2,449 matches
-
16 Traducerea românească, făcută după versiunea spaniolă, realizată de autor și tipărită în 1983, a fost publicată în volumul Eugen Coșeriu, Lingvistică din perspectivă spațială și antropologică, Chișinău, "Știința", 1994, pp. 129-150. 17 Eugen Coșeriu, Lingvistică din perspectivă spațială și antropologică, p. 135. 18 Ibidem, p. 146. 19 Ibidem, p. 148. 20 De altfel, traducerile în italiană și în română ale lucrării Lingvistica textului sînt subintitulate Introducere în hermeneutica sensului. 21 Vezi Rodica Nagy, op. cit., p. 87. 22 Heinz Vater, Einführung
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
baze raționale, Pannenberg construiește o argumentație solidă care include: delimitarea așteptărilor eschatologice ale evreilor de învierea generală a morților, o analiză istorico-critică a tradițiilor referitoare la Înviere, exegeza textelor despre Înviere, reflecția filozofică asupra posibilității învierii lui Iisus și considerații antropologice privind viața de apoi. Ucenicii lui Hristos n-au inventat conceptul de Înviere atunci când au relatat despre aceasta, deoarece el era deja un loc comun în tradiția eschatologică ebraică. Învierea are atât o denotație factuală, ca fapt istoric susținut de
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
și diferiți stimuli înconjurători. Totuși, nu se pune problema erijării acesteia într-o formulă explicativă universală, "care să nu rivalizeze nici cu abordarea organizațiilor, nici cu cea a alegătorilor, nici chiar cu noile forme de studiu al partidelor prin intermediul demersului antropologic"6. Arheologia socioistorică ne furnizează doar o fațetă a diferitelor înlănțuiri caracteristice lumii partidelor românești. Nu e vorba deci de o frescă exhaustivă, ci de o analiză parțială a unui fenomen complex. 1. Provocarea metodologică a abordării socioistorice a Europei
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
presus de aspectele dialectale, „prin conștiința vorbitorilor că diversele moduri de a vorbi corespund unei tradiții unice, conștiință motivată la rîndul său în special de interînțelegere“ <footnote Eugen Coșeriu, Obiectul și problemele dialectologiei, în Idem, Lingvistica din perspectivă spațială și antropologică, Editura Știința, Chișinău, 1994, p. 96. footnote> . Termenii Moldova, moldov(e)an, moldovenesc aveau acum ca arie de referință provincia istorică în care se cuprindeau și Basarabia și Bucovina, cu derivatele corespunzătoare, folosirea acestora din urmă simțindu-se ca necesară
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
februarie 1676, adeverește teoria despre "spiralogia din umbră" prin afirmația: "Dacă am văzut departe este pentru că am stat pe umerii giganților". Exemple ale legii 9: depășirea legilor euclidiene și instituirea de legi neeuclidiene caracteristice microcosmosului. Metoda spiralogiei este interdisciplinaritatea Abordarea antropologică, biologică, anatomică, fiziologică, biochimică, fizică, cuantică, psihologică, filosofică, etică și bioinformatică a medicinii reprezintă o metodă interdisciplinară. Multidisciplinaritatea implică prezența unei echipe de cercetători din mai multe discipline, și nu a unor cercetători interdisciplinari. Transdisciplinaritatea înseamnă, de asemenea, o înțelegere
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84989_a_85774]
-
1567), aprilie 2013 Comunismul, în roz și negru Istoriile comunismului se scriu în registru major, detaliind semnificațiile unei ideologii care, în cazul României, a avut aproape o jumătate de secol răgaz pentru a-și manifesta ororile. Demersurilor istorice, sociologice sau antropologice li s-au adăugat însă, în ultima vreme, o serie de texte menite să dezvăluie acea istorie trăită, reală și subiectivă, pe care doar discursul memoriei o poate revela. Volumul Tovarășe de drum*, apărut la Editura Polirom, în colecția Egografii
Cărțile insomniei by Gabriela Glăvan () [Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
departe Despre Banat s-a scris și se scrie, implicat sau distant - lucid, în termenii beneficiilor multiculturalismului, dialogului între etnii și culturi, coabitării fericite într-un teritoriu aproape lipsit de potențial conflictual. Aceste realități sunt atestate de studii demografice, sociologice, antropologice, au delimitat un imaginar dens, manifestat în ficțiuni cel puțin interesante și, mai mult decât orice, au creat un mit: Banatul, un Eldorado. Celor douăzeci de limbi vorbite în Banat în momente istorice diferite, li se suprapun firesc douăzeci de
Cărțile insomniei by Gabriela Glăvan () [Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
diversitate a regimurilor politice rezultă dintr-un număr mare de factori, printre care, cu excepția relațiilor internaționale, mărimea intervine doar arareori. Comparațiile la scară largă O analiză la nivel mondial, numită de către Raoul Naroll 13 holonational (după o adaptare a termenului antropologic hologeistic), constă în studiul unui mare număr de țări, a societăților întregi, numără fiecare țară ca un caz unic, calculează măsuri matematice formale cu privire la relațiile dintre variabile și utilizează aceste măsuri pentru a testa teorii generale. Cu cât este mai
