2,768 matches
-
tematici istorico-literare, semnatari fiind Liviu Rusu, Georgeta Horodincă, I. Negoițescu, Silvian Iosifescu, Adrian Marino, Romul Munteanu, Alexandru Duțu, Dan Grigorescu, Irina Mavrodin, Gelu Ionescu, Mircea Martin, Al. Călinescu ș.a. Istoria literară se regăsește atât în paginile dedicate, îndeosebi în momente aniversare, unor personalități, unor publicații, unor curente sau grupări, cât și în glosele unor istorici literari ca Al. Piru (rubrica „Disociații”), Șerban Cioculescu (al cărui „Breviar” a constituit multă vreme unul dintre punctele de atracție ale revistei), Z. Ornea și Cornelia
ROMANIA LITERARA-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289323_a_290652]
-
Ghelmez, Al. Dima, Daniela Crăsnaru, Nicolae Breban, Z. Ornea, Laurențiu Ulici ș.a. Același gen de publicistică fac Florica Ichim, care consemnează o convorbire cu Liviu Ciulei, în timp ce Roxana Pană realizează un interviu cu Mircea Sântimbreanu etc. R.l. marchează întotdeauna momentele aniversare și comemorative. În 1952, cu prilejul centenarului nașterii lui I.L. Caragiale, își expune opiniile Camil Petrescu, în 1964 un număr e dedicat lui Mihai Eminescu (la șaptezeci și cinci de ani de la moarte), iar în 1976, sub genericul „Brâncuși 100”, scriu Dan
ROMANIA LIBERA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289316_a_290645]
-
veacului, apărută în 1995. Cronologia vieții și operei lui Octavian C. Tăslăuanu, studiul Bilborul - sat moldo-transilvan, mediul spiritual și folcloric în care s-a născut Octavian-Codru Tăslăuanu, selecția reperelor critice și ampla fișă bibliografică sunt contribuțiile lui Ș. la volumul aniversar din 1978. Ele constituie nucleele pe baza cărora, amplificând cercetarea și coordonând informația istorico-literară, profesorul toplițean a elaborat biografia Pe urmele lui Octavian C. Tăslăuanu (1997), prima lucrare dedicată autorului jurnalului Trei luni pe câmpul de război... (1915) și al
SANDRU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289461_a_290790]
-
capitol, LAI, 1996, 3; Al. Niculescu, Prezentul continuu, APF, 1996, 3; Monica Spiridon, Pentru o morală a urgenței, LCF, 1996, 33; Dorin Tudoran, Această Monică de necrezut!, RL, 1997, 19; Alex. Ștefănescu, Monica Lovinescu, RL, 1998, 6; Monica Spiridon, Omagiu aniversar. Monica Lovinescu la 75 de ani, R, 1998, 10; Nicolae Florescu, Întoarcerea proscrișilor, București, 1998, 179-183; Mănucă, Perspective, 168-177; Ce vă spune astăzi numele Monica Lovinescu?, JL, 1998, 21-24; Gheorghe Glodeanu, Întrevederi pe unde scurte, JL, 1998, 21-24; Alexandru George
LOVINESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287853_a_289182]
-
fizic sutele de metri pătrați de simeză este o performanță, în condițiile în care efortul susținut și consecvența în proiect nu sînt atributele cele mai evidente ale locului. Și totuși, cîțiva artiști din generația de mijloc, liberi și de presiunile aniversare și de obligațiile derivate din statutul profesional sau din alte constrîngeri circumstanțiale, au reușit să demonstreze că amplitudinea și profunzimea actului artistic sînt posibile în sine, fără festivisme și fără provocări ceremoniale: este suficient să aminitim, în acest sens, expoziția
Un enciclopedist by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17149_a_18474]
-
Scriu cronici literare și recenzii Perpessicius, C.I. Botez, I.C. Chițimia, D. Vatamaniuc, Mihai Novicov, Gh. Vrabie, Ovidiu Papadima, Dan Hăulică, Valeriu Ciobanu, Gh. Bulgăr, Stancu Ilin, Stan Velea, Cornelia Ștefănescu, Marcel Duță, Al. Săndulescu. Revista realizează, de asemenea, multe numere aniversare sau comemorative, dedicate unor scriitori români și străini (I. Heliade-Rădulescu, V. Alecsandri, Mihai Eminescu, I. L. Caragiale, Mateiu I. Caragiale, G. Călinescu, Marin Sorescu, A. P. Cehov ș.a.). Alți colaboratori: Emil Turdeanu, Dan Grigorescu, Mihai Mitu, Margareta Dumitrescu, Cătălina Velculescu, Nicolae Bârna
REVISTA DE ISTORIE SI TEORIE LITERARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289203_a_290532]
-
analizate, într-un tablou documentat cu acribie, căile de acces ale poeziei lui Eminescu în Transilvania, atât în timpul vieții acestuia, odată cu publicarea versurilor în reviste ardelene, cât și post-mortem, prin introducerea poetului în manuale școlare, prin revitalizarea interesului cu prilejuri aniversare sau comemorative etc. În capitolul Opinii critice, unde urmează îndeaproape ideea că în interpretarea operei eminesciene critica din Transilvania a oscilat între părerile lui Titu Maiorescu și cele ale lui C. Dobrogeanu-Gherea, S. împarte criticii lui Eminescu în apologeți și
STAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289852_a_291181]
-
și ilustrată în anii ’50 de Nicolae Moraru, Traian Șelmaru, Nestor Ignat, Sergiu Fărcășan ș.a., multe „edicte” nefiind semnate - , o recuperare sau reactualizare a unor nume de seamă ale literaturii române. Așa se face că apar numeroase articole comemorative sau aniversare despre Mihai Eminescu, I. L. Caragiale, Ion Creangă (Al. Rosetti, Arta prozatorului, G. Călinescu, O expresie monumentală a poporului, Zoe Dumitrescu-Bușulenga, Specific și universalitate, 1964), Nicolae Filimon, Dimitrie Bolintineanu, Duiliu Zamfirescu, Mihail Sadoveanu (omagiat, la împlinirea a optzeci de ani, de
SCANTEIA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289534_a_290863]
-
SENTINELA, publicație apărută la București, săptămânal, de la 25 decembrie 1939 până la 24 septembrie 1944, din inițiativa Ministerului Propagandei, condus de A. Bădăuță. Echipa redacțională nu este prezentată, doar într-un articol aniversar (din numărul 52/1941), semnat de I. Valerian, se menționează că ar fi alcătuită din „câțiva scriitori (dl. G. M. Vlădescu și alții)”. Periodic tipărit în scopul susținerii morale a soldatului român, „pentru a-i fi și prieten și sfătuitor
SENTINELA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289622_a_290951]
-
politică, pe baza articolelor din „Curierul de Iași” și „Timpul”, polemicile critico-filosofice, articolele teoretice asupra teatrului și literaturii populare, iar din proza artistică sunt analizate doar nuvelele Sărmanul Dionis, Cezara, poveștile Făt-Frumos din lacrimă, Borta vântului și „micile povestiri” La aniversară, Sf. Gheorghe în oraș și la țară și Sinucidere. Cu toate acestea, opera lui Eminescu este corect încadrată în mișcarea romantică și în gândirea filosofică europeană, în special germană, cu care poetul a avut cele mai profunde afinități. „Urmând - după cum
SCURTU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289585_a_290914]
-
Edgar Papu, Constantin Noica, Vasile Băncilă, Zoe Dumitrescu-Bușulenga și Șerban Cioculescu, dar și de Nichifor Crainic sau de Radu Gyr. Paginile culturale găzduiesc producții lirice de Nichita Stănescu, Ana Blandiana, Florin Mugur, Geo Dumitrescu, Ioan Alexandru, Emil Botta ș.a. Numărul aniversar 53/1975, dedicat lui Mihai Eminescu, cuprinde articole, studii, eseuri de Șerban Cioculescu (Poetul în conștiința românească), Constantin Noica (Margini și nemargini pururi întineritoare), Constantin Ciopraga, Zoe Dumitrescu-Bușulenga, Nicolae Balotă, George Ivașcu. Totodată, sunt inserate versuri dedicate marelui poet de
TRIBUNA ROMANIEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290260_a_291589]
-
bine structurate - de la cele anunțând noutățile editoriale la cele cu pronunțat caracter de critică literară („Cronica edițiilor”, „Cronica literară”), unde s-au subsumat și portrete-necrolog (Cella Delavrancea, Tudor George, La moartea unui cărturar: Al. Piru, In memoriam. Amita Bhose), articole aniversare (Dimitrie Stelaru - 75 de ani de la naștere, Centenar Mihai Ralea, Tristan Tzara) și memorialistică (Dragoș Morărescu, V. Voiculescu la el acasă, Arșavir Acterian, Emil Botta - straniu poet și actor, Despre un roman al lui Eugen Ionescu: „Solitarul”). Menționabile sunt și
UNIVERSUL CARŢII. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290361_a_291690]
-
