KorAP: Find »[drukola/base=aprinde & drukola/pos=verb]« with Poliqarp

<1 ...71 72 73 ...719 >

17,970 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183

viața mea, mi-era clar că nu Îmi rămânea de făcut altceva decât să mă fac invizibil, cât mai invizibil. Așa că m-am așezat pe un scaun și am cotrobăit prin buzunare. După câteva Încercări jalnice, am reușit să-mi aprind o țigară. Imediat, Else Oloaga se deplasă spre proiector, cărând filmul serii În poală. Era același film, Refugiu, pe care Îl difuzam Încă o săptămână. Acționă mânerele (care arată ca niște bețe de schi În miniatură) tăcută, Își ridică privirea

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
acum domnea haosul. Încet-Încet, după câteva role cărate, am Început să mă controlez. În final, chiar am reușit să bat o țigară Moslem pe masă, s-o vâr În gură, s-o scot, s-o bag la loc, s-o aprind și eram pe punctul de-a prezenta versiunea oficială despre ce se Întâmplase acasă la Dora când Else m-a Întrerupt: — Dar poate are Stegemann dreptate. Oamenii nu place ecranul. Dacă antenele radio e ieftine, doar o chestiune de timp

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
Îmi țineam gura, reușeam măcar să nu mă compromit. Între timp, Înainte ca poliția să devină interesată de această problemă, ar fi bine să verific dacă licența mea poetică e incă valabilă. În cinema, Otto continua să maltrateze pianul. Mi-am aprins Încă o țigară și am Întors pe toate părțile concluzia la care ajunsesem În timp ce goneam furios spre Apollo: fără alibi, n-aveam cum să ies curat din toată afacerea. Chibritul Îndoit s-a răsucit, s-a Învârtit și și-a

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
caute lacătele, să le ia de la Else În a cărei poală se aflaseră până acum și să se aplece să Încuie și obloanele. Pentru că nu se mai vedea nimic din cauza Întunericului, mama sa Îi Înmână o cutie de chibrituri. Otto aprinse o lumină sulfuroasă, Încuie jaluzelele cu câteva mișcări pricepute, stinse chibritul și se Îndreptă de spate. Fără a scoate un cuvânt, dădu din cap. Chipul său frumos - curat, cu trăsături „nordice“, cum le-ar numi unii, bărbie bine conturată, ochi

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
se Întoarse din nou și agitația mă făcu să bâjbâi cu mâini fierbinți. După câteva minute Își făcu apariția o cu totul altă persoană. — Măi să fie, e chiar Sascha Knisch. Confuz, mi-am stins țigara, deși abia mi-o aprinsesem. Anton trânti o pereche de bocanci pe masă, apoi luă loc În scaunul de lângă mine. — Pentru tine. Mi-a luat ceva timp, dar uite-le. Ridică două degete către Helmut și Îmi răspunse la o Întrebare pe care nu i-

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
răspunse la o Întrebare pe care nu i-o pusesem. Cercetând Încăperea, strâmbă din nas când dădu cu ochii de doi tineri care stăteau la câteva mese mai Încolo. Dăunează sănătății. Tuși sec, arătându-mi țigările. — Sănătății tale? Mi-am aprins un chibrit. — Să fiu al naibii dacă știu ce caută băieții Hauptstein aici. Și de ce-l ascultă pe dobitocul ăla. Inspectând Încălțările noi pe care mi le-a adus, am presupus că se referea la Rigoberto, care tocmai se pregătea

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
s-o păcălesc. Dora mă privi, apoi dădu din umeri. Evident, era problema mea dacă nu aveam de gând să-i zic ce m-a deranjat. Oricum, În loc să continue Îndeletnicirile minunate și josnice la care ne dedăm de obicei, Își aprinse o țigară și arătă cu degetul Îmbrăcat În piele spre pantofii cu toc de lângă oglindă. Dacă doream, eram liber să-i Încalț și să defilez o vreme ca un manechin pe podium. Doar nu voiam să rămân școlărița asta obraznică

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
s-a Întors la clinică după prânz, s-a Înțeles cu doctorul asupra unei sume de bani - „A cerut mai mult decât mă așteptam“ - și În aceeași după-amiază, a Început să măture pe acolo. — N-ai regretat niciodată? Dora Își aprinse țigara pe care o pusese deoparte, apoi Începu să studieze Întunericul de afară. Trecu mult timp până să se Întoarcă spre mine și să-mi explice că fusese băiat. După ce au tăiat cordonul ombilical, l-au ridicat. Țipa, țipa, În

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
fim. Nu știam că Dora era atât de preocupată de problema sexuală și că Încerca să clarifice cum stau lucrurile cu „profesorii amorului“. Fără să-mi răspundă, pipăi după tabachera pe care o ținea În sertarul noptierei. După ce-și aprinse o țigară și Își strânse cordonul chimonoului, Dora se pieptănă În fața oglinzilor șifonierului. La final, scoțând firele de păr din perie, răspunse cu țigara tremurându-i Între buze: — Anton, cred că ar fi timpul să iei În serios chestiunea sexuală

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
obiect. În cazul În care contextul banal este dezvăluit, riscă să devină impotent. Acesta este motivul pentru care fetișistul preferă spațiile Întunecate, circumstanțele voalate, demarcațiile neclare. Seamănă un pic cu un roman polițist: tensiunea se menține pînă când luminile se aprind și soluția e dezvăluită. — Vrei să spui că sexologul e un polițist? Dora avea un ton ironic. — Poate. La acest gând Karp zâmbi. Dar nu uitați, nu vrem să smulgem vălul și să stricăm plăcerea oamenilor. Cei care preferă să

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
hainei, fiind conștient că erau undeva sub hârtia și chestionarul pe care le-am Îndesat În el. — Normal că mi-am dat seama. De cum a intrat. Comportamentul acela politicos. Masculinitatea aceea rafinată. I-am zis-o. Cu degetele Înțepenite, am aprins bricheta. Manșetele, vesta, cravata. Zici să era o uniformă. Am inspirat adânc. Și apoi spatula aceea absurdă. Un fetiș, bănuiesc? — Nu fi naív, Anton. Felix e bolnav. Dora mă luă din nou de braț. Suferă de epilepsie, să știi, și

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
la penumbra care-i umplea biroul. La fel, și noi suntem Înconjurați de trecut... Brusc, am Început să mă simt de parcă aș fi stat Într-o sală de cinema unde luminile tocmai s-au stins. În curând avea să se aprindă și proiectorul, iar eu voi auzi, mai bine spus, voi vedea adevărul despre Dora. Pentru câteva clipe, erau doar umbre și liniște. Apoi se Întrezări o rază de lumină vibrând În Întuneric și din neant apăru o fetiță, firavă. Se

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
Trenul se opri brusc, iar femeia Își puse haina și pălăria cu mișcări ciudate, Încheindu-și nasturii de jos În sus, lăsând servieta jos și ieșind din compartiment cu spatele. Chiar Înainte ca lumina să se stingă și să se aprindă din nou, de data aceasta, Îndreptată spre două forme neclare, Încolăcite pe un pătuț Într-o cameră cu tavan Înclinat, băiatul pe care l-am văzut mai devreme o Îmbrățișa pe fată, stând lângă o poartă Într-o dimineața cenușie

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
băut câteva pahare de șnaps și am fumat. Și, tot ca de obicei, am luat-o pe jos prin oraș și am mers acasă la Dora, În vest. Dar de data aceasta, intrând În casa scărilor, luminile nu s-au aprins. Trecuse un Stadtbahn, urmat de un curent lin de dreptunghiuri, luminos și strâmb, deplasându-se În direcția opusă, de-a lungul peretelui. Imediat ce Întunericul se așternu din nou, am Început să bâjbâim pe hol. Apoi Dora, care știa unde Încep

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
fi rugat, apoi deschideam larg ușile șifonierului. — În capul meu, gustul de rubarbă și lapte rece va fi Întotdeauna legat de bucuria pe care o simțeam la văzul comorilor ascunse. Dora răsuci cheița și scoase o țigară din tabacheră. Am aprins un chibrit, apoi dădu din cap: puteam să continui. La Început am probat doar rochii de seară, fiindcă Îmi plăcea felul confident În care foșneau. Dar hainele acestea erau de obicei prea mari și nu arătau niciodată ca hainele normale

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
i-am explicat, șchiopătând până la pervaz. Corpul mă durea la fel, de parcă ar fi fost fabricat din membre asamblate la nimereală. Am aruncat pachetul de Moslem pe masă. — Chibritul e dincolo. Am arătat cu degetul, târându-mă Înapoi. După ce Își aprinse țigara, Anton Îmi povesti că cercetase tot apartamentul. Într-un final, În hol a dat peste clamele cu care Îmi strângeam pantalonii când mergeam cu bicicleta, sub ziarul de pe masa din fața oglinzii. Nu-mi aminteam să le fi lăsat acolo

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
de celuloid. Chiar dacă am folosit o grămadă de hârtie igienică pe post de sugativă, bobina de deasupra s-a blocat În proiector, costându-ne o mică avere. Probabil că filmele personale ale lui Stegemann erau complet distruse. Până la urmă a aprins luminile din sală și a anunțat că spectatorii vor rata sfârșitul. Dacă-mi amintesc bine, În seara aceea proiectam Madame Dubarry. Stegemann promisese spectatorilor returnarea la ieșire a jumătate din valoarea biletului. „În schimbul unui tichet valabil, desigur. La urma urmei

