5,509 matches
-
Initiative captează liniile de forță ale acestei revoluții, văzând totodată În ea o condiție a realizării propriei misiuni. Grupul Își asumă provocarea creării de cunoaștere, ce determină redefinirea organizațiilor, a structurilor, a filozofiei și a valorilor acestora. O problemă centrală animă compania: cum să producă organizația cea mai adaptată și mai justă În relația sa cu mediul și În slujba soluțiilor creative? Lumea e ca un rezervor ale cărui cunoștințe trebuie captate. Cunoașterea nu se administrează, ci se creează! Knowledge Dynamics
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
primit de la ceilalți. În funcție de utilizarea sistemului, de ceea ce circulă și se produce În cadrul lui, fiecare poate consemna, printr-un memo postat pentru toată lumea (file sharing), remarcile și comentariile pe care le consideră strategice. La nevoie, se constituie grupuri de discuții, animate de un coordonator voluntar, pentru dezbaterea unei probleme particulare, toți cei interesați participând la discuție și cooperând la generarea conținuturilor, disponibile apoi În spațiul comun virtual (sharing corner). Participarea la dispozitiv este colectivă și simultană, În funcție de necesitățile specifice. Convergența dintre
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
CALEA CUNOAȘTERII În ce măsură comunitățile strategice de cunoaștere, așa cum se manifestă ele În Japonia, pot avea un efect dincolo de granițele Arhipelagului? Poate modelul să servească drept sursă de inspirație? Este el aplicabil la alte latitudini? Oare spiritul de samurai, care le animă și În care Își au originea, poate fi transpus altundeva? Poate avea această abordare particulară un impact care să-i transceandă originea? Dacă această cale japoneză este produsul unei anumite societăți, nu e mai puțin adevărat că ea răspunde unei
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
vizat, În modul cel mai hotărât, de necesitatea unei perfecționări corespunzătoare a metodologiilor de instruire și de educație. Pretutindeni se consideră că „...destinul unei reforme (școlare - n.n.) și rezultatele ei efective nu sunt În funcție doar de felurile care o animă și nici doar de caracterul adecvat al noilor structuri administrative și școlare puse În serviciul acestor țeluri. Încă o dată și Într-o măsură preponderentă - sublinia J. Piaget -, succesele depind de metodele pedagogice și chiar și cea mai bună planificare este
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
posibil, să-și dezvăluie sau să-și impună propriile-i păreri În legătură cuproblema dată și cu atât mai mult să se substituie activității celor angajați În discuții. Cercetările Întreprinse până acum (MacKenzie, Michael, Jones, 1975) relevă faptul că discuțiile animate de participanții Înșiși dau mai bune rezultate decât cele animate de profesor. Discuțiile libere, degajate, stimulează În mai mare măsură spontaneitatea și inițiativa participanților. Firește, În caz de divergențe, profesorul se va vedea nevoit să promoveze un punct de vedere
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
păreri În legătură cuproblema dată și cu atât mai mult să se substituie activității celor angajați În discuții. Cercetările Întreprinse până acum (MacKenzie, Michael, Jones, 1975) relevă faptul că discuțiile animate de participanții Înșiși dau mai bune rezultate decât cele animate de profesor. Discuțiile libere, degajate, stimulează În mai mare măsură spontaneitatea și inițiativa participanților. Firește, În caz de divergențe, profesorul se va vedea nevoit să promoveze un punct de vedere dominant. Este bine ca, pe parcurs, ideile principale să fie
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
domeniul Științelor de gestiune), el, OMUL, este Și va rămâne un căutător neîntrerupt, o fire născocitoare, un consumator de energii creatoare pentru mai mult, mai bine, mai real... Setea aceasta de cunoaștere, specifică ființei umane, alimentată din „marea spiritualitate universală” animă „omul de carte contabilă” spre pătrunderea de noi Și noi taine, spre oferirea de soluții Și argumentații demne de a susține Și a promova Știința contabilității. Contabilitatea, ca domeniu Științific, s-a dezvoltat întotdeauna deschis, în relații strânse cu celelalte
Evaluarea în contabilitate: teorie și metodă by Ionel Jianu () [Corola-publishinghouse/Science/226_a_179]
-
decât creația gândirii umane. Distinge o anume forță, un anume barometru gradul Și nivelul de participare a fiecăruia dintre noi la generalizare Și conceptualizare, la măreție Și decadență, la sublim Și derizoriu? Răspunsul, cel puțin prin prisma „EU-lui” zgândărit Și animat de ideile expuse, ar fi nu. Îndrăznim însă să afirmăm că totul are o condiționalitate mai mult decât imediată Și apropiată, provenind din realitatea care ne înconjoară, practic tot din social. Pornind de la acceptarea societății - cerc al cunoașterii, vom produce
Evaluarea în contabilitate: teorie și metodă by Ionel Jianu () [Corola-publishinghouse/Science/226_a_179]
-
