2,860 matches
-
secetă, flăcăii fură toaca de la biserică și o zvîrl în fîntînă, nespuind nimănui și lăsînd pe alții să o scoată. Trei ani de secetă aduc trei ani de boli și trei în urmă de războaie. Semănat Cînd un loc se ară pentru pus porumb, se iau doi pumni de porumb de cel pentru sămînță și se îngroapă la capul locului, zicîndu-se: „Nu îngrop boabele, ci ciorile, să nu mănînce porumbul.“ Bunavestire se zice că este ziua paserilor, în care se poate
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
pentru pus porumb, se iau doi pumni de porumb de cel pentru sămînță și se îngroapă la capul locului, zicîndu-se: „Nu îngrop boabele, ci ciorile, să nu mănînce porumbul.“ Bunavestire se zice că este ziua paserilor, în care se poate ara, nu însă și sămăna, căci la din contra, paserile ar mînca pînea de pe spic. Se crede că dacă în acea zi va răsări soarele dis-dimineață primăvara va fi timpurie. Nu sămăna cînd e lună nouă, că atunci numai crește, dar
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
ursul și să-l vîre și în casă; și dacă o întrebi pentru ce, ea-ți răspunde: „Așa-i ghine, să hie numai giocuri și veselii în ograda me, iar din casă ursul ni-o scos faptu’, și de-acu ari să ni meargă ghine.“ Cînd visezi urs înseamnă noroc. Ursită Fetele de măritat cînd se ridică de pe scaun îl clătesc, ca să-și clătească „data*“. Cu busuioc de la popă se culcă fetele sub perină, ca să viseze pe ursit. Numai lumînarea de la
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
scurtă, fiindcă ei n-ar fi buni de prăsilă. în ziua de Paști să nu mănînci nici un fel de bucate afară de pește, ca să nu ai nevoie la vite. Oamenii se întovărășesc cu vitele lor la plug. înainte de a începe a ara, este uz ca să se arunce un ou cît se poate de sus în aer; dacă se sparge cînd cade jos e semn că și sîmbria* cu vitele se va sparge curînd. Vinerea după Sf. Toader și în cea din urmă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
tranziție C/T la joncțiunea intronului 1 cu exonul 2, alela T determinând apariția unui codon de start (ATG) cu trei codoni înainte de situsul de start „fiziologic”, cu generarea unei proteine cu trei aminoacizi mai lungă (Gross et al., 1996, Arai et al., 1997). Această tranziție creează un situs RFLP (Restriction Fragment Length Polymorphism) recunoscut de enzima de restricție FokI, alelele polimorfismului fiind notate F și f (unde f este alela recunoscută de enzima de restricție), iar polimorfismul este notat FokI
Factori genetici implicaţi în etiopatogenia diabetului zaharat de tip 1 (insulinodependent) by Cristian Guja () [Corola-publishinghouse/Science/91984_a_92479]
-
Ștefan-vodă cel Bun, vrând să margă la biserică Întru o duminică dimineața, la liturghie, În târgu În Vasluiu ș...ț, au audzit un glas mare de om strigând să aducă boii la plug. Și mirându-să ce om este acela să are duminica, și Îndată au trimis În toate părțile, ca să-l găsească pre acel om, să-l aducă la dânsul ș...ț Și ducându-l pre acel om la Ștefan-vodă, l-au Întrebat Ștefan-vodă: el au strigat așè tare, și pentru
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
și Îndată au trimis În toate părțile, ca să-l găsească pre acel om, să-l aducă la dânsul ș...ț Și ducându-l pre acel om la Ștefan-vodă, l-au Întrebat Ștefan-vodă: el au strigat așè tare, și pentru ce ară duminica? El au dzis că au strigat el să aducă boii la plug, și ară duminica, că este om sărac, și Într-alte dzile n-au vrut frate-său să-i dè plugul, și acum duminica i-au dat. Deci
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
aducă la dânsul ș...ț Și ducându-l pre acel om la Ștefan-vodă, l-au Întrebat Ștefan-vodă: el au strigat așè tare, și pentru ce ară duminica? El au dzis că au strigat el să aducă boii la plug, și ară duminica, că este om sărac, și Într-alte dzile n-au vrut frate-său să-i dè plugul, și acum duminica i-au dat. Deci Ștefan-vodă au luat plugul fratelui celui bogat și l-au dat fratelui celui săracu, să
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
dorește să afle „frații italiani cum poartă economia, câți boi Înșiră la plug, cum le e plugul și alte instrumente pentru economie”. Bărnuțiu XE "Bărnuțiu" , la rândul său, Îi scrie lui Simion Crainic XE "Crainic" „despre economia de aici, cum ară, cum fac pergolato de vie, despre fabrica cașului” etc. Aceste preocupări mărturisesc o deschidere către progresul economic și spiritul capitalist, Întreprinzător. Interesul vine dinspre lumea satului ardelean, dinspre elitele rurale, care se află În fruntea acestui proces de propășire economică
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
în Ungaria primei jumătăți de secol XX, mai ales prin adaptarea romanelor clasice, maghiare sau străine. Deși în 1948 Peter Kuczka realizează banda Poporul condamnă, în care un chiabur fură carburatorul tractorului care aparținea colectivului pentru ca țăranii să nu poată ara și să fie nevoiți să-l ceară pe al său, ilustrând exemplar tema sabotajului, centrală în ideologia comunistă, esteticianul Finogenov din Moscova decretează că banda desenată este o "murdărie imperialistă și trebuie să dispară", în consecință fiind sistată producția până în
by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
un chip omenesc, și într-adevăr sînt oameni[. N]oaptea se retrag în niște vizuini [, ] în care trăiesc cu pîine neagră, cu apă, și cu rădăcină[i;] ei îi cruță pe ceilalți oameni de osteneala de a semăna, de a ara și [de a] recolta ca să trăiască, și merită astfel să nu simtă lipsa pîinii pe care au semănat-o. Această ediție prezintă segmentarea cea mai hotărîtoare deoarece împarte textul în două fraze a cîte două segmente fiecare: P1 [A; B.
