4,707 matches
-
în bătălia de la Belgrad, considerată într-adevăr, istoricește vorbind, drept Ultima Cruciadă din Europa! lămurește problema Fratele. Războinicul omagiat, pentru biruința sa măreață, de către însuși Papa Calixt al III-lea! Oșteanul pentru care se trag și astăzi clopotele, în bisericile apusene, la vremea prânzului, de Angelus! E-he-hei, ați văzut că se poate, domnilor? ricanează Bursucul. Altă dată, rog insistent să fiu crezut pe veresie, fără garanții. Suplimentar, doresc să le informez pe domniile-voastre că, printr-un concurs fericit și providențial de
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
Europa e presărată de dealuri și munți... Așadar, România e la hotar între două ținuturi cum nu se poate mai deosebite ca înfățișare.” Pământul românesc „nu stă singuratic în mijlocul continentului. El face parte din marea clădire a Europei centrale și apusene, întocmai ca un bastion înaintat al unei cetăți”. Unii geografi erau de părere că nu pot fi considerați Uralii ca hotar între Asia și Europa, ci o linie care ar porni de la gurile Dunării și ar ajunge la Marea Baltică. „Atunci
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
cultură, detașarea de un anumit „orient”. Definind misiunea Universității din Iași în noul context național și într-un context mai larg, european, prof. univ. Traian Bratu, rectorul Universității, sublinia rădăcinile greco-latine ale culturii românești și legăturile ei strânse cu Europa apuseană. Detașarea de Răsărit era determinată și de evenimentele din Rusia de după 1917. „Nistrul și o linie dreaptă spre nord au ajuns să fie hotarul de răsărit al civilizației vest-europene. Altă civilizație, bazată pe altă concepție și izvorâtă dintr-un caracter
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
înființate în 1926 și, respectiv, în 1933 - n. ns., I. A.) este, în acest colț sud-estic al Europei, bastionul, focarul cel mai înaintat al culturii europene concepute în sens vest-european”. Apartenența la Europa, la „marea clădire a Europei centrale și apusene”, nu fusese nici până atunci numai o chestiune de spațiu; cu atât mai mult după întregire, România - eliberată de ceea ce s-au numit atunci problemele sale regionale - devenea mult mai conștientă de locul său în bătrânul continent, de vocația sa
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
și întâmplare care alcă tuiește viața istoriei și a politicii... Ne ocrotește, așadar, o inexorabilă lege a progresului sau ne învârtim la nesfârșit în cerc ? Pentru noi există realmente vreo șansă de a progresa, de a ne apropia de națiunile apusene, civilizate, visul nostru fierbinte de un secol, sau totul nu este decât fata morgana, un efort inutil, de vreme ce ele merg cu mult mai repede decât noi și distanța rămâne cel puțin aceeași... ba chiar, la fiecare hop de care ne
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
vizita mănăstirea Grandmont, la 3 km sud de Lodève. In departamentul Hérault din provincia Provence, acest priorat este cel mai renumit, alături de cel din Montpellier. Inființat în secolul al XI-lea, prioratul a avut o faimă deosebită în întreaga creștinătate apuseană. Imi continui drumul și ajung în satul Soumont, unde mă opresc, căutând apă. În curtea unei case văd o bătrânică căreia îi cer un pahar cu apă, iar ea îmi oferă o sticlă pe care a scos-o din frigider
Pelerin pe drumul Sf. Iacob de Compostela (Genova-Pamplona) by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91894_a_92328]
-
pe care o ocup eu astăzi. I-am oferit un scaun să șadă ― același scaun pe care mă poftea să mă așez ori de câte ori veneam la el. Mă prețuia acest venerabil savant cu faimă europeană, doctor honoris causa al câtorva universități apusene, și această prețuire mi-a crescut aripi și mi-a înlesnit biruința. Cum i-aș fi îmbrățișat umbra pe care o simțeam prezentă în cancelarie și în sălile de cursuri ca și când s-ar fi aflat încă în funcțiune. Am stat
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
vanitos la carduri, de la cămăruța de bloc la dea lul cu mesteceni vâlceni, de la vacanța prahoveană la cea lisboetă, florentină ș.a.m.d. Booon - am încasat castana și am ricanat cu fiere, neputincios la replică! Pe urmă, a venit valul apusenilor, adică al prietenilor francezi din Lille, pe care ni i-am făcut grație lui Mitterrand în primele luni ale lui 1990, când cu acțiunea „Offrez un livre à un ami Roumain“. Orice daco-get putea cere orbește unui francez o carte
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
scriitorilor noștri. Anto logia Bucureștilor în literatură și evocări. Cele mai tari fragmente din literatura noastră de călătorie. Ori din memorialistica anilor de studiu: ar fi minunat să vadă ju ni mea de azi cum s-au copt la universitățile apusene pa șoptiștii, junimiștii, criterioniștii. Și optzeciștii... după 1989. Ți-ai găsit! Să vă spună editorii de la Curtea Veche cât au pătimit cu Copyro-ul - instituție specializată în infarctul și albitul părului redacțional - când am alcătuit antologia De la coroana regală la Cercul
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
să-i prezinte „civilizația lemnului” cu vestitele porți ale caselor, pe care sunt sculptate funii împletite, colaci și sori în relief. Sau poate să-i arate vestitele biserici maramureșene cu turlele săgetând văzduhul... Ori poate să treacă împreună în Munții Apuseni, ca să asculte „chemările” tulnicăreselor. Îi poate dărui Anei frumoase blide pictate și căni de lut, o poate învăța să lucreze ea însăși cu vestita roată a olarului... Dar iată că lângă Ana și lângă Artist tocmai a sosit în zbor
Ticuță Reporterul by Eugenia Grosu Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91767_a_107350]
-
dacă această carte a neamului românesc ar fi îmbrățișată cu aceeași căldură cu care a fost produsă. Am împărțit întregul curs al vieții poporului nostru in patru perioade, care însă nu se potrivesc cu acele ale istoriei generale a popoarelor apusene. Istoria antică, medie, modernă și contempurană se regăsesc și la români, însă într-un alt înțeles și oprindu-se aiurea decât aceleași perioade ale istoriei apusene. Împărțirea făcută de mine a fost următoarea. Istoria veche a poporului român, începe la
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
patru perioade, care însă nu se potrivesc cu acele ale istoriei generale a popoarelor apusene. Istoria antică, medie, modernă și contempurană se regăsesc și la români, însă într-un alt înțeles și oprindu-se aiurea decât aceleași perioade ale istoriei apusene. Împărțirea făcută de mine a fost următoarea. Istoria veche a poporului român, începe la primele cunoștințe ce le avem asupra țărilor noastre, și la primele neamuri ce le-au locuit, spre a se opri la descălecarea principatelor în secolul al
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
80.000.000 de locuitori, toți împărtășind aceeași religie și așezați în regiunea acea fericită, unde cultura omenească au dat cele mai strălucite ale sale roade. Departe spre răsărit și fără nici o atingere directă cu masa cea mare a latinilor apuseni, se află aruncat celalalt grup de latini ortodoxi, românii, înconjurați din toate părțile de neamuri străine, în care niciodată sângele nu poate provoca pentru ei și o mișcare simpatică, ci numai interesul îndreaptă cu răcoare calculele sale socotitoare. Această poziție
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
bine ca jumătate din acea a Franței, cuprinsă între trei ape curgătoare mari, care mărginesc între ele o formă triunghiulară. Aceste ape sunt fluviul Dunărea la sud, fluviul Nistru ca lătură răsăriteană și marele afluent al Dunării Tisa, ca latură apuseană. În această regiune românii alcătuiesc mai pretutindeni o poporație compactă, trecând unele insule din ei și peste hotarele arătate. În mijlocul acestui triunghi de ape se ridică un alt triunghi de munți, alcătuit din puternicele lanțuri ale Carpaților răsăriteni. Acest al
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
fluviului la Porțile de Fier, pentru a se prelungi de cea parte de dânsul, în munții Golubinski din Serbia. Arătatele prelungiri ale munților Carpați către apus și sud, despart regiunea plană cuprinsă între munți și râuri în două șesuri: acel apusean, al Tisei, care ținându-se întruna cu șesul Dunării mijlocii, alcătuiește ceea ce s-ar putea numi Mesopotamia europeană, și acel răsăritean, care se întinde către Marea Neagră, trece Dunărea și se oprește tocmai în munții Balcani. Acest din urmă șes face
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
Tot așezarea Carpaților hotărî legăturile în care românii intrară cu popoarele ce avură asupra lor o înrâurire precumpănitoare. Șesul sudic răsăritean va primi înrâurirea popoarelor sudice și răsăritene. Părțile de peste munți, mai deschise spre apus, vor gravita în sfera popoarelor apusene. Dacă Carpații, în loc de a dezbina pe români în două trunchiuri lipsite de apărare, și-ar fi întins crestele în jurul naționalității lor, ei ar fi fost în orice caz un sprijin al dezvoltării lor naționale, în loc de a-i sta ca o
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