de a împiedica achiziția. 4. Considerând că este posibil să existe și alte poziții contrare privind achiziția proiectată, s-ar putea estima modul de constituire și de acțiune a unei coaliții care să o împiedice. Coaliția antiachiziție ar putea fi animată de către câțiva acționari instituționali sau individuali și alimentată cu informații de către managerii de producție și financiar. S-ar putea folosi o parte din salariați pentru crearea unor presiuni interne și sugerarea unei posibile greve. Informațiile interne „bine ambalate” este posibil
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
maghiară Osiris Kiado, Budapest, 1997, p. 370. Cf. Republica, 516b. Cf. Alexandru din Afrodisia, Despre intelect, 8, în volumul Despre unitatea intelectului, antologie de filosofie medievală, Ed. Iri, București, 2000, p. 39. Cf. Siger din Brabant, Quaestiones in tertium de anima, q. 13, Ed. A. Marlasca, Paris-Louvain, 1972. Cf. Pseudo-Aristotel, Liber de causis, prop. 124, Ed. Univers Enciclopedic, București, 2002. Cf. F.X. Putallaz, La connaissance soi au Moyen Age, Ed. J. Vrin, Paris, 1991. Cf. Plotin, Enneade, I, 4 (46
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
în domeniul științific, având însă un rol mult mai mic în artă (în pictură sau muzică, de exemplu). În știință este esențială „sensibilitatea la probleme”, care trezește spiritul investigator; dar în artă importantă este sensibilitatea, ecoul afectiv al evenimentelor care animă ideile și succesiunea imaginilor. Așadar, pe lângă factorii generali implicați în structura creativității există și unii specifici, distingând între ei creatorii. Ei diferențiază nu doar savanții de artiști, ci, mai mult, pe un fizician de un istoric, pe un muzician (sensibil
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
să influențeze foarte mult percepția de sine a elevilor. Pentru a încuraja elevii să trăiască sentimente de încredere în sine, Purkey recomandă ca educatorii să-și dezvolte și să utilizeze atitudinile învățării invitaționale. El menționează șapte atitudini ale unui educator animat de solicitudine: 1. Ia legătura cu fiecare elev (de exemplu, învață numele, are relații cu el de tipul unul-la-unul); 2. Ascultă cu atenție ce spun elevii; 3. Se acceptă așa cum este; 4. Este transparent față de elevi; 5. Invită la o
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
și alte lucruri interesante. Este cunoscut faptul că unii oameni, puși în situația de a lua decizii pentru ei înșiși, aleg adesea variantele auto-distructive. Interpretarea lui Maslow este că în fiecare persoană există două tipuri fundamentale de forțe ce o animă. Un set de forțe sunt canalizate spre menținerea siguranței personale a individului și sunt activate de tendința de a evita eșecul, schimbarea, în timp ce celălalt set de forțe, opus, împinge individul să caute noi posibilități de a-și folosi la maxim
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
trebuințele de deficiență și cele de dezvoltare, reiese clar că indivizii ce se află în stadiul satisfacerii trebuințelor de deficiență vor fi dominați de forțele preocupate de siguranța personală, în timp ce acei aflați în stadiul satisfacerii trebuințelor de dezvoltare vor fi animați de forțele de maximizare a abilităților personale în obținerea de noi succese. Astfel, cele două categorii de persoane menționate anterior vor lua o anume decizie, fie prin accentuarea succesului și atracțiilor, fie prin accentuarea eșecului și a pericolelor, conform schemei
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
exhaustiv, părțile I, II, VI și parțial, partea a IV-a. Pentru selecționarea capitolelor, am avut în vedere contribuția acestora la actualizarea teoriilor și a metodologiei de cercetare a creativității, în orizontul publicațiilor de specialitate din țara noastră. Ne-a animat intenția de a le oferi cercetătorilor, universitarilor, profesorilor și studenților un refresh în complexa problematică a creativității, prin prisma unora dintre cele mai prestigioase voci ale lumii științifice de azi. Opiniile cuprinse în volumul de față sunt legitimate științific și
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
agresive care depășeau domeniul științei și pătrundeau În cel al cuceririlor teritoriale. Preocuparea intensă pentru stabilirea autenticității populației din Transilvania și a drepturilor istorice asupra regiunii era o particularitate a eugeniștilor grupați În jurul lui Moldovan, la Cluj. Acest grup era animat În astfel de preocupări de interesul politico-cultural de a formula un argument legitim pentru a revendica mai multă putere În deciziile asupra problemelor regionale și, În același timp, de a construi un sentiment al identității care să susțină astfel de
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
de clasă» mai evidentă decât aceea din rândurile elitei puterii” (Mills, 1969, p. 283). Pentru Mills, logica economiei capitaliste este cea care favorizează interpătrunderea diferitelor ierarhii instituționale și amestecul elitelor specializate, creând astfel o „elită a puterii” compozită poate, dar animată de preocupări convergente. Într-adevăr, interesele diferitelor sectoare coincid. Lumea afacerilor produce armament care face obiectul unor comenzi guvernamentale în măsura în care corespund nevoilor resimțite de militari. Astfel, suntem confruntați cu un veritabil complex militaro-politico-industrial apar interese ce se revelează a fi