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
nr. 1, ianuarie 1985 Al. PIRU Armonia eminesciană Eminescu Dialectica stilului (C.R., 1984) se intitulează cartea lui Theodor Codreanu care se ocupă de ceea ce Tudor Vianu numea "armonia" eminesciană. Autorul declară a nu fi urmat pe Gilbert Durand cu structurile antropologice ale imaginarului, nu a dat atenție specială perspectivei diacronice a stilurilor colective, întrucât creația nu-i nici o întoarcere, nici o repetiție a unui model primordial, ea depinde de conformația fiecărui individ, de capacitatea lui de a percepe și asimila, de a
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
Nu-i uitat, desigur, nici G. Ibrăileanu, acela care socotea că "Eminescu a fost un organism complect (...) el a concentrat în sine vârstele omenirii și vârstele omului". În fond, Eminescu e un modern cu o putere de pătrundere de natură antropologică și nu-i fără semnificație a semnala aici "analiza stratigrafică" propusă de G. Munteanu pe care, în definitiv, o reclamă obiectul însuși. De aici pornește, de altminteri, și Theodor Codreanu în Eminescu Dialectica stilului care este și o contribuție de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
privește opera, autorul eseului se întreabă dacă ea ar fi putut fi creată oriunde în lume și trece în revistă galeria personajelor și ipotezele avansate de exegeții caragialieni, de-a lungul timpului, fiecare străduindu-se să justifice apartenența la universul antropologic național, cea mai amplă fiind cea legată de semnificația Cetățeanului turmentat. Autorul are dreptate când afirmă: "Firește, nu toți românii sunt bețivi precum Cetățeanul turmentat, dar un număr impresionant de români au meteahna băuturii... Și intelighenția națională a moștenit viciul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
realizează o sinteză între epopee și comedie. Este de altfel citat G. Călinescu care aprecia: "Caragiale este, în literatura română, unicul geometru..." comentând expresia "curat murdar", oximoron demonstrând simetria spațială (p. 41). Scriitor al prezentului, Caragiale a creat un univers antropologic al cărui timp s-a topit, iar indivizii și-au pierdut biografia, timpul trecut apărând inutil și mort (p. 43). Dar nu numai simetria temporală și spațială trebuie avute în vedere, ci și o alta, râsul-plânsul. O mărturie evocată de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
ne procură un adevărat deliciu intelectual al re-inter-lecturării: "...Grigore Vieru ne poate apărea ca un Bacovia de semn întors, un Bacovia à rebours, chiar de la nivelul sociologiei succesului. E cel dintâi izbitor contrast dintre cei doi poeți cu o structură antropologică asemănătoare" (sunt niște costelivi și extrem de fragili). Asemănarea duce la aspectele contrastive: Întâietatea în timp fiind de partea lui Bacovia, vom conveni, din acest punct de vedere că Vieru este negativul din oglindă al băcăuanului, iar fiindcă Bacovia este, prin
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
lui Theodor Codreanu în care ni se precizează că Grigore Vieru ne poate apărea ca un Bacovia de semn întors: "un Bacovia à rebours, chiar de la nivelul sociologiei succesului. E cel dintâi izbitor contrast dintre cei doi poeți cu structură antropologică asemănătoare". Potrivit lui Mihai Cimpoi "Paradisul copilăriei lui Bacovia, alintat de maică-sa, cunoaște o inversare, în cazul lui Vieru, a cărui copilărie infernală se toarnă în tipare materne paradisiace, prezența mamei umplând golurile" (p. 339). Analizând cunoscutul poem al lui
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
a renunțat la el, pronunțându-se pentru "rescrierea modernității". Postmodernismul consideră că ființa ca "Dasein" nu mai are nevoie de nici un fel de transcendență care să o susțină. Departajându-se de tradiționalism și modernism, exegetul a încercat să propună un temei antropologic nou, omul concret bacovian, trăind într-un "gol istoric", într-un vid sufletesc, pândit de nebunie. Or, am putea recurge la sintagma "omul recent" propusă de H.-R. Patapievici, pentru a dezvălui inconsistența ființei umane, căderea sa în banal și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
la întâmplare, doar unele titluri de capitole din câteva cărți publicate după '90, "arheul românilor", "teoria "golului etnic" și omenia mioritică", "golul etnic" și ofensiva perifericilor", "postmodernismul și spaima de identitate națională" etc. Alături de eșafodajul savant al argumentelor literare, sociologice, antropologice și filosofice, în aceste apariții se impune constant de-a lungul anilor și o vervă polemică implicită. Theodor Codreanu nu este un polemist umoral. La el, bunăoară, nu vom regăsi pasiunea feroce a sublimei doamne Magda Ursache, ale cărei polemici
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
de vîrstă fertilă, susții dialogul fără a te scandaliza, natalitatea ca subiect de discuție, ba încă unul tangențial, ce vremuri! suprimînd contracepția, crede că ideile și femeile se au ca mîța cu cîinele! case, oamenii locuiesc voluntar într-un film antropologic, ți-l proiectăm mintenaș la Muzeul Omului, uite că i-am prins, nu sînt de înțeles! își lasă tinerii să ridice case de pămînt în loc să vină să doarmă la noi la azil, cu căpșuna în gură! și cu Portocalia, ofertă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