Mehedințiu. Z. de z. capătă repede o ținută literară distinctă datorită colaborării unor personalități din afara granițelor, precum Duiliu Vinograschi, Petre Vălimăreanu, Horia Stamatu, Alexandru Gregorian, Octavian Vuia, Eglantina Daschievici ș.a. Dezbaterile teologice, portretele dedicate unor figuri ale ortodoxiei cu prilejuri aniversare sau comemorative (Petru Movilă, Antim Ivireanul), chemările adresate enoriașilor sunt completate de reproduceri din operele unor mari scriitori (Mihai Eminescu, Ion Creangă, Octavian Goga, St. O Iosif ș.a.) și mai ales de versuri primite de la poeți din diaspora. Mai firav
ZORI DE ZI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290748_a_292077]
-
direcțiile și relațiile diplomatice articulate În a doua jumătate a secolului XIX și Începutul secolului XX, dar și imaginea și reprezentările pentru posteritate ale lui Carol, ale familiei regale și ale monarhiei În general. Deși inițiat cu prilejul unui moment aniversar, volumul nu este o sumă de intervenții omagiale, ci mai curând un mijloc de reflecție și de analiză documentată, atât de necesar spațiului istoriografic românesc. Simpozionul, desfășurat sub Înaltul Patronaj al Majestății Sale Regelui Mihai I, căruia i se cuvine
CUVÂNT ÎNAINTE. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by Gheorghe Cliveti, Adrian- Bogdan Ceobanu, Ionuţ Nistor () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1245]
-
conflictului dramatic: Marivaux și Anouilh), Cornelia Comorovski, Elenă Vianu, Gheorghe Vrabie, Cornel Mihai Ionescu (Câteva probleme estetice în gândirea lui Dante, Don Quijote, mit modern, Janus bifrons - umorul pirandellian de la retorica la farsă transcendentala). Din 1966 sumarul se structurează pe secțiuni aniversare sau comemorative, dedicate lui Cervantes, Shakespeare, Dickens, Ronsard, Byron, Gorki, Hugo, Boccaccio, Kleist, dar și lui V. I. Lenin, există și secțiuni de critică și istorie literară, de recenzii și revista revistelor, de metodica a predării limbilor străine. Alți colaboratori
STUDII DE LITERATURA UNIVERSALA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289996_a_291325]
-
asumă această misiune cu un scop bine precizat și la care participa mai multe echipe, pe baza unui regulament propriu specific, recunoscut si respectat de toți participanții. Fiecare competiție oficiala sau mai puțin oficială sau amicală (de pregătire, de verificare, aniversară) este organizata pe baza propriului regulament; Elaborat de organizatorii competiției respective, regulamentul trebuie să fie aprobat de forul superior al organizatorului respectiv. De regula un regulament al unei competiții de baschet cuprinde mai multe capitole necesare pentru buna desfășurare a
BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI. In: BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI by CĂTĂLIN CIOCAN () [Corola-publishinghouse/Science/360_a_642]
-
unei Penelope moderne, ci cu încrederea și statornicia unei țărănci cu credință în Dumnezeu. Cel revenit „de dincolo”, adică din Uniunea Sovietică, asemenea tinerilor adormiți din Efes în tradiția ortodoxă, este actorul angajat de copii ca să îi lumineze bătrânei ceasul aniversar. Rod al unei manipulări medico-militare ultrasecrete sau răspunsul divinității la dragoste și credință? Abilitatea constă în glisarea pe corzile tuturor interpretărilor posibile, într-un spațiu scenic admirabil controlat. Între aceste două piese se plasează spectacolul în stil antic Constantin cel
TAMAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290044_a_291373]
-
-se și la Ion, romanul lui Liviu Rebreanu, în vreme ce Hermine Pilder-Klein optează pentru fragmente din Pădurea spânzuraților. Din proza lui Emil Gârleanu și a lui I. Al. Brătescu-Voinești tălmăcește Olimpia Borănescu-Filittis, iar din lirica germană modernă - Filomela Brătianu. În numărul aniversar (3/1934) dedicat poetului, G. Murnu transpune Cufundătorul de Schiller. Opera și personalitatea lui Friedrich Nietzsche fac obiectul a numeroase intervenții, printre care C. Rădulescu-Motru, Filosofia lui Fr. Nietzsche în România, Virgil Tempeanu - traducerea unui grupaj consistent din poemele filosofului
REVISTA GERMANISTILOR ROMANI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289215_a_290544]
-
publică studiul Începuturile teatrului românesc în Ardeal. Numeroase sunt și cronicile plastice, în care Horia Stanca prezintă expozițiile N. Brana și Cornel Codreanu, apar și studii precum cel aparținând lui C.S. Anderco, Arta plastică și viața sufletească, sunt marcate momentele aniversare sau comemorative, bunăoară articolul lui George Sbârcea 30 de ani de la moartea lui Paul Cézanne. Evocarea unor personalități culturale reprezintă o constantă a N.r., în sumar intrând articole de Vasile Netea (Ion Pop-Reteganul), At. Motogna și Horia Stanca (In memoriam
NAŢIUNEA ROMANA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288364_a_289693]
-
politice ale lui Caragiale. Spre sfârșitul anului el va mai colabora cu două „cronici”, iar în martie 1911, cu articolele Diplomație subțire și Sărbători mâhnite. La începutul anului următor, când scriitorul împlinea șaizeci de ani, O. îi consacră un număr aniversar, la care participă Mihail Dragomirescu, Cincinat Pavelescu, M. Sadoveanu, G. Topîrceanu, Gh. Ghibănescu ș.a. Comentarii privitoare la situația politică sau economică dau și Gh. Ghibănescu, C. Blumenfeld (cu pseudonimele C. Fleuer, Flory, Scrutator), Panait Zosân, V. I. Pella, A. Scriban
OPINIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288547_a_289876]
-
Cristea, „Fața lumii”, FLC, 1971, 51; Adrian Popescu, „Fața lumii”, ST, 1972, 23; Sorin Titel, Experiență și transcriere, RL, 1975, 52; Virgil Carianopol, „Primăvară în infern”, R, 1981, 8; Al. Raicu, Stelian Păun - 70, RL, 1983, 9; Al. Raicu, Popas aniversar, RL, 1988, 11; Cristea, Teleorman, 513; Popa, Ist. lit., II, 942. O.I.
PAUN-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288724_a_290053]
-
străine care au exprimat opinii prețioase despre limba română, pentru ca în a treia să fie înmănuncheate câteva portrete de lingviști și filologi români de prim rang: Emil Petrovici, Iorgu Iordan, Al. Rosetti, Al. Graur și Dimitrie Macrea. Elaborate cu prilejuri aniversare, textele depășesc festivismul ocazional, pentru a sublinia liniile de forță ale unor activități științifice exemplare. Cercetările lingvistice și filologice l-au pus pe M. în relație cu literatura română veche, care i-a oferit materia de studiu pentru lucrarea Contribuții
MIHAILA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288124_a_289453]
-
și Flacăra 4, difuzând aceleași idei prin articolele lui Geo Șerban, Al. Popovici, Mihail Raicu ș.a. sau România liberă 5 prin cele ale lui Mihail Cosma, G. Mărgărit, Catrinel Oproiu, M. Sadoveanu, L. Sărățeanu ș.a. Dar iată și sumarul numărului aniversar din Scânteia 6: Un măreț tezaur redat poporului (editorial). Ion Vitner - Câteva momente din viața lui Eminescu. Nestor Ignat - Cu privire la opera lui Mihai Eminescu. Petru Dumitriu - Vom lupta pentru ca nicăieri și niciodată să nu mai fie posibilă drama lui Eminescu
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
față acestei situații, pentru a da revoluției culturale din țara noastră o puternică bază tehnică-materială, partidul nostru a hotărât construirea „Casei Scânteii”. Cu sprijinul de neprețuit al Uniunii Sovietice, Combinatul „Casa Scânteii” a intrat parțial În funcțiune. (Ă)”. * Acest eveniment aniversar prilejuiește și dezvăluirea altor aspecte: contrastul Între „maculatura putredă” de dinainte de 1944 și literatura „idealului comunist”, componentele exemplare ale acestei literaturi, Începutul expansiunii acesteia În lume (Petru Dumitriu, M.Davidoglu, Zaharia Stancu, Nagy Istvan, ș.a.). Despre acestea și altele, În
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
da Vinci (1/2002) ș.a. Totodată, sunt marcate momente de seamă ale istoriei naționale, fie prin publicarea unor articole scrise special pentru evenimentele aniversate, fie prin reproducerea, integrală sau parțială, a unor comunicări ținute în Aula Academiei în cadrul unor sesiuni aniversare: 120 de ani de la cucerirea independenței de stat a României (10/1997), 80 de ani de la bătăliile de la Mărăști, Mărășești și Oituz (10/1997), 80 de ani de la Marea Unire (1-2/1998), 150 de ani de la revoluția de la 1848 (7-8
ACADEMICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285148_a_286477]