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
exercitat de grupul primar este tot mai relaxat, se elaborează, efectiv, „un nou mecanism psihologic adaptat unei societăți mai deschise”, pe care Riesman preferă să-l numească „giroscop psihologic” (ibidem, p. 38). Tipul social cel mai reprezentativ pentru intro-determinare este animat de etica protestantă descris de Max Weber. Pe măsură ce societatea industrială evoluează către o societate de consum, apare o „nouă clasă de mijloc” hedonistă, mai îndepărtată de valorile tradiționale, mai puțin pătrunsă de etica muncii și preocupată mai mult de consum
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
1989 au fost, de asemenea, de o pertinență incontestabilă. La modul absolut general, cu variante corespunzătoare fiecărei țări în parte, am asistat la emergența treptată a unei noi elite (atât politice, cât și economice) relativ indiferentă față de principiile ideologice care animau generația precedentă. A fost calificată în diferite feluri: elita pragmatică (Rona-Tas, 1994), noua tehnocrație (Szelenyi și Szelenyi, 1995), transformatorii (Kabakchieva, 1996), noua nomenclatură (Tilkidjiev, 1996), nomenclatura tardivă (Vladimirov, 1996). Acest fapt introduce o distincție generațională importantă între vechea elită (a
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
vine amantul la randez-vous, sau că are de plătit o notă la croitoreasă.” (Camil Petrescu) Desigur, considerarea unei manifestări comportamentale În sine nu are valoare, cît timp nu căutăm să vedem ce se ascunde În spatele ei, adică ce motivație o animă. Astfel, cîți dintre noi, care n-am acorda importanță cunoașterii motivației reale a comportamentului cuiva, nu s-au Înșelat, luînd ca adevărat un gest de altruism, care ulterior s-a dovedit că a fost doar din interes, din orgoliu sau
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
civilizator”, care nu a ezitat să-și riște viața pentru a-i ridica pe oameni pe trepte superioare de cunoaștere și de civilizație, transformîndu-i astfel din ființe ignorante și resemnate În fața atotputerniciei și abuzurilor zeilor În ființe demne și iscoditoare, animate de dorința de a cerceta și descoperi lucruri noi despre fenomenele naturale, despre ei Înșiși și despre existența lor În lume. * „Mulți oameni sînt cinstiți din orgoliu.” (Francesco Orestano) SÎnt, Într-adevăr, oameni la care lucrurile se petrec invers, decît
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
aceea a semenilor săi nu are semnificație nu este numai nefericit, ci chiar nevrednic de a trăi.” (A. Einstein) Cei care nu pot realiza sentimentul valorii „vieții” nu-și dau seama că semnificația vieții se configurează În scopurile care ne animă: „Viața individului Își dobîndește sensul prin participarea la o realitate umană generală, și anume la una care indică sensul de dezvoltare al omenirii” (Tudor Vianu). * „Cei mai mulți confundă fericirea cu mijloacele ei, averea fiind, după dînșii, cel mai grăitor element al
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
nu vine niciodată singură, creștinismul abia instaurat, iată că-și face apariția și Islamul. Focurilor purificatoare și rugurilor, autodafeurilor și sălilor de tortură amenajate de adepții lui Isus li se adaugă acum violența lui Mahomed, războinic nemilos, spintecător de femei animat de ura față de trup, disprețuitor față de realitatea pământeană în numele unei vieți de apoi din mucava, inventator al unor ritualuri a căror respectare riguroasă otrăvește de-a binelea viața de toate zilele. între evrei, catolici și musulmani începe un război fratricid
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
ele nu-și au rostul... 3. Asasinatul, una din artele frumoase... Până aici, nimic anormal: platitudini de-ale Spiritului Liber. Liniile generale, tezele obișnuite, doctrina clasică. Numai că Jan din Brno împinge lucrurile mai departe. Nu se știe dacă e animat de vreo dorință de a formula idei ale rațiunii, excesive, cu scopul de a convinge de temeiul oricărei acțiuni legitimate și justificate de grația divină sau dacă, asemeni tuturor renegaților în situație de sperjur, mai adaugă și de la sine în privința
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
surori, între religioși și laici și nu uită nici punerea în comun a femeilor - după modelul Republicii lui Platon... Ca principiu, epicurianul consideră că animalele și oamenii se deosebesc prin niște detalii dar se aseamănă în esențial: compuși din materie, animați de un suflet coruptibil, sortiți descompunerii după moarte, necuprinși în nici un fel de destin post-mortem, deci cruțați de osânde dar și de răsplată, filosoful și câinele - drag lui Diogene...- ei sunt supuși unei aceleiași legi, cea a naturii. De unde concluzia
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]