9,656 matches
-
suicid se gândesc mai des la moarte în general, la propria lor moarte, și pregătesc mai des o nouă trecere la act. Roberts și colab. (1998) au evaluat într-un studiu asupra unei populații generale de adolescenți că prezența unor antecedente de tentativă de suicid multiplică ideile în legătură cu moartea de cinci ori, ideile de suicid de șapte ori și proiectele de suicid de unsprezece ori, ceea ce explică procentul mare de recidivă. Este aceeași situație pe care au constatat-o Golston și
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
vârste între 12 și 19 ani spitalizați la psihiatrie, în cadrul căreia au individualizat patru grupe: - cei care au fost spitalizați ca urmare a unei prime tentative de suicid; - cei care au fost spitalizați pentru o recidivă suicidară; - cei care au antecedente de tentativă de suicid dar sunt spitalizați pentru un alt motiv; - și cei care n-au avut niciodată o tentativă de suicid. Evaluând depresia cu ajutorul BDI, rezultă că subiecții având în antecedente o tentativă de suicid și subiecții cu tentativă
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
spitalizați pentru o recidivă suicidară; - cei care au antecedente de tentativă de suicid dar sunt spitalizați pentru un alt motiv; - și cei care n-au avut niciodată o tentativă de suicid. Evaluând depresia cu ajutorul BDI, rezultă că subiecții având în antecedente o tentativă de suicid și subiecții cu tentativă de suicid recidiviști prezintă un nivel al depresiei mai ridicat (scor de depresie medie spre ridicat) decât cei spitalizați pentru o primă tentativă de suicid; aceștia din urmă au, de asemenea, un
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
tentativă de suicid. Primele tentative de suicid sunt mai frecvent legate, în studiul lor, de tulburările de adaptare decât tentativele de suicid repetate și au deci un prognostic mai bun. În schimb, nivelul depresiei la adolescenții care au avut în antecedente o tentativă de suicid și la cei care au recidivat este similar: absența unei tentative de suicid recente nu trebuie deci să fie considerată ca fiind securizantă. Larsson și Ivarsson (1998) au constatat și ei o corelație între gravitatea depresiei
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
indicatorilor de risc speciali la adolescenții deprimați care ar trebui să ne facă să ne așteptăm la o tentativă de suicid. Kienhorst și colab. (1991) au comparat astfel 48 de adolescenți predispuși la sinucidere cu 66 de adolescenți deprimați fără antecedente suicidare. Pornind de la un interviu semi-structurat, ei au identificat 7 variabile notate cu 0 sau 1: luare în greutate, pierderea energiei, absența tatălui, pesimism, disperare, antecedente de proiect suicidar, risc de reușită a sinuciderii în funcție de gravitate sa. O notă mai
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
comparat astfel 48 de adolescenți predispuși la sinucidere cu 66 de adolescenți deprimați fără antecedente suicidare. Pornind de la un interviu semi-structurat, ei au identificat 7 variabile notate cu 0 sau 1: luare în greutate, pierderea energiei, absența tatălui, pesimism, disperare, antecedente de proiect suicidar, risc de reușită a sinuciderii în funcție de gravitate sa. O notă mai mare de 4 permite identificarea probabilității apariției unei tentative de suicid cu o sensibilitate de 90% și o specificitate de 83%. La un an după prima
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
depresive și nu de folosirea sau dependența de o substanță. Golston și colab. (1998), care în lucrarea lor în care au comparat adolescenții care au avut o primă TS, cu cei spitalizați pentru recidivă de TS, cei care au avut antecedente de suicid mai vechi și cei care n-au avut nici o tentativă de suicid, n-au găsit nici o diferență semnificativă între cele patru grupuri în ceea ce privește consumul de substanțe. Aceste rezultate pun în discuție diferitele modalități de consumare a substanțelor, modalități
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
absența unei patologii depresive. Astfel, în studiul lui Renaud și colab. (1999) care compară 140 adolescenți sinucigași (dintre care 59 cu tulburări de conduită) cu 131 adolescenți martor (dintre care 18 cu tulburări de conduită), un sfert dintre sinucigașii cu antecedente de tulburări de conduită prezentau analize toxicologice pozitive pentru cel puțin o substanță (alcool la două treimi din cazuri). În cadrul acestei populații cu tulburări de conduită, depresia nu pare să aibă un rol semnificativ în privința riscului suicidar. În concluzie, consumul
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
9 679 adolescenți norvegieni școlarizați, Wichstrøm și colab. (2000) estimează că riscul suicidar este de două ori mai ridicat la adolescenții care trăiesc doar cu unul dintre părinți. Se constată destul de des absența tatălui sau a oricărei altei autorități paternale. Antecedentele patologice familiale sunt frecvente: în aproape o treime dintr-o serie de cazuri de adolescenți spitalizați la psihiatrie, unul sau ambii părinți erau tratați în secțiile de psihiatrie sau erau alcoolici (Laurent și colab., 1993). Este aceeași situație care a
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
adolescenți spitalizați la psihiatrie, unul sau ambii părinți erau tratați în secțiile de psihiatrie sau erau alcoolici (Laurent și colab., 1993). Este aceeași situație care a fost constatată la populațiile de adolescenți care au reușit să se sinucidă: mai multe antecedente în cadrul familiei în ceea ce privește tulburările de dispoziție și consumul de substanțe, în special alcoolism al tatălui (Renaud și colab., 1999). Klimes Dougan și colab. (1999) au fost preocupați în special de copiii cu mame deprimate: autorii au observat timp de mai
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
părintelui deprimat atunci când tânărul este confruntat cu un eveniment de viață negativ; - climat familial marcat mai puternic de conflicte și mai angoasant; - cazuri de expunere la tentative de suicid în cadrul familiei; - vulnerabilitate biologică familială în ceea ce privește depresia, dar și privind sinuciderea. Antecedentele suicidare sau tentativele de suicid în cadrul familiei, cum ar fi decesul unui părinte, sunt de asemenea mai frecvente la adolescenții cu tentativă de suicid. În studiul lui Larsson și Ivarsson asupra populației clinice (1998), „expunerea la suicid”, spre exemplu antecedentele
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
Antecedentele suicidare sau tentativele de suicid în cadrul familiei, cum ar fi decesul unui părinte, sunt de asemenea mai frecvente la adolescenții cu tentativă de suicid. În studiul lui Larsson și Ivarsson asupra populației clinice (1998), „expunerea la suicid”, spre exemplu antecedentele privind tentativa de suicid în anturajul imediat (familial și extra-familial) și numărul de tentative de suicid efectuate de către adolescent sunt într-o strânsă relație: 72% expuneri la suicid în cazul tentativelor de suicid repetate, 50% în cazul unei singure tentative
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
schimb, nivelul sociocultural al familiei, doar acesta, nu constituie un element discriminant. În sfârșit, adolescenții cu tentativă de suicid, în ansamblul lor, manifestă o mai mare sensibilitate la evenimentele de viață și o mai mare frecvență a acestor evenimente în antecedente. Regăsim astfel mai des o schimbare de domiciliu, plecarea unui membru al familiei, decesul unei persoane apropiate, schimbarea școlii, rupturi sentimentale sau în cadrul grupului de prieteni, modificări ale vieții de familie (șomaj, pensionare, boală a unuia din părinți) etc. Pentru
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
fost prezentate pe larg mai înainte. CONSUMUL DE SUBSTANȚE Acest aspect a fost, de asemenea, abordat deja. TULBURĂRI ANXIOASE Întâlnim în special angoasa de separare (la cei mai tineri) și atacurile de panică. Astfel, Shaffer și colab. (1996) au constatat antecedente de atac de panică la 10% dintre sinucigașii studiați. Gould și colab. (1998) notează, de asemenea, o asociere semnificativă între tentativa de suicid și atacul de panică la adolescenții obișnuiți. Trebuie să ne reamintim că atacul de panică este adesea
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
prima tentativă). Alte studii izolează unii factori care par mai specifici pentru recidivă dintre care cităm: - existența unui diagnostic psihiatric de psihoză sau de personalitate patologică la adolescent, stadiu limită în special (Davidson și Choquet, 1988: Jeammet și Birot, 1994); - antecedente familiale patologice, alcoolism în special (Pfeffer și colab., 1994); - antecedente de abuzuri sexuale la care doar frecvența pare a fi corelată cu repetarea actului suicidar (Wahl și colab., 1998); - o patologie relațională familială. Adolescentul o exprimă fie prin faptul că
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
specifici pentru recidivă dintre care cităm: - existența unui diagnostic psihiatric de psihoză sau de personalitate patologică la adolescent, stadiu limită în special (Davidson și Choquet, 1988: Jeammet și Birot, 1994); - antecedente familiale patologice, alcoolism în special (Pfeffer și colab., 1994); - antecedente de abuzuri sexuale la care doar frecvența pare a fi corelată cu repetarea actului suicidar (Wahl și colab., 1998); - o patologie relațională familială. Adolescentul o exprimă fie prin faptul că părinții n-au sentimente de afecțiune pentru el, fie prin
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
7% (191) au mai avut o tentativă de suicid. Există o diferență semnificativă între cei care au avut anterior o primă tentativă de suicid (este vorba de un număr de 42 din cei 191) și cei care nu prezentau acest antecedent: existența unei tentative de suicid anterioară multiplică cu 3,5 riscul de a avea din nou o tentativă de suicid în următorii doi ani care au fost sub observație. De altfel, „autopsiile psihologice” efectuate pornind de la cazuri de suicid demonstrează
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
unei tentative de suicid anterioară multiplică cu 3,5 riscul de a avea din nou o tentativă de suicid în următorii doi ani care au fost sub observație. De altfel, „autopsiile psihologice” efectuate pornind de la cazuri de suicid demonstrează că antecedentele de tentativă de suicid sunt în mod deosebit frecvente. Martunnen și colab. (1995), în studiul lor asupra a 53 cazuri de sinucideri (49 băieți, 9 fete), au constatat că 66% dintre fetele și 27% dintre băieții care s-au sinucis
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
tentativă de suicid sunt în mod deosebit frecvente. Martunnen și colab. (1995), în studiul lor asupra a 53 cazuri de sinucideri (49 băieți, 9 fete), au constatat că 66% dintre fetele și 27% dintre băieții care s-au sinucis aveau antecedente de tentative de suicid. În sfârșit, după cunoștințele noastre, nu există nici un studiu care să compare, pe de o parte, modul de îngrijire și recidiva/recidivele sau, pe de altă parte, modalitățile de repetare a tentativelor (repetare în care metodele
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
decedat față de 1,6 și 1,8% în populația martor. Mai mult, rata morbidității în cazul bolilor psihice, dar și în cazul bolilor somatice (rata morbidității evaluată prin numărul de săptămâni de boală declarate) este mai ridicată în cadrul populației cu antecedente de suicid băieți sau fete decât în cadrul populației generale. Acesta este unul dintre primele studii epidemiologice care a schimbat percepția privind TS la adolescent și a contribuit la reconsiderarea punctului de vedere mai degrabă banalizant al epocii. Granboulan și colab
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
singurul care a pus cel mai bine în lumină această dimensiune este Jeammet și școala sa, în studiul multicentric din 1994. Această fragilitate narcisiacă, ale cărei manifestări le regăsim pe parcursul deteriorărilor cadrului copilăriei mici copilării (fie în registrul abandonului cu antecedente de multiple rupturi și separări, fie în registrul excesului cu relații precoce de tip simbiotic), nu permite constituirea limitelor asiguratoare sinelui și îl face mereu tributar obiectelor de sprijin. Aceste obiecte devin în această situație atât indispensabile cât și amenințătoare
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
repliere, de indiferență etc. Și în acest caz prescrierea unui timoregulator ar trebui avută în vedere mai des decât se obișnuiește. Este evident că, în momentul în care sunt prezente celelalte criterii de orientare în favoarea unei tulburări bipolare, în special antecedente familiale, această abordare psihofarmacologică ar trebui propusă rapid. Se va folosi în acest caz carbonatul de litiu, prescris după aceleași reguli ca și la adult, cu aceleași precauții și chiar cu aceeași supraveghere. Foarte utile se pot dovedi noile medicamente
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
unui internat, a unui cămin, se poate dovedi necesară. FACTORII DE RANGUL TREI: FAMILIE, MEDIU Trebuie evaluată calitatea: - funcționării familiale, în particular identificarea tuturor factorilor de dezorganizare relațională sau socială: separare, divorț, dar mai ales conflicte parentale majore și durabile, antecedente de violență familială între soți sau agresiuni fizice asupra copiilor (asupra subiectului însuși sau asupra unui membru al fratriei sale), antecedent de abuz sexual, afecțiune mentală a părinților etc.; - evaluată calitatea relațiilor dintre adolescent și părinții săi (nivel de tensiune
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
particular identificarea tuturor factorilor de dezorganizare relațională sau socială: separare, divorț, dar mai ales conflicte parentale majore și durabile, antecedente de violență familială între soți sau agresiuni fizice asupra copiilor (asupra subiectului însuși sau asupra unui membru al fratriei sale), antecedent de abuz sexual, afecțiune mentală a părinților etc.; - evaluată calitatea relațiilor dintre adolescent și părinții săi (nivel de tensiune, de satisfacție în cadrul acestor relații); - evaluată calitatea mediului și a relațiilor sociale ale tânărului: izolare socială, repliere și dificultăți relaționale sau
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
sunt atrași profesori de la alte școli, care vor realiza corectarea. Apoi, o altă strategie benefică poate fi extinderea lucrărilor cu caracter secret, care asigură anonimatul celor apreciați. Mai invocăm efortul volitiv permanent venit din partea profesorului de a pune între paranteze antecedentele apreciative la adresa unui elev, de autoimpunere a unei valorizări cât mai obiective. În evaluarea conduitei se pot identifica două variante ale efectului „halo”. Cea dintâi este constituită de efectul „blând” (forgiveness behaviour), caracterizat prin tendința de a aprecia cu indulgență
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]