4,171 matches
-
care o vede mai curând drept o „filosofie antropologică”). Antropologia culturală se definește ca „discurs empiric-întemeiat [nu ca „discurs intuitiv-speculativ”, propriu antropologiei filosofice] despre om și cultură”. Cea dintâi metodă a unei atare legitimări empirice este observarea participativă, prin care antropologia - ca „autocunoaștere” umană - răspunde cerinței de „transcendere a lumii «obiectului» de cunoaștere” (acesta „împărtășind aceeași condiție existențială” cu cercetătorul, ca „subiect” de cunoaștere). Devenită (cu B. Malinowski, 1922) un „ingredient obligatoriu” al metodologiei etnografice a antropologiei, observarea participativă include învățarea
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
observarea participativă, prin care antropologia - ca „autocunoaștere” umană - răspunde cerinței de „transcendere a lumii «obiectului» de cunoaștere” (acesta „împărtășind aceeași condiție existențială” cu cercetătorul, ca „subiect” de cunoaștere). Devenită (cu B. Malinowski, 1922) un „ingredient obligatoriu” al metodologiei etnografice a antropologiei, observarea participativă include învățarea limbii vernaculare și adoptarea modului de viață local, în completare cu folosirea interviurilor nestructurate și a informatorilor-cheie (citarea unor asemenea „surse” îi apare profesorului Geană la fel de firească precum aceea a citării unui savant). Metoda comparativă ajută
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
observarea participativă include învățarea limbii vernaculare și adoptarea modului de viață local, în completare cu folosirea interviurilor nestructurate și a informatorilor-cheie (citarea unor asemenea „surse” îi apare profesorului Geană la fel de firească precum aceea a citării unui savant). Metoda comparativă ajută antropologia în formularea de enunțuri generale și în definirea unui „fapt antropologic” (de exemplu „universalitatea familiei”). În pofida unor premise greșite (de ordin evoluționist, prin echivalarea societăților arhaice actuale cu cele preistorice și cultivarea modelului tristadial de „evoluție” socio-culturală; la acestea se
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
de ordin evoluționist, prin echivalarea societăților arhaice actuale cu cele preistorice și cultivarea modelului tristadial de „evoluție” socio-culturală; la acestea se adaugă și problematica difuzionistă), comparativismul antropologic va fi reabilitat prin opera lui A.R. Radcliffe-Brown (1952) drept „metodă a antropologiei sociale”, diferită de metoda istorică (aceasta fiind prescrisă de el etnologiei). Ulterior, metoda comparativă primește o dezvoltare statistică deosebită în antropologie, în ceee ce privește stabilirea universalității unor elemente culturale sau a covarianței unor fenomene de același ordin. O seamă
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
adaugă și problematica difuzionistă), comparativismul antropologic va fi reabilitat prin opera lui A.R. Radcliffe-Brown (1952) drept „metodă a antropologiei sociale”, diferită de metoda istorică (aceasta fiind prescrisă de el etnologiei). Ulterior, metoda comparativă primește o dezvoltare statistică deosebită în antropologie, în ceee ce privește stabilirea universalității unor elemente culturale sau a covarianței unor fenomene de același ordin. O seamă de factori de „control al calității datelor comparate” (cf. Raoul Naroll, 1973), includ participarea etnografică, învățarea limbii și descrierea precisă a
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
Tylor, 1971) au dat termenului de cultură un înțeles „generos și profund”, în legătură cu „patru trăsături esențiale”, și anume: caracterul normativ, învățat, progresiv și cel simbolic. „Nici o altă disciplină”, notează autorul, „nu a arătat atâta grijă față de conceptul său central ca antropologia față de cultură”. S-a putut elabora astfel un „concept sinoptic despre cultură” (în acord cu viziunea holistică a disciplinei), relevant pentru „categoriile universale” (sau „matricea universală”) ale culturii, precum și pentru „arborescența antropologiei” în subdiscipline sau arii de specializare ca antropologia
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
arătat atâta grijă față de conceptul său central ca antropologia față de cultură”. S-a putut elabora astfel un „concept sinoptic despre cultură” (în acord cu viziunea holistică a disciplinei), relevant pentru „categoriile universale” (sau „matricea universală”) ale culturii, precum și pentru „arborescența antropologiei” în subdiscipline sau arii de specializare ca antropologia economică, antropologia politică, antropologia religioasă etc. Deși adoptat în opoziție cu interpretarea „superorganicistă” a culturii promovată de A.L. Kroeber, conceptul de personalitate (rezultat în primul rând din uzul unei terminologii psihologice
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
antropologia față de cultură”. S-a putut elabora astfel un „concept sinoptic despre cultură” (în acord cu viziunea holistică a disciplinei), relevant pentru „categoriile universale” (sau „matricea universală”) ale culturii, precum și pentru „arborescența antropologiei” în subdiscipline sau arii de specializare ca antropologia economică, antropologia politică, antropologia religioasă etc. Deși adoptat în opoziție cu interpretarea „superorganicistă” a culturii promovată de A.L. Kroeber, conceptul de personalitate (rezultat în primul rând din uzul unei terminologii psihologice în textele etnografice) se dovedește „cosubstanțial” cu cel
