2,862 matches
-
mi-ar fi vrerea Sau din contră l-aș iuți, Că doar eu dețin puterea. Să amestec sori cu stele, Luna să nu facă baie, Să mă țin, când vreau, de rele, Să-i fac culcuș în odaie. Să-mi apună soarele Dis de dimineață Și să-mi coaca merele Când e deasa ceață. Să îmi zboare rândunica Doar în cerc și-n casa mea, Să nu mă mai prindă frică Când la toamnă va pleca. Să-mi pot muta eu
MI-AM MAI CUMPĂRAT UN CEAS de DORA PASCU în ediţia nr. 1975 din 28 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/369172_a_370501]
-
se concentrau; nopțile calde de vară în inima satului, unde eram departe de zgomotele orașului, amurgul coborând încet în purpură, iarba și pomii fructiferi de la marginea șanțurilor de pe ulițe, parcă strigând de căldură. Seară de seară, când soarele era deja apus, de departe se auzeau tălăngile vitelor ce veneau de la pășunat de dincolo de sat. Din câmp, plecau sinfonic semne și semne de agitație. Carele trase de boi ce se îndreptau pline spre hambarele caselor, scârțâiau parcă a jale pe ulițele satului
AMINTIRI DIN VERILE COPILĂRIEI de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1271 din 24 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374245_a_375574]
-
pe bunicul să vină din câmp. De fiecare dată vedeam aceiași imagine neschimbată ca într-un tablou. Oamenii satului, obosiți după o zi de muncă sub inima soarelui din zi, se întorceau spre casele lor seara când soarele începea să apună. Cei ce veneau pe jos sau în carele lor, obosiți și însetați, se opreau să bea din apa de la singura fântână de la marginea satului, apoi își făceau semnul crucii, drept mulțumire. Această imagine văzută în fiecare seară îmi stimula uimirea
AMINTIRI DIN VERILE COPILĂRIEI de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1271 din 24 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374245_a_375574]
-
amăgirii, Stârnea în pieptul tău furtuni istovitoare De doruri mai nebune decât arcușul care Îți luneca pe coapse, fiindu-i tu vioară, Cântând înfiorată a nu-știu-câta-oară Și câte vise noi le-ai stins când se nășteau... Neîncepute încă, virgine-ți apuneau... Pe așternut de frunze din toamna ta târzie Ți-ai odihnit durerea a ce n-a fost să fie. Ce trist!...Ultimul vals...Pe tâmplă un sărut uitat... Și-au devenit iar doi straini care nu s-au aflat... Referință
SACRIFICIU de DANIELA DUMITRESCU în ediţia nr. 1354 din 15 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362163_a_363492]
-
cu toate că în aceste vremuri, prețuim mai mult pe alții de oriunde și de aiurea, căci ni se par a fi mai exotici, mai spectaculoși, mai senzaționali!... Însă, rămânem convinși de faptul că ce este nobil rămâne iar ce este ieftin, apune!... Așadar, cei alungați din turnurile babilonice pot bate la porțile cetății noului Ierusalim - cel bisericesc și ceresc ce „nu are trebuință de soare, nici de lună, ca să o lumineze, căci slava lui Dumnezeu a luminat-o, făclia ei fiind Mielul
IN MEMORIAM – ÎMPLINIREA A TREI ANI DE LA NAŞTEREA ÎN VIAŢA CEA CEREASCĂ ŞI VEŞNICĂ A PREACUVIOSULUI PĂRINTE PETRONIU TĂNASE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1146 din 19 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362126_a_363455]
-
la noi, știu că m-astepti numai pe mine, știi că aștept, te vreau-napoi. Și să mai știi că nicio clipă dorul de tine nu s-a dus, mi-e inima numai un zâmbet doar știi, iubirea n-a apus. Nu vreau să vin pe ne-asteptate că tu în brațe să mă ții, o să-ți trimit sarutu-n noapte ca să m-astepti. Mi-esti drag, să știi! Referință Bibliografica: Să știi / Anișoara Gurău : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2309
