2,802 matches
-
teribil de greu de descifrat. Eu trebuia să le citesc de trei-patru ori până când îmi dădeam seama și până când înțelegeam, din context, ce voia să spună. În al doilea rând, publicarea lor nar avantaja-o pe Iris, pentru că, așa cum am ară tat, în scrisori nu știu dacă era ea, cea adevărată, dar era... mi-e greu să spun... era neinteresantă. Era ca o femeie oarecare, așa că nu i-aș face un serviciu publi cându-i scrisorile. În al treilea rând, ar trebui
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
marș. Popoarele subjugate, strivite sub biciul colonial, capătă de la Uniunea Sovietică și statele cu rânduire socialistă sprijinul moral și material spre a se ridica. Viitorul a avut dreptate, suspinul pentru trecut nu evocă decât fantome. Dacă un om privind câmpurile arate cu tractoarele, fabricile, tunelurile și șoselele asfaltate, barajul în construcție al hidrocentralei de la Bicaz, apartamentele superbe din cartierele pentru muncitori, creșele, școlile, spitalele, bibliotecile, institutele pentru promovarea științelor și artelor, ar lăcrăma pentru plugul de lemn și pentru bordei, ni
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
Mircea Nedelciu, Zmeura de câmpie (Compania, București, 2005), Gabriela Adameșteanu, Drumul egal al fiecărei zile (Editura Institutului Cultural Român, București, 2005), Petre Barbu, Blazare (Polirom, Iași, 2005) etc. Este prezentă cu studii în următoarele volume: Ruxandra Cesereanu (coord.), T(z)ara noastră. Stereotipii și prejudecăți (Editura Institutului Cultural Român, București, 2006), Andreia Roman (coord.), Hortensia Papadat-Bengescu. Vocația și stilurile modernității (Paralela 45, Pitești, 2007), Corin Braga (coord.), Concepte și metode în cercetarea imaginarului (Polirom, 2007). A publicat studii și articole în
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
nu avea nimic, nici în clin, nici în mânecă, pe undeva prin Polonia. CAPITOLUL III Ora de istorie Motto: «De-acest mănos pământ daco-român cine-ar putea, mai mult ca noi să spue, c-al lui e? Cine l-a arat din începutul vremurilor, neîncetat? Cin-l-a semănat? Cine i-a fost slugă și stăpân? Care dintre neamurile vechi sau noi are îngropați în sânul lui atâți eroi? A cui doină de veacuri pe aicea plânge? Cin-l-a apărat
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
că satul nostru a fost atestat documentar în 1473, adică acum 53o de ani, ceeace nu e la îndemâna multor așezări rurale de pe întreg întinsul patriei noastre. CAPITOLUL IV Iobagii Motto: Măria -ta! Suntem bătuți de nevoi, La noi în zadar ară plugul, Căci holdelor noastre cu spicul de aur Străinul le fură belșugul. (Octavian Goga) Pentru a ne lămuri întru-câtva asupra stării populației satului nostru în evul mediu, vom ține seama de cuvântul autorizat al istoricului Ștefan Meteș, director al Arhivelor
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
oprește și acum trecerea în sus și în jos a oamenilor noștri dela oi, din care cauză suntem siliți să ne părăsim munții» Teleki le-a mai cuprins pământuri arătoare și pășunatul, i-a oprit să țină crâșma, le-a arat frumoasele semănături și le-a semănat pentru el cu alte bucate, le-a cosit bucatele crescute până la brâu, aproape de secerat, a luat dela ei boi și vaci, oi, ori bucate gata. - «A voit să ne facă iobagi pe vreo douăzeci
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
hotarul cu izlaz și cu fânețea pentru animale. Hotarul care termina cu porumbul, la anul următor rămânea ogor, adică pășunat pentru vitele satului, după cum hotarul care a fost în acest an izlaz în luna lui mai se făcea arător, să ara adică, prin luna iulie se întorcea, adică se ara a doua oară, apoi pe la sfârșitul lui septembrie se apucau de semănat cu secară, se gunoia cu gunoi de grajd. Uneltele agricole să zic, până prin 1910 erau foarte proaste, era plug
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
care termina cu porumbul, la anul următor rămânea ogor, adică pășunat pentru vitele satului, după cum hotarul care a fost în acest an izlaz în luna lui mai se făcea arător, să ara adică, prin luna iulie se întorcea, adică se ara a doua oară, apoi pe la sfârșitul lui septembrie se apucau de semănat cu secară, se gunoia cu gunoi de grajd. Uneltele agricole să zic, până prin 1910 erau foarte proaste, era plug de lemn, avea un fer înainte de tăia și o
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
femei, căci bărbații se ocupau cu păduritu. Săpau bietele femei cinci, șase săptămâni nu lăsau sapa din mână decât noaptea. Cum se semănau porumbul și cartofii. Dacă se gunoia locul cu gunoi de grajd ori se gunoia cu oile, să ara locul, să semăna porumb așa cum se seamănă secară ori ovăz dar mai rar, apoi se grăpa cu grapa și-i da pace până la sapă când porumbu avea șase foi. Să apuca de sapă, aicia era nenorocire că nu-l vedeai
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
unele lucrări se transformau parcă în mângâieri sau alinturi. În urma unui cosaș iscusit, își amintește Dumitru Dascălu, pajiștea rămânea netedă, cu iarba retezată la același nivel, ca un obraz de bărbat proaspăt bărbierit. La capătul ogorului, înainte de a începe să are, să semene, să prășească, să cosească ori să secere, țăranul se descoperea, își făcea semnul crucii, rostea cu toată credința formula „Doamne-ajută!” și, după ce își scuipa în palmele bătătorite și crăpate, se apuca cu nădejde de treabă. Nu se îndura
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
la alte teatre din țară... au costat... Autobuzul gonește ca un nebun pe culoarul din mijloc al șoselei. Trec prin fața mea ultimele case de la marginea orașului, frumos lucrate, unele cu etaj: niște vile mici și cochete. Urmează un spațiu gol, arat de astă-toamnă, apoi trecem pe lîngă stația de benzină. De-acum încolo, pînă la combinat, cale de vreo opt-nouă kilometri, autostrada va tăia în două cîmpia lată, străjuită doar departe, pe stînga, de niște dealuri împădurite, prin care se sfîrșesc
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
știu că eu și Luke avem o mică înțelegere să nu mai cumpărăm altă mobilă pentru apartament - dar asta e altceva, evident. Un dulăpior de cocktail autentic, exact ca în filmele cu Fred Astaire și Ginger Rogers! Serile noastre o să arate cu totul altfel. În fiecare seară, Luke și cu mine vom face cocktailuri cu martini, vom dansa pe melodii vechi și vom privi apusul de soare. Ce atmosferă de vis! O să trebuiască să ne cumpărăm și un patefon din ăla
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
fizic ; de aici aversiunea lor față de gulerele albe” <endnote id="(107, p. 122)"/>. Într-o pseudo-cronică de la sfârșitul secolului al XVIII-lea, Silviu Angelescu a rezumat În această privință mentalitatea românească din epoca premodernă : „Neguțătorul nu-i nici țăran să are câmpul, nici meșteșugar să facă vreun lucru văzut și trebuitor, nici cărturar să-i deprindă pe oameni care-s cele bune și frumoase ale vieții. Neguțătoru-i doar Înșelător nărăvit la trai bun, că nici soarele nu-l pârlește, nici ploaia
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
agricolă. Iată dar de unde vine la noi comerciul și fără voia noastră” <endnote id="(848, p. 10)"/>. Evreii „nu pot zgâria pământul - nota F. Aderca În 1922 -, ei n-au voie să muncească” <endnote id="(514, p. 26)"/>. „Ițic nu ară”, scria la rândul său Zaharia Stancu, În 1938, referindu-se la evreul generic. „El nu posedă un petec de pământ sărac, nici doi boi jigăriți [...]. Ițic are o dugheană soioasă” <endnote id="(425)"/>. Acolo unde și atunci când legislația privind proprietatea
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
evreilor” (probabil, a „Jidovilor” mitici), conform unei legende populare atestate Încă de la jumătatea secolului al XVIII- lea <endnote id="(332)"/>. d) Un motiv mitic foarte răspândit În tradiția populară este cel referitor la „o fată de jidov” care a găsit arând pe câmp niște oameni obișnuiți, „ca cei de acum”. Fata i-a luat În poală - cu boi și pluguri cu tot - și i-a dus să le arate părinților ce „goange” (sau „gângănii”) a găsit, „scormonind pământul”. Mama i-a
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
la condei, fapt ce contravenea grav cutumelor găștii lui Dej. „...se vor elimina următoarele: Hilușcă (vorbește despre vecinul său Ceznoc): <<A țicnit cu recordurile lui! Știi ce a făcut? A dat ordin tractoristului să bată recordul mondial. Acela, În loc să are cum trebuie, a scormonit numai puțin pămîntul și gata, i-a dat recordul mondial. S-a scris apoi la toate gazetele despre asta, dar grîul care a ieșit a fost slab de tot. Atunci, l-a trimis pe ogor pe
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
a spus: să-mi dai recordul mondial că de nu te alung din casă! A cîștigat și fiu-său recordul mondial... și iar au Început să scrie toate ziarele>>. Stepan: <<Și tot grîul a ieșit prost? Peste tot s-a arat numai la suprafață?>>. Hilușcă: <<Ba nu, el nu-i prost, cum să nu. Grîul lui e bun: prost e numai locul pe unde a dat ordin să se stabilească recordurile>>”. Cum să fi permis cenzorul Ionescu asemenea blasfemie la adresa muncii