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
picioare, arată un chip omenesc, și într-adevăr sînt oameni [; ] noaptea se retrag în niște vizuini în care trăiesc cu pîine neagră, cu apă, și cu rădăcină [;] ei îi cruță pe ceilalți oameni de osteneala de a semăna, de a ara și [de a] recolta ca să trăiască, și merită astfel să nu simtă lipsa pîinii pe care au semănat-o15. • Ediția lui Patrice Soler, Laffont, coll. Bouquins, Paris, 1992: Vezi anumite animale sălbatice, masculi și femele [, ] răspîndite pe cîmpuri, negre, învinețite și
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
arată un chip omenesc, și într-adevăr sînt oameni [; ] noaptea se retrag în niște vizuini[, ] în care trăiesc cu pîine neagră, cu apă, și cu rădăcină [i;] ei îi cruță pe ceilalți oameni de osteneala de a semăna, de a ara și [de a] recolta ca să trăiască, și merită astfel să nu simtă lipsa pîinii pe care au semănat-o. Opțiunile de segmentare ale lui Soler și Benda sînt foarte apropiate. Textul se prezintă ca o structură liniară plată formată din
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
picioare, arată un chip omenesc, și într-adevăr sînt oameni; noaptea se retrag în niște vizuini în care trăiesc cu pîine neagră, cu apă, și cu rădăcină: ei îi cruță pe ceilalți oameni de osteneala de a semăna, de a ara și recolta ca să trăiască, și merită astfel să nu simtă lipsa pîinii pe care au semănat-o. Dacă ne referim la concepția despre scriitură din secolul al XVII-lea, atunci avem de-a face cu un text compus din patru
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
și într-adevăr [Ø] sînt oameni; [C] [Ø] noaptea se retrag în niște vizuini în care [Ø] trăiesc cu pîine neagră, cu apă, și cu rădăcină: D] ei îi cruță pe ceilalți oameni de osteneala de a semăna, de a ara și recolta ca să trăiască, și merită astfel să nu simtă lipsa pîinii pe care [Ø] au semănat-o. (Trad. Aurel Tita) În segmentele A și B, suita de [Ø] = ele se află în întregime sub incidența referențială a lexemului "animale
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
un chip omenesc, și într-adevăr sînt oameni; [C] noaptea se retrag în niște vizuini în care trăiesc cu pîine neagră, cu apă, și cu rădăcină: D] ei îi cruță pe ceilalți oameni de osteneala de a semăna, de a ara și recolta ca să trăiască, și merită astfel să nu simtă lipsa pîinii pe care au semănat-o. Enunțul Vezi, care deschide segmentul A, introduce o secvență descriptivă și indică sursa unui punct de vedere (PdV). Descrierea este de ordin perceptual
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
celor doi referenți în memorie, oamenii rămîn parțial animale. Trebuie să așteptăm sintagma ceilalți oameni din [D] pentru ca apartenența la umanitate a țăranilor să fie confirmată. Acțiunile lor inițiale [A] se transformă atunci explicit în acțiuni umane: a semăna, a ara, a recolta. Tocmai pe baza acestei apartenențe la umanitate este denunțată nedreptatea socială de către moralist. Ezitarea referențială și dubla izotopie se află aici în slujba modificării punctului de vedere ideologic al cititorului. Destinînd contemporanilor săi ceea ce putem considera drept unul
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
prenumelui (Margue)rite. În rest, conform definiției jakobsoniene a versului ca "figