2,598 matches
-
relativ ce: orice, ceva, fiece: Mi-a cerut ceva. Dublarea cu pronume personale - formă scurtă neaccentuată - este adesea facultativă sau stă în legătură cu o serie de nuanțări semantice sau stilistice, în interiorul corelației cunoscut-necunoscut. Prezintă caracter facultativ sau orientat stilistic reluarea (sau anticiparea) prin pronume personal a: • substantivelor în dativ care urmează verbului: Am dat Monei toate florile./ I-am dat Monei toate florile.; • pronumelor nehotărâte, în dativ, când urmează verbului: Am adus fiecăruia câte un album./ I-am adus fiecăruia câte un
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Identitatea semantică subiect-obiect-circumstanță marchează pronumele reflexiv: Ei au construit în jurul lor un zid de nepătruns. Pronumele personal se caracterizează prin absența acestei identități: Noi am construit în jurul lor un zid de nepătruns. Identitatea de pronume reflexiv poate fi întărită de anticiparea formei accentuate prin forma neaccentuată își (și): Ei și-au construit în jurul lor un zid de nepătruns. Aceeași distincție caracterizează și raportul dintre genitivul singular la persoanele I și a II-a: Eu am săpat în jurul meu un șanț. (reflexiv
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
-mi-i mie ochii negri... nu privi cu ei în laturi.” (M. Eminescu) „Clădirea-și este sieși idol.” (Șt. Aug. Doinaș) „În sunete din urmă pătrunde-n fire cânt, Jelind-o pe crăiasa cu chip frumos și sfânt.” (M. Eminescu) • anticiparea funcției de complement; când forma lungă a pronumelui (sau substantivul) precede forma scurtă: „Ca să pot muri liniștit, pe mine /Mie redă-mă.” (M. Eminescu) „Lor le e mult mai simplu să spună despre un nor că e un nor și
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
pronominală scurtă prin care se realizează o anumită funcție sintactică (complement direct sau indirect) fixează identitatea acestei funcții. Astfel, în versurile eminesciene: „Căci perdelele-ntr-o parte când le dai, și în odaie/Luna varsă peste toate voluptoasa ei văpaie.”, anticiparea pronumelui le prin substantivul în acuzativ perdelele marchează situarea acestei forme scurte în acuzativ și identitatea ei funcțională de complement direct. În schimb, în versurile „Vara doina mi-o ascult/ Pe cărarea spre izvor,/ Ce le-am dat-o tuturor
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
exprimând realități umane: „Această mișcare a omului o înfurie și mai rău pe femeie.” (M. Preda) Observații: Întrebuințarea morfemului pe la acuzativul substantivelor comune desemnând realități umane stă în legătură cu articularea substantivului prin care se realizează, cu determinanții săi sintactici și cu anticiparea sau reluarea complementului direct prin forma scurtă a pronumelui personal. Când lipsește pronumele personal (de anticipare sau reluare), morfemul pe nu intervine: „Am văzut portarul (un portar) dar „L-am văzut pe portar.” Când este articulat cu articol hotărât și
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Observații: Întrebuințarea morfemului pe la acuzativul substantivelor comune desemnând realități umane stă în legătură cu articularea substantivului prin care se realizează, cu determinanții săi sintactici și cu anticiparea sau reluarea complementului direct prin forma scurtă a pronumelui personal. Când lipsește pronumele personal (de anticipare sau reluare), morfemul pe nu intervine: „Am văzut portarul (un portar) dar „L-am văzut pe portar.” Când este articulat cu articol hotărât și are un determinant sintactic, substantivul-complement direct primește morfemul pe, chiar dacă nu este anticipat printr-un pronume
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
izolate, în dizartrie sunt atinse alte componente: respirația, ritmul, fonația, cursivitatea rostirii. Din grupa tulburărilor de ritm, se observă la vârstă școlară bâlbâiala. Aceasta se manifestă prin repetarea unui sunet sau a unei silabe, printr-o tensiune vocală dată de anticiparea momentului blocajului, prin tulburări respiratorii intermitențe, prin tulburări de fonație care conduc la o voce lipsită de ritm și modulare, prin pauze mari realizate înainte de a vorbi sau chiar refuzul comunicării. În planul psihicului, acesti școlari devin nervoși, neliniștiți, irascibili