prin locuințele altor popoare. Pentru a lămuri deci până unde se întindea Sciția, este de trebuință a determina poziția geografică a acestor popoare. Cel întâi din ele care ar mărgini Sciția dinspre nord și ar avea totodată așezarea cea mai apuseană, sunt Agatirșii. Despre ei ne spune Herodot aiurea că sunt niște oameni cu port resfățat și foarte de aur purtători (IV, 104). Această descriere a poporului Agatirșilor ne dă mijlocul de a hotărî regiunea ocupată de ei. Îmbelșugarea aurului la
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
opozițiunea ce o face Herodot între râurile ce izvorăsc din Sciția și acel Maris ce iese din țara Agatirșilor. Sciția fiind arătată de Herodot ca o țară de tot plană (IV, 47), urmează că ea se întindea, în partea ei apuseană, către nord, până în Carpați; prin urmare râurile autogene ale Sciției vor fi acele ce izvorăsc pe latura exterioară, sudică a Carpaților: râul Maris însă ce curgea din țara Agatirșilor, va trebui să izvorască de pe latura aceea a Carpaților ce nu
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
Tracii știu să spună lui Herodot relațiuni adevărate (IV, 9); iar despre Agatirși nu, pentru că erau despărțiți de ei prin toată lățimea Munteniei. Din toate cele spuse s-a demonstrat îndestul că Sciția se întindea înspre partea ei cea mai apuseană, către nord, până la Carpații Munteniei si că dincolo de acești munți, în Transilvania de astăzi locuia poporul Agatirșilor. După Agatirși Herodot numește ca al doilea popor mărginaș al Sciților pe acel al Neurilor. Despre acesta spune întâi că trăiește după obiceiurile
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
vede că îl stăpînește pe Herodot în toate locurile unde vorbește de ea; la munți nici pare a se gândi. După cât se vede el nu a fost informat despre existența unor asemenea și mai ales nu de acea a munților apuseni, Carpații. Dacă ne vom aminti însă că Herodot s-a oprit mai mult la gura Boristenului, de unde și-a cules notițele sale, atunci nu ne vom mira că existența acestor munți nu i-a fost împărtășită. Ea era necunoscută sau
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
Sciții il numesc Porata iar Grecii Piretus, altul Tiarantos și Araros și Naparis și Ordessos. Cel dintâi numit dintre aceste râuri e mare si curgând spre răsărit își unește apele cu Istrul, iar al doile numit Tiarantos mai în partea apuseană și mai mic; Araros însă și Naparis și Ordessos, curgând printre aceste, se revarsă in Dunăre» (IV, 48). În Porata al Sciților sau Piretus al Grecilor recunoaștem numele de astăzi al râului ce desparte România de Basarabia, Prutul. Consoanele p
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
nu putea să existe la partea nomadă a acelui popor, la Sciții propriu ziși; ea trebuia să se afle la ramura așezată a acestui neam, laAgatirșii din Transilvania. Este destul de curios față cu această împrejurare, ca marca districtului celui mai apusean a fostei Valachii, acel al Mehedinților să fie o albină, si că mierea și ceara, să fi fost în toate timpurile producțiunii, pentru a zice astfel de căpitenie, a Țărilor Române. Și aici am avea o continuitate între îndeletnicirile economice
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
Tabula Peutingeriană, făcută pe timpul împăratului Severus (193 - 211 d. Hr.), pe când Dacia se afla sub stăpânirea romană, arată tot cele trei drumuri vechi, care conduceau de peste Dunăre în Dacia, și aceste trei drumuri sunt arătate ca trecând fluviul, cel mai apusean la Viminacium în fața orașului dac Lederata, al doilea la Saliatis în fața stațiunii Tierna și al treileacel mai dinspre răsărit, la Egeta în fața orașului dac Drubetis. Calea întâi, acea de la Viminacium, este arătată că trecând prin Lederata, Arcidava, Centum-Putea, Bersovia, Azizis
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
căuta pe la Bersovia și Azizis, care le vom vedea că erau în Banat, încât astfel vom dovedi credem pe deplin că în prima lui expedițiune Traian a trecut Dunărea la Vi-minacium și a intrat în Dacia pe calea cea mai apuseană însemnată pe tabula Peutingeriană. Aici la Viminacium, astăzi satul Costolaț în Serbia, Traian puse să se arunce un pod de dubase, pentru a cărui întocmire el se folosi de o insulă ce se afla în mijlocul fluviului și care există și
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
umbră de speranță într-un rezultat fericit, dar cel puțin putința de a le vedea roșind de sângele dușmanilor. După nespuse greutăți, Romanii ajunseră înaintea Sarmizagetuzei din partea răsăriteană, precum cu trei ani mai înainte se apropiase de ea prin cea apuseană. Scopul lui Traian nu mai era acum de a scăpa pe poporul roman de un tratat înjositor, ci de a răpune statul și poporul Dacilor. De aceea când Decebal speriat de defecțiunea tot mai deasă a triburilor dace, oferă pacea
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]