătății în existență (Scaunele), a anulării identității și a demnității umane prin conformism sau masificare (Jacques sau Supunerea, Rinocerii), a proliferării obiectuale care anihilează ființa umană (Amedeu sau Cum să te debarasezi, Noul locatar), a invaziei inconștientului (Victimele datoriei) și, mai ales, a morții (Ucigaș fără simbrie, Regele moare, Setea și foamea, Jocul de-a măcelul) neutralizate prin parodiere, caricaturizare și cufundare în grotesc
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
caricatura umană la absurd. Miraj de oglinzi care distorsionează agravant imaginile, grotescul presupune, în general "transformarea cantitativă a unor calități până la distrugerea lor prin deformare"129. La Urmuz însă, hiperbolizarea, excesul, îngroșarea diformităților depășesc bariera recognoscibilului și modelul originar este anihilat de furia retușurilor, care devin o creație independentă dar opacă, de nepătruns. Făpturile urmuziene monstruoase, decrepite, agresive, joacă o eternizată comedie atroce, marcată atât de absurd cât și de implacabil, și care provoacă dincolo de râsul crispat al disperării, o stare
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
ce este oportun și valoros în „oceanul” de cunoștințe care ne înconjoară, să valorificăm ceea ce este pertinent și nu prejudiciază alte seturi de valori (morale, civice, culturale). Căci o valoare autentică, fie ea și instrumentală sau pragmatică, nu trebuie să anihileze celelalte valori. Care este statutul cunoașterii în era informatizării? În primul rând, aceasta valorează prin sine, dar și prin modalitatea de insinuare, de transmitere a ei. O idee devine mare atât prin ea însăși, cât și prin faptul că este
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
a ponderii educației, după cum și educația poate profita de pe urma avansului tehnologic. Pe de altă parte, și excesul de tehnologizare (și, implicit, de mecanizare) a învățării ridică o serie de interogații. La un moment dat, abuzul de tehnologie poate bloca sau anihila creativitatea necesară în activitatea de procesare a informației primită din exterior. Calitatea procesării va fi dată și de dimensiunile euristice ale poziționării față de informație, ce este limitată de cadrajul tehnic activat la un moment dat. Tehnologismul, în educație, ca și
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]