SA STII de ANIȘOARA GURĂU în ediţia nr. 2309 din 27 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/362196_a_363525]
-
de bibliotecar „într-un pulovăr tricotat de casă, ros pe la mâneci, adus de spate, înconjurat de cărți” pe marele poet și filozof Lucian Blaga traducând „Faust”, înlăturat de la catedra de Filozofie și participăm la un spectacol măreț în sala Teatrului, „Apus de soare” de Barbu Șt. Delavrancea,cu George Calboreanu în rolul lui Ștefan cel Mare,unde patriotismul studenților care umplu sala la refuz se revarsă în „aplauzele ce s-au transformat în urale, cupola teatrului părând a se ridica în
CĂMINUL RACOVIŢĂ, AUTOR GRIG GOCIU de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 1303 din 26 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362235_a_363564]
-
Sică Alexandrescu. În timpul facultății a mai fost distribuită și în „Jocul adevărului” de Sidonia Drăgușanu. Sunt evidențiabile, de asemenea rolurile de scenă: „Ulciorul Sfărâmat” - 1968, pe scena Teatrului din Craiova, „Troienele” de Jean Paul Sartre, „Furtuna” de Nikolai Alekseevici Ostrovski, „Apus de soare” de Barbu Ștefănescu Delavrancea, „Richard al III-lea” de William Shakespeare, „Coana Chirița” de Tudor Mușatescu, „Vlaicu Vodă” de Alexandru Davila, „Titanic Vals” de Tudor Mușatescu, „Marea” de Edward Bond, „Regele și cadavrul” de Vlad Zografi și altele
AIMÉE IACOBESCU. CU MEDALIA PE PIEPT, ÎNGENUNCHEATĂ! de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1808 din 13 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378642_a_379971]
-
Articolele Autorului O, Doamne Sfânt, îmi este tot mai greu Să pribegesc prin țări cu drumuri neștiute, Nu mai doresc să fiu un biet român plebeu, Lovit peste dorințe ce-au înghețat tăcute. Am obosit să număr doar stelele ce-apun, Apoi să caut soare prin ceața suferinței, Parcă doresc pe mine, frustrarea să-mi răzbun, Muncind ca sclav ce poartă un jug al umilinței. Și lupt cu clipa neagră, cu trecerea-i bastardă Spunând o rugă mută ce o ridic
UNEŞTE-NE SUB TRICOLOR ŞI CRUCE de RODICA CONSTANTINESCU în ediţia nr. 2201 din 09 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/378721_a_380050]
-
îți trebuie dragoste pentru pământul asta și trebuie să freamăți când auzi vorba și graiul noastru.Da și astea s-au dus...că fumul ieșit pe coș ... Eu așa zic: Că un singur soare este pe lume care răsare și apune pentru toți, da' cel mai frumos răsare și apune acolo unde te-ai născut! De aceea ar trebui să se întoarcă fiii ei -ai ei și ai altora-aici, cu ce au învățat și văzut prin lumea asta mare ! Că
CIOBURILE de MIRELA PENU în ediţia nr. 1556 din 05 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377735_a_379064]
-
freamăți când auzi vorba și graiul noastru.Da și astea s-au dus...că fumul ieșit pe coș ... Eu așa zic: Că un singur soare este pe lume care răsare și apune pentru toți, da' cel mai frumos răsare și apune acolo unde te-ai născut! De aceea ar trebui să se întoarcă fiii ei -ai ei și ai altora-aici, cu ce au învățat și văzut prin lumea asta mare ! Că sunt multe de îndreptat și de facut! Doamne!...Is
CIOBURILE de MIRELA PENU în ediţia nr. 1556 din 05 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377735_a_379064]
-
Părinții slugi pe la străini, bătrâni răpuși de boală. E noapte-n inimi de români și-i multă nedreptate, E vrajbă cum n-a fost vreodat’, sunt satele uitate... Ce tristă-i casa dintre ulmi, de vise-i ocolită, Speranțele-au apus demult pe prispa-ntroienită; În toată curtea urmă nu-i de rod sau bunăstare Și toți ai casei, necăjiți, se roagă cu ardoare. Când lumânarea-i spre sfârșit, bunica-și face cruce, Împarte-ncet câte-un sărut și-n pat mezina
E LACRIMĂ ȘI ZÂMBET de GEORGETA MUSCĂ OANĂ în ediţia nr. 1816 din 21 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377770_a_379099]
-
de fapt, numai au voie să le citească, și anume în chipuri felurite: fiecare cuvînt separat, de cîte două ori cuvintele unul după celălalt sau de la coadă la cap. Nu-i este îngăduit să privească soarele cînd răsare sau cînd apune, cînd este acoperit de nori sau cînd se reflectă în apă. El trebuie să poarte părul și unghiile tăiate rotund și trebuie să-și curețe întregul trup; veșmintele sale trebuie să fie albe; în mînă trebuie să poarte un anumit
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
ai vreo cunoștință, mîndrie nimicitoare a dușmanilor! Deși necreat sînt Eu, nepieritor și stăpînul a toată făptura, totuși din adhisthăna [290] Eu renasc în virtutea acestei măyă puternice, care în Mine este înnăscută. Și de fiecare dată cînd dharma apune și adharma [291] se ridică, Eu pe Mine însumi mă recreez [292]; din veac în veac Eu renasc [293], celor buni spre apărare, și celor triști spre condamnare... [294]. Tu de aceea în greșeală nu vei mai cădea, o Kuntide
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
în apropierea lucrurilor altora: mulți ani trăiască aceste mare om!" (C. FORMICHI, Gl'Indiani, ed. cit., p. 110). În oricare situație bună sau rea s-ar găsi, starea sa sufletească e totdeauna de perfectă seninătate: Roșu soarele răsare Roșu soarele apune: 'N fața soartei rele ori bune Înțeleptu-i de-o culoare. (BÖHTLINGK, I, p. 235, n. 1237, în: C. FORMICHI, La gnomica, ed. cit., p. 191.) Nimic nu poate fi mai periculos pentru gînditor decît înfumurarea pentru propria perfecțiune spirituală; în
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
mentală (nu și pentru obligatoria memorie), se tot aștern straturile de praf ale uitării. 23 mai Tenacitatea în durată nu a fost (din păcate? din fericire?) atributul forte al românului. Recunoscîndu-i (cu onestitate, ce-i drept) altuia, mai dinspre soare apune, consecvența în faptă, și-a rezervat sieși un fel de spleen al dezabuzării, considerîndu-se prea de viță (romană, probabil), pentru a insista în urmărirea scopului ivit într-un moment de maximă decizie. Suflecat, inițial, la mîneci, s-a crezut în
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
adulților renumerație [în loc de remunerație] prin asociere cu ,,număr", ,,ideea de a număra banii din salariu" etc. 69 Vezi exemplele prin care Slama-Cazacu 1999: 297 ilustrează aceste aspecte cuvinte/perifraze prin care copiii înlocuiesc termenii abstracți comuni: După ce se ia soarele [= apune], e rece afară", ,,că te-ai întristat înseamnă că ți-ai făcut de gând", ,,când mori, când închizi ochii și nu mai respiri...toată viața ta nu mai respiri, nu te mai miști" acestea putându-se constitui (în opinia noastră
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
Spectrul Profeției? unde himerica Fantasma? Plecat-a: și de pe Zidurile năruite Urthona se înalță În toată-a să putere de demult că să-ntocmească-armura cea de aur a științei 339 Pentru Războiul intelectual. Războiul săbiilor acum sfîrșitu-s-a, 855 Întunecoasele Religii au apus, dulce Știință stăpînește. Sfîrșitul Visului NOTE SCRISE PE PAGINILE POEMULUI VALA, SAU CEI PATRU ZOA Crucifixul lui Hristos va fi prefăcut în scuză pentru Executarea Nelegiuiților.340 Cîtă vreme vătăma-vei pe cel aflat în suferință, Nu vei avea în
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
și Enitharmon. Asociat nervului optic, este un zeu al viziunii fizice și spirituale care blochează sau facilitează viziunea fizico-spirituală: în Milton 29, 32-33 Blake afirmă că "în vegetativi Nervii cei Optici, Somnul în Moarte fost-a/ Preschimbat în evi demult apuși de Satan însuși, tata al Păcatului și Morții"; dar și (28, 29-39): "Fiii lui Ozoth în Nervul cel Optic [...] desfătări dau omului necunoscut; și calpe bogații/ Disprețului le dau, și-i zvîrlă în necaz [...] pe cei care le au,/ Închizînd