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
cultură”. S-a putut elabora astfel un „concept sinoptic despre cultură” (în acord cu viziunea holistică a disciplinei), relevant pentru „categoriile universale” (sau „matricea universală”) ale culturii, precum și pentru „arborescența antropologiei” în subdiscipline sau arii de specializare ca antropologia economică, antropologia politică, antropologia religioasă etc. Deși adoptat în opoziție cu interpretarea „superorganicistă” a culturii promovată de A.L. Kroeber, conceptul de personalitate (rezultat în primul rând din uzul unei terminologii psihologice în textele etnografice) se dovedește „cosubstanțial” cu cel de „cultură
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
a putut elabora astfel un „concept sinoptic despre cultură” (în acord cu viziunea holistică a disciplinei), relevant pentru „categoriile universale” (sau „matricea universală”) ale culturii, precum și pentru „arborescența antropologiei” în subdiscipline sau arii de specializare ca antropologia economică, antropologia politică, antropologia religioasă etc. Deși adoptat în opoziție cu interpretarea „superorganicistă” a culturii promovată de A.L. Kroeber, conceptul de personalitate (rezultat în primul rând din uzul unei terminologii psihologice în textele etnografice) se dovedește „cosubstanțial” cu cel de „cultură” (într-o
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
rând din uzul unei terminologii psihologice în textele etnografice) se dovedește „cosubstanțial” cu cel de „cultură” (într-o formulare pe care Anthony C. Wallace o adaptează, în 1961, la definiția dată culturii de Tylor). Ca atare, „personalitatea” este abordată în antropologie într-un mod „integrativ” (ca „structură a personalității de bază”, cf. Abram Kardiner, 1939), statistic (în termeni de „personalitate modală”, cf. Cora du Bois, 1945), dar și într-o perspectivă etnică (cu privire la „caracterul național”) și chiar oicumenică (la nivelul „naturii
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
personalității acestuia) în cel al normelor de comportament (ce compun cultura), și în cel pozițiilor și relațiilor sociale (specifice societății și structurii sociale). Din tripla perpectivă a condiției ontologice, metodologice, și conceptuale a disciplinei, profesorul Geană este îndreptățit să definească antropologia culturală ca „studiu participativ și comparativ al interrelației structură socială-cultură-personalitate, la scara variabilă a unităților existențial-umane în care omul se întruchipează concret”. Lucrarea profesorului Geană este importantă și pentru evaluarea „experienței antropologice românești”, îndeobște la nivelul afirmării paradigmei socioculturale a
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
a unităților existențial-umane în care omul se întruchipează concret”. Lucrarea profesorului Geană este importantă și pentru evaluarea „experienței antropologice românești”, îndeobște la nivelul afirmării paradigmei socioculturale a disciplinei (de sorginte anglo-americană) într-un context bio-antropologic (acesta fiind o dominantă a antropologiei continental-europene până în a doua jumătate a secolului XX). Nașterea antropologiei culturale în România este, de asemenea, pusă în relație cu tradiția importantă de cercetare etno-folcloristică și sociologică din țara noastră. Numele și activitatea lui Vasile V. Caramelea sunt aici evocate
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
profesorului Geană este importantă și pentru evaluarea „experienței antropologice românești”, îndeobște la nivelul afirmării paradigmei socioculturale a disciplinei (de sorginte anglo-americană) într-un context bio-antropologic (acesta fiind o dominantă a antropologiei continental-europene până în a doua jumătate a secolului XX). Nașterea antropologiei culturale în România este, de asemenea, pusă în relație cu tradiția importantă de cercetare etno-folcloristică și sociologică din țara noastră. Numele și activitatea lui Vasile V. Caramelea sunt aici evocate în ceea ce privește instituționalizarea disciplinei la Centrul Rainer (1964) și cu problematica
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
România este, de asemenea, pusă în relație cu tradiția importantă de cercetare etno-folcloristică și sociologică din țara noastră. Numele și activitatea lui Vasile V. Caramelea sunt aici evocate în ceea ce privește instituționalizarea disciplinei la Centrul Rainer (1964) și cu problematica rural-urbană a antropologiei românești (abordată de o manieră „integralist-dinamică”, în contextul „ecologic, idiosincratic, și sociocultural” al județului Argeș). Cele două „stații-pilot” de la Berevoiești și Câmpulung-Muscel intră într-o rezonanță nativă cu metodologia etnografică a antropologiei culturale, așa cum studiul orientărilor de valoare din România
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
Centrul Rainer (1964) și cu problematica rural-urbană a antropologiei românești (abordată de o manieră „integralist-dinamică”, în contextul „ecologic, idiosincratic, și sociocultural” al județului Argeș). Cele două „stații-pilot” de la Berevoiești și Câmpulung-Muscel intră într-o rezonanță nativă cu metodologia etnografică a antropologiei culturale, așa cum studiul orientărilor de valoare din România în raport cu datele adunate de Eugene P. Banks (pentru Iugoslavia) și Zdenek Salzamann (pentru Cehoslovacia) se situează într-o perspectivă comparativă la fel de relevantă pentru practica internațională a disciplinei. Cartea profesorului Geană se încheie