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
pentru) negociere 7. (Simț) pedagogic BCĂUTARE 1. Curiozitate C ANALIZĂ 1. Analiză 2. (Spirit) critic 3. (Putere de) sinteză D COMUNICARE 1. Discreție 2. Reacție E GESTIUNE 1. Perseverență 2. Rigoare F ORGANIZARE 1. (Putere de) adaptare 2. (Capacitate de) anticipare 3. (putere de) decizie 4. Inițiativă 5. (Spirit) organizatoric 240. Menționați asociațiile profesionale existente în România R: * ABR (Asociația Bibliotecarilor din România) * ANBBPR (Asociația Națională a Bibliotecarilor și a Bibliotecilor Publice) * ABBNR (Asociația Bibliotecarilor din Biblioteca Națională a României) * ABIDOR
Biblioteconomie în întrebări şi răspunsuri by Marinescu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/450_a_1367]
-
inedit și ocolesc căile bătătorite de rezolvare; raritatea statistică a răspunsurilor este indicele de originalitate; -elaborarea se referă la capacitatea de a planifica o activitate ținând seama de cât mai multe detalii, este aptitudinea organizării coerențe a informațiilor, a ideilor, anticiparea rezultatului final, elaborarea de ipoteze multiple și selectarea celor semnificative; indicele de elaborare reprezintă numărul de detalii care completează și nuanțează răspunsul; -sensibilitatea la probleme este atitudinea deschisă receptiva față de nou, față de trebuințele și sentimentele altora, sesizând problemele acolo unde
CREATIVITATEA ÎN CONTEXTUL EDUCAŢIEI ESTETICE / Metode și tehnici de dezvoltare by Marieana Lucianu/Adriana Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/756_a_1051]
-
de cunoaștere umană; reînnoirea structurii de profunzime a jocului poate fi echivalată cu o autentică depășire a „crizei de temelii” din domeniul fotbalului; oferă o soluție eficientă de armonizare a conduitelor individuale cu interesele acțiunii colective în cadrul microgrupurilor umane; permite anticiparea soluțiilor optime pentru dezvoltarea intensivă a sistemelor de joc actuale; implică reelaborarea principiilor de antrenament în raport cu noile cerințe și exigențe de joc și cu datele furnizate de sectoarele științelor actuale. Tactica, și în mod special tactica modernă din jocul de
Bazele generale ale fotbalului by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/357_a_953]
-
rapide de analiză, comparație, sinteză și decizie care au loc în scoarța cerebrală, se materializează prin fluxul nervos continuu în executarea celor mai potrivite și eficiente procedee tehnice. Dezvoltarea gândirii tactice se realizează prin cultivarea la jucători a spiritului de anticipare și selecționare a situațiilor ivite în urma declanșării acțiunilor tactice proprii și ale adversarului. Trebuie să subliniem că exercițiul de gândire al fiecărei execuții tehnice duce la încărcarea acesteia cu conținut tactic, proces desfășurat pe întregul parcurs al instruirii sportive, chiar
Bazele generale ale fotbalului by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/357_a_953]
-
rapide de analiză, comparație, sinteză și decizie care au loc în scoarța cerebrală, se materializează prin fluxul nervos continuu în executarea celor mai potrivite și eficiente procedee tehnice. Dezvoltarea gândirii tactice se realizează prin cultivarea la jucători a spiritului de anticipare și selecționare a situațiilor ivite în urma declanșării acțiunilor tactice proprii și ale adversarului. Trebuie să amintim că exercițiul de gândire al fiecărei execuții tehnice duce la încărcarea acesteia cu conținut tactic, proces desfășurat pe întregul parcurs al instruirii sportive, chiar
Bazele generale ale fotbalului by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/357_a_953]
-
piciorul de remorcă este ținut îndoit strâns în timp ce corpul trece peste gard, până când genunchiul ajunge înaintea corpului și accelerează în jos spre pistă pentru reluarea contactului. Succesiunea fazelor alergării presupune realizarea următoarelor: * adaptarea tehnicii la viteze variabile (ritmul de alergare); * anticiparea sosirii gardului; * în faza de zbor, piciorul de atac nu poate coborî rapid dacă piciorul de remorcă nu depășește gardul în același timp; * în faza de zbor, piciorul de remorcă nu poate depăși gardul înainte ca piciorul de atac să
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
Nici una dintre viețile din această lume, inima nu-și alege.” Capitolul II Proiectarea și desfășurarea lecțiilor de abilități practice prin tehnica origami II.1. Proiectarea anuală și pe unități de învățare Proiectarea didactică poate fi definită ca fiind procesul de anticipare a pașilor ce urmează a fi parcurși în realizarea activității didactice. După G. de Landsheere[10], a proiecta înseamnă: - a defini obiectivele formării, la unul sau mai multe niveluri; - a sugera teme de activitate susceptibile de a provoca învățarea în
?ABILIT??ILE PRACTICE by LOREDANA ?AR? () [Corola-publishinghouse/Science/83165_a_84490]
-
a provoca învățarea în sensul dorit; - a oferi posibilitatea alegerii metodelor și mijloacelor de predare-învățare; - a propune instrumente de evaluare a predării și învățării; - a determina condițiile prealabile ale unei activități eficiente. Sintetizând, proiectarea activității didactice este un demers de anticipare a obiectivelor, conținuturilor, metodelor și mijloacelor de învățare, a instrumentelor de evaluare, precum și a relațiilor ce se stabilesc între toate aceste elemente în contextul unei modalități concrete de organizare a experienței respective. În condițiile introducerii și aplicării noului curriculum, conceptul
?ABILIT??ILE PRACTICE by LOREDANA ?AR? () [Corola-publishinghouse/Science/83165_a_84490]
-
de înlănțuirea intervalelor de sextă mică (măsura 57), o altă versiune de ortografiere a cvintei mărite afirmate anterior. Pedala de rezonanță va însoți fiecare timp al măsurilor, în scopul de a evita mixtura sonoră aglomerată. Apelând din nou la modalitatea anticipării secțiunilor sau a delimitării formei macro structurale prin aportul schimbărilor agogice, Debussy menționează încetinirea tempo-ului (En retenant) în ultimele patru măsuri ale acestui episod al stărilor fluctuante. În armonia disonantă a acordului mărit ce își află rezolvarea într-un
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
să iasă prin una din urechile bunicei sale, mama sa neavând deloc ureche muzicală...”(Fuchsiada. Poem eroico-erotic și muzical, în proză). Metoda scriiturii urmuziene este a dicteului automat care asociază termeni aparținând unor câmpuri semantice aparent incompatibile, de aici o anticipare a literaturii absurdului. Filonul literaturii absurdului, considerându l pe Urmuz unul dintre precursorii „tragediei limbajului", a fost explorat postum. Mai aproape poate de spiritul dadaist deși nu pare să fi avut cunoștință de existența curentului Dada prin gustul primejdios pentru
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
și le-a dat tuturor o nuanță de incertitudine, și a multiplicat interpretările posibile).” Personajul își recunoaște labilitatea psihică și își pune problema autenticității trăirilor, precum și aceea a exprimării sincere a adevărului. Personajul lui Holban găsește o plăcere diabolică în anticiparea propriei nefericiri și în construirea de scenarii funeste. Trecutul apasă și îndreptățește temerea că nefericirea va urma, căci în sufletul personajului s-au stratificat toate eșecurile sale: „nu încerc o dragoste nouă, căci port în mine cataclismele experiențelor vechi...” . Dacă
Adev?r ?i mistificare ?n proza lui Anton Holban by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84074_a_85399]
-
psihologic al seducției ieftine este prezentat în toata goliciunea sa. În romanul O moarte care nu dovedește nimic tema morții se repetă obsesiv cu variațiuni care nu fac decât să potențeze sepulcralul. Personajul lui Holban găsește o plăcere diabolică în anticiparea propriei nefericiri și în construirea de scenarii funeste. Trecutul apasă și îndreptățește temerea că nefericirea va urma, căci în sufletul personajului s-au stratificat toate eșecurile sale. Romanul lui Anton Holban ridică serioase probleme de comportament al bărbatului, normalitatea sa
Adev?r ?i mistificare ?n proza lui Anton Holban by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84074_a_85399]
-
complexul de situații pe care le evocăm, o economie poate fi caracterizată ca fiind în inflație sau nu. - O inflație există atunci când creșterea de prețuri nu este anticipabilă 970. De regulă, surpriza poate provoca fenomenul și-l poate amplifica. Imposibilitatea anticipării presupune și un nivel ridicat de fluctuație, de instabilitate a economiei în structura sa, în raporturile dintre întreprinderi în legătură cu factorii de producție și raritatea acestora, tendințe în evoluția unor ramuri și subramuri ale economiei. - Putem discuta despre inflație atunci când creșterile
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
fi imposibil înseamnă a dovedi totodată că socialismul este impracticabil"1205. Mises are dreptate! Socialismul este, din punct de vedere economic, impracticabil. Se întâmplă așa deoarece prețul nu are un rol de simplă informare, ci și de calcul economic, de anticipare și previziune economică. Prețul este o sinteză a mișcării economiei. Orice alt tip de cuantificare a mișcărilor economice presupune luarea în calcul a mult multor alte variabile. "Calculul pe dos" pe care ni-l propune socialismul este un calcul mult
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
rândul său încă două sau trei, fiecare dintre acestea putând face carambol pe bandă în alte câteva. Fiecare mișcare schimbă cadrul în care se fac mișcările următoare. Jucătorul cu mâna cea mai bună și cu cea mai mare dexteritate în anticiparea alinierilor viitoare se va descurca cel mai bine. Este recomandat a ține seamă de toate regulile și curtoaziile, dar aveți întotdeauna opțiunea ca și la biliard să vă loviți oponentul cu bâta în cap. Dacă noul nostru președinte se va
Memorandum către președintele ales by MADELEINE ALBRIGHT () [Corola-publishinghouse/Science/999_a_2507]
-
și evoluția creditelor și ale ratei dobânzilor. Urmărirea, analiza și compararea acestor factori pe o perioadă mai lungă de timp (nu numai de câteva luni) permit stabilirea unui punct de vedere mult mai elocvent și mai complet asupra momentului de anticipare, asupra declanșării unei recesiuni (ca timp, extindere și profunzime) și a evoluției ei în cadrul ciclului economic al unei crize economice. * * * Chiar dacă la prima vedere pare un fapt cu totul întâmplător de cele mai multe ori este neglijat sau chiar desconsiderat -, merită să
Crizele economice şi ciclicitatea lor by Alexandru Berca [Corola-publishinghouse/Science/935_a_2443]
-
să stabilească relații, să se înțeleagă cu alții, să-și stabilească scopuri comune și să acționeze în grup pentru atingerea lor. Experiența derulării acestor proiecte a conferit elevilor noștri optimism, relaxare, respect de sine, dar și ambiție, hotărâre, capacități de anticipare previziune, o gamă largă de abilități pe care se vor baza în viața adult. CERCURILE ELEVILOR Cercurile de elevi sunt forme de activitate educativă care completează procesul educativ realizat la clasă, deosebindu-se de acesta atât prin conținut cât și
Jurnal de bord by Vasilescu Roxana Violeta () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1689_a_2953]
-
Foka să interpreteze corect sensul global implicit al textului ("maxima sa de morală", cum spuneau anticii) îl obligă pe narator să formuleze explicit (Kaliaev [3]) o evaluare finală-PnΩ. Putem spune că sancțiunea lui "Ei, și?" manifestă din partea naratorului o proastă anticipare a capacităților interpretative a auditorului său. Să adăugăm, pentru a încheia, că porțiunile de text pot fi rezumate sub formă de blocuri tematice. Am putut vedea importanța acestor blocuri în decupajul textului despre pădurea ecuatorială. 3.2. Macro-act de discurs
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]