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
pe burta bărbatului, pe care colegul său puse o tăviță În formă de rinichi, cu o foarfecă, un clește, ceva ce părea o sondă, precum și... Stați. Ecranul se Înnegri din nou. Când filmul a continuat, o formă estompată s-a aprins, apoi a dispărut. Apoi, dintr-o dată, se văzu sexul pacientului În prim-plan. Două mâini pătate ridicară penisul de prepuț, În timp ce alte două făcură un nod strâns În jurul scrotului. După aceea, continuă să-i Înfășoare tifon - un bandaj, poate - În jurul

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
unui oaspete nepoftit În camera de proiecție. Stegemann cel puțin părea s-o fi făcut pentru că, brusc, se auzi un scaun de lemn lovindu-se de un spate și cineva Înaintă rapid printre rânduri. Chiar Înainte ca luminile să se aprindă În sală, și În clipa În care l-am zărit pe șeful meu clipind Înspre ferestruica din camera de proiecție - stând lângă o persoană pe care am recunoscut-o, spre surprinderea mea - o voce nazală răsună În Întuneric. — Frații mei

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
descoperirea unei metode noi și fiabile pentru a extrage cea mai pură andrină germană din glande! Pe viitor, oricine persoană corespunzătoare poate fi virilizată. Trebuie doar să ne modificăm metodele. Și atunci vom fi martori la triumful testiculelor! Când Stegemann aprinse luminile, m-am prins că poate n-ar strica s-o Întind. Am coborât treptele câte trei și eram pe punctul de a mă strecura pe ușa deschisă, când răsună vocea șefului. — Hei... Stați așa! Prefăcându-mă că nu aud

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
sa afișată ostentativ. Acum era rândul meu să demonstrez că am situația sub control. Ciupind cu grijă ce mai rămăsese din pliul pantalonilor și Încrucișându-mi picioarele, mi-am ridicat țigara cu o privire Întrebătoare. Doamna inspector mă așteptă să aprind, apoi adăugă: — S-a Întâmplat ceva? Am tras aer În piept și, Încercând să-mi Înving inima disperată, m-am Întrebat dacă era cazul să menționez bătaia de aseară. Soarele era la fel de sfidător ca mai Înainte, așa că, după ce i-am

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
Într-un loc, descifrând câteva adnotări dincolo, Manetti murmură, apoi declară: — Ei bine, „Kr. “ e prescurtarea de la Hotel Kreuzer, desigur. Nu cred că observă oftatul surprins care mi-a scăpat pe lângă inima agitată, dar ca să mă asigur, mi-am mai aprins o țigară. — E În centrul orașului. Poate ați auzit de el? Poate ați fost acolo? Nu? Ei bine, noi am fost. Conform declarațiilor personalului, domnișoara Wilms obișnuia să Închirieze camere pentru câte-o săptămână. Dar se pare că n-a

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
că o alinie cu marginea biroului. Apoi plecă fără a mai spune ceva. Din obișnuință, absolut inutil Într-o zi Însorită ca aceasta, m-am Întins după brățara de alamă conectată la lampa de citit cu abajur verde și am aprins lumina. Karp nu-mi spusese nimic despre o eventuală plecare de la fundație. Desigur, era decizia sa, dacă dorea să-și dea demisia. Dar nu era ciudat că plecase imediat după vizita mea? Îl speriasem cumva cu ceva ce i-am

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
am repetat, terminând rămășițele unui măr, mă Întreb dacă știi ce se Întâmplă la Apollo când nu lucrezi. Colega mea dădu din umeri fără să-mi răspundă. Descotorisindu-mă de descoperirea mea, mi-am continuat căutarea. Găsind ceea ce căutam, mi-am aprins o țigară și, azvârlind chibritul, i-am explicat că noaptea trecută vizitasem cinematograful Întâmplător. M-am dus doar să-mi recuperez bicicleta. Dar apoi mi-am zis să schimb două vorbe cu ea, și am intrat. — Imposibil. Else Oloaga dădu

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
te rog, să-mi dai una de la tine? Dora Își frecă picioarele cu plăcere. N-ai idee cât de greu e să te ridici la așteptările celorlalți. M-am gândit că se referă la pantofii ei cu toc. După ce am aprins câte-un Moslem pentru fiecare, Dora accentuă cu țigara În mână că povestea pe care mi-o va spune e adevărată - „de la a la z“, exact cum vrea Froehlich. Trăgând cu poftă aer În piept, continuă să-mi povestească ceva

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]