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
reflecții sinoptice” legate de nevoia unor concepte adecvate într-un demers cu adevărat științific (realizat atunci ca un „limbaj bine făcut”) și cu „eficiența prin cumulare a celor trei condiții - ontologică, metodologică și conceptuală”, în înțelegerea și asumarea profesională a antropologiei culturale. Pe un asemenea temei, arată autorul, disciplina de față își poate descoperi o „conștiință de sine” urmându-și „existența și căutările ca anthropologia perennis”. Mai mult decât o simplă „introducere” în câmpul semantic și aparatul critic al unei științe
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
poate descoperi o „conștiință de sine” urmându-și „existența și căutările ca anthropologia perennis”. Mai mult decât o simplă „introducere” în câmpul semantic și aparatul critic al unei științe, lucrarea de față este o aprofundare a pattern-ului disciplinar propriu antropologiei culturale. Am putea spune că este vorba, în acest caz, de o distincție similară celei dintre morfologia și sintaxa unei abordări teoretice date, în sensul că „profilul epistemologic” al antropologiei vorbește, în primul rând, de „conținutul” aceste științe și modul
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
de față este o aprofundare a pattern-ului disciplinar propriu antropologiei culturale. Am putea spune că este vorba, în acest caz, de o distincție similară celei dintre morfologia și sintaxa unei abordări teoretice date, în sensul că „profilul epistemologic” al antropologiei vorbește, în primul rând, de „conținutul” aceste științe și modul de organizare al acestui conținut și, abia apoi de „forma” și inventarul tematic al disciplinei în discuție. Dar maniera sintactică în care este scrisă cartea profesorului Geană apare nu ca
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
tâlc” aparte, românesc, unei discipline de concepție și viziune internațională. Și din acest motiv, subscriem la ideea unei reeditări a cărții, prin care profesorul Geană să reia și să adapteze acele contribuții ale Domniei sale despre practica de ordin nativist a antropologiei culturale românești. Marin Constantin Dumitru Sandu (2005) Dezvoltare comunitară, Iași, Editura Polirom, 229 p. Globalizarea a atras după sine „globalizarea” discursului despre dezvoltare. Lumea nouă este discutată și „disputată” în termeni de reducere a sărăciei și promovare a dezvoltării durabile
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
în general, și din România, în particular. Cartea pe care îmi propun să o prezint aici răspunde în mare măsură acestei provocări. Este vorba de o lucrare plasată la granița, oricum înșelătoare, dintre ramuri de știință care se suprapun deseori: antropologie, sociologie și etnografie. Autoarea o definește drept o „analiză socială”, în chiar prima propoziție din Introducere, și tind să cred că este o etichetă cât se poate de nimerită. Cartea Monicăi Heintz, Etica muncii la românii de azi, reprezintă un
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
larg. Prin originiile și interesele curente de cercetare, Monica Heintz ar putea aparține noii generații de antropologi sociali români. Pe de altă parte, Monica Heintz nu aparține spațiului academic românesc. Absolventă de filosofie la Sorbona, ea a optat pentru studierea antropologiei sociale la Oxford (master) și Cambridge (doctorat), activitățile de cercetare din timpul doctoratului oferindu-i prilejul de a realiza cercetarea ce fundamentează volumul de față. Un stagiu postdoctoral la Max Plank Institüt completează educația formală. Așadar, Monica Heintz are o
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
filter down to the typical peasant member. Instead, they are used to pay inherited association debts or are appropriated by the managers. From the ordinary member's point of view, this is neither efficient nor equitable” (Sabates-Wheeler, 2001, p. 33). Antropologia, la noi, a fost vreme îndelungată și este încă percepută adesea, de publicul larg, exclusiv drept antropologie fizică. Am simțit astfel nevoia de a adăuga atributul de social, fără a face însă o opțiune pentru a defini antropologia drept socială
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
are appropriated by the managers. From the ordinary member's point of view, this is neither efficient nor equitable” (Sabates-Wheeler, 2001, p. 33). Antropologia, la noi, a fost vreme îndelungată și este încă percepută adesea, de publicul larg, exclusiv drept antropologie fizică. Am simțit astfel nevoia de a adăuga atributul de social, fără a face însă o opțiune pentru a defini antropologia drept socială sau culturală, ci pur și simplu preluând eticheta utilizată de Monica Heintz. Am întâlnit acest lucru extrem de
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
p. 33). Antropologia, la noi, a fost vreme îndelungată și este încă percepută adesea, de publicul larg, exclusiv drept antropologie fizică. Am simțit astfel nevoia de a adăuga atributul de social, fără a face însă o opțiune pentru a defini antropologia drept socială sau culturală, ci pur și simplu preluând eticheta utilizată de Monica Heintz. Am întâlnit acest lucru extrem de frecvent, în cadrul discuțiilor cu autoritățile locale din țară în perioada 2002-2004, o asemenea ipoteză. Corupția, mi s-a explicat, este la fel de
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]