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
salva! Lucrul acesta mi l-a spus abia în august, când restabilit fizic, am ajuns la casa părintească. Mi-a spus printre altele despre felul în care a funcționat între noi „telepatia” recunoscută științific. Zilele Paștilor a fost scos să are și să însămânțeze. Era mobilizat agricol și trebuia să facă măcar act de prezență, mai ales că anterior fusese amendat cu o sumă consistentă ca nesupus la mobilizarea agricolă. Doar era dictatura lui Antonescu și nu se glumește în timp
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
l)sat necultivat. Livezile sunt replantate În alt) parte - alt) munc) grea. Ați observat mai Înainte, spune John, c) unii portocali s-au uscat. R)d)cinile lor ajung pan) la ruinele române și pomii mor. Acum cativa ani, În timp ce aram, am dezgropat o Întreag) strad) român). M) duce la hipodromul lui Irod. Arheologii americani au scos la suprafaț) câteva dintre zidurile vechi. Ne uit)m În șanțurile s)pate, unde flutur) etichete la fiecare strat. Sunt mai mult cioburi decât
Până la Ierusalim și înapoi by Saul Bellow () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
concomitent la procedee ce țin de ipocrizie și teroare. Doi consăteni, sudați sufletește într-un lagăr de concentrare nazist, apucă, după încetarea ostilităților, drumuri diferite: unul se integrează firesc colectivității în lupta acesteia pentru pământ (pământ ce, înainte de a fi arat cu trudă, trebuie deminat cu prețul vieții), celălalt, constrâns de șomaj, are slăbiciunea de a se rupe de ai săi, de a se lăsa atras pe calea aventurismului egocentrist, intrând într-o bandă condusă de o fostă colaboraționistă isterică. Bandiții
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
muncă. În vreme ce, în timpul zilei, norii de fum și, în timpul nopții, lumina flăcărilor indică orașele ce ard, cerul deasupra regiunilor din vecinătate este senin; dacă într-un loc se aud țipetele victimelor torturate, în altul bancherii își numără galbenii și țăranii ară cu boii liniștiți. Dezastrul dintr-o perioadă dată nu-i afectează pe toți oamenii, tot timpul (n.n. V.Cr.), și, deși efectul său este cumulativ, durează până ce regresul care-l aduce cu sine devine evident”. (O oglindă îndepărtată. Urgisitul secol XIV
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
pentru afundarea gospodarilor români. Posibilitățile comuniștilor de a distruge un om erau fără limită. Conducerea politică de atunci a găsit de cuviință că tata trebuie să-și mute gospodăria, de oare ce acolo unde era amplasată, încurca manevrele tractoarelor care arau. Tata era trecut de 65 de ani. I s-a repartizat un teren pe care să-și mute gospodăria, în centrul comunei Râmnicelu, într-o grădină a unui „chiabur” care avea acolo vie. Bietul tata, s-a dus la proprietarul
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
s-a reproșat: „La muncile agricole nu mergeți în zi de sărbătoare dar pentru biserică mergeți”. Convoiul a fost oprit, iar oamenii au trebuit să deshame caii de la căruțe și să-i înhame la pluguri, anume pregătite, și obligați să are până seara. Noi, cei rămași la biserică socoteam că până la ora zece oamenii se vor întoarce. Mare ne-a fost îngrijorarea când nici până la ora 12 nu s-au întors. Abia când însera, oamenii au avut voie să încarce țigla
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
mai frumoasă sărbătorire a Sfintei Învieri din viața mea de 59 de ani de preoție. Mi-am adus aminte de o nuvelă a lui Leon Tolstoi în care oamenii scoși la plug în ziua de Paști de un boier necredincios, arau cu lumânări aprinse și lipite pe coarnele plugului și mergeau cântând „Hristos a înviat cu moartea pe moarte călcând”. COLECTIVIZAREA. În anii 1954-55 în satul Hăbășești se punea problema colectivizării, dar gospodarii nu se învoiau. După multă muncă de lămurire
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
cu tot, fără ca nimeni să știe ce destinație a avut. Dacă, alteori când se făceau lucrări agricole, noaptea eram obligată să fiu pe tarla, de data asta nimeni nu mi-a cerut să fiu prezentă. La scurt timp, tractoarele au arat locul și au fost însămânțate plante furajere. 105 Capitolul III PRIMĂRIȚA Vineri, 22 decembrie 1989 Îmi beau cafeaua distrată și fără chef de nimic. E dimineață, e întuneric, e iarnă. Curentul electric e raționalizat dimineața și seara, atunci când consumul e
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]