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
lui Fiesco îi răspunde: “Ar fi fost mai bine pentru tine!“ Fiesco iese din ascunzătoare, iar Boccanegra cheamă gărzile. “ Mă vei putea ucide mai tarziu, dar mai întâi ascultă-mă“ îi cere Fiesco după care îi spune că steaua Dogelui apune. Recunoscând vocea lui Fiesco, Dogele îi răspunde că a venit oră reconcilierii deoarece Amelia este fiica sa și nepoata lui Fiesco, pe care amândoi au crezut-o pierdută și care se numeste Maria, același nume cu cel al mamei sale
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
să analizeze. Și nu este singura realitate spirituală neglijată; amintim În treacăt și alte stări, cum ar fi iubirea, ura, dăruirea, compasiunea, jertfirea etc., care s-au „bucurat” cam de același tratament. „Iertați-vă unii pe alții”, „nu lăsați să apună soarele peste mânia voastră”, „Tată, iartă-i, căci nu știu ce fac”, „și ne iartă nouă greșelile noastre, precum și noi iertăm greșiților noștri” - iată câteva Îndemnuri care exprimă nu numai una dintre cele mai importante conduite ale creștinismului, ci și esența acestei
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
o impune acestei societăți. Și, lucru curios, până să ajungă la actuala devalorizare, mitul nu s-a creat doar În jurul cutărui sau cutărui dandy, ci În jurul dandysmului Însuși. În a doua jumătate a secolului al XIX-lea, pe când Începea să apună era istorică a dandy-lor, s-a dezvoltat o filosofie aproape coerentă a dandysmului. Pe măsură ce dandy-i reali se stingeau, dandy-ul imaginar atingea apoteoza, inspirat de luminoasa dâră a acestor aștri În declin.”1 Mulțimea variantelor În care ne apare
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
cel mai mare serviciu pe care-l poți face unor societăți plictisite nu este oare de a le da puțină plăcere? Dar mai era ceva, și mai surprinzător decât această dovadă de recunoștință, Întotdeauna foarte rară. Steaua dandy-ului nu apusese prin simpla sa dispariție. Îi supraviețuia și după plecare. Saloanele Marii Britanii s-au ocupat de Brummell exilat tot atât de mult ca și când ar fi fost acolo, dictându-și deciziile asupra lumii pe care o supui atâta vreme cât o iubești, dar care te nimicește
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
costum de culoarea tutunului, cu cămașă și pantofi de aceeași nuanță: nu șochează pe nimeni; lipsit de discernământ, ocupat cu nevoile sale mai grosiere, publicul trece indiferent pe partea cealaltă. La drept vorbind, vremea Curiozității, ca și a Cavalerilor, a apus demult. Dar poate că doar s-a dus la culcare: căci, iată, apare Filosofia Veșmintelor ca să le Învie, oricât ar părea de ciudat, pe amândouă! Fie ca vederile sănătoase ale acestei Științe să ajungă să predomine, pentru că natura esențială a
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
să dureze cât specia umană. Pentru a avea o pecete de raritate și de unicitate, ea trebuie să fie, În Însuși sânul umanității, menită dispariției. Iată pentru ce dandysmul va fi „ultima străfulgerare de eroism În decadență... un soare care apune”. Într-un cuvânt, dincolo de societatea aristocratică, dar laică a artiștilor, Baudelaire instituie un ordin monahal reprezentând spiritualitatea pură; și el pretinde că aparține În același timp ambelor comunități, a doua nefiind, de altfel, decât chintesența primeia. Astfel, acest solitar care
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]