obedienți statului, docili politic și utili pe plan economic. Este finalitatea ideologică a ceea ce am numit, mai sus, patriotism utilitarist sau instrumental. Educația este însărcinată, în privința misiunii sale, cu o dualitate asimetrică: edificarea religioasă își păstrează caracterul primordial în modelul antropologic promovat de autoritățile statale în decursul primei părți a secolului al XIX-lea, însă aceasta este însoțită de sarcina complementară de a crește subiecți ascultători și productivi față de Stăpânire. Ivirea manualului în spectrul instrumentelor didactice și impunerea sa ca mijloc
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
ridicat de Jean-Jacques Rousseau (pe care îl și citează expres, la pagina 23). Patriotismul este definit general ca fiind iubirea țării în care indivizii s-au născut și crescut. Acest sentiment de atașament afectiv față de țara natală este o constantă antropologică, în sensul că pare a avea universalitate umană, fiind la fel de natural "ca și iubirea de mumă și de tată" (Aaron, 1843, p. 1). Totuși, în ciuda aparenței de naturalețe, patriotismul este cauzat de simpla obișnuință, de efectul expunerii sistematice la obiceiurile
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
autorizată și recomandată de Marele Stat Major al Armatei, corpurilor de trupă și școlilor militare". Partea întâi, ce stă sub semnul tripticului ideologic Naționalism-Patriotism-Militarism, așază bazale teoretice printr-o expoziție de concepte elementare care vor fi ulterior mobilizate întru croirea antropologică a Românului patriot. Națiunea este, pe de o parte, înrădăcinată biologic, arătându-i-se evoluția pe filiera Rasse-Ginți-Națiuni în care s-au precizat gradual în decursul timpului deosebirile inițiale dintre oameni (pp. 7-9). Pe de altă parte, națiunea este nu
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
colectiv, apriorism românesc). Întorcându-se reflexiv asupra sieși, Lucian Blaga își autocaracteriza propriul stil de cugetare filosofică - probabil pentru a contracara acuzațiile de misticism lansate împotriva sa - cu calificativul "raționalism ecstatic" (Ghișe, 1969, p. viii). Sub efectul lecturii filosofiei sale antropologice, în care chintesența omului este găsită în actul creației culturale, înțeles ca acțiunea specific și exclusiv umană de "revelare întru mister", ne permitem să sugerăm că metafizica spiritualității românești elaborată în paginile Spațiului mioritic (1969) [1936] degajă mai curând un
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
ce nu sunt coapte pentru viață socială", este în fapt echivalentă cu umanizarea organismului biologic prin socializare morală (pp. 39, 41). Doar prin plămădirea acestei ființe sociale, prin care educația creează o nouă dimensiune existențială de ordin socio-moral în ființarea antropologică, omul poate fi modelat "să se supună unei autorități politice, să respecte o disciplină morală, să se devoteze și să se sacrifice" (p. 39). Avem deja, la Durkheim, germenii încolțiți ai scopului de antropomorfoză politică atribuit educației, acela de plămădire
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
termeni naționaliști a fost unul din capii de serie în rândul obiectivelor asumate de extrema dreapta românească a anilor '30 ai secolului XX. Spre exemplu, într-un articol în care mărturisea "De ce cred în biruința legionară", Mircea Eliade (1937) profetiza antropologic asupra creării omului nou de către revoluția spirituală dezlănțuită de Mișcarea legionară. ("Mișcarea legionară va aduce cu sine nu numai restaurarea virtuților neamului nostru, o Românie activă, demnă și puternică, ci va crea un om nou, corespunzând unui nou tip de
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
publică". Reforma stalinistă a învățământului românesc a urmărit să transforme școala dintr-un incubator al naționalismului, laborator de producere a lui "homo nationalis", într-un locus al antropomorfozei "omului nou", homo sovieticus. Însă nu înainte de reeducarea educatorilor. Programul de inginerie antropologică nu putea fi executat cu vechii educatori pe care noul regim îi considera compromiși. "Inginerii sufletelor umane" - expresia îi aparține lui Stalin - trebuiau să fie ei înșiși revoluționați antropologic mai întâi. Astfel că întregul corp al învățătorilor moștenit de la vechiul
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
nou", homo sovieticus. Însă nu înainte de reeducarea educatorilor. Programul de inginerie antropologică nu putea fi executat cu vechii educatori pe care noul regim îi considera compromiși. "Inginerii sufletelor umane" - expresia îi aparține lui Stalin - trebuiau să fie ei înșiși revoluționați antropologic mai întâi. Astfel că întregul corp al învățătorilor moștenit de la vechiul regim a fost epurat, din rândurile sale fiind eliminate elementele "reacționare" care nu prezentau garanții de credibilitate politică. Lipsurile rezultate în urma acestor epurări au fost completate cu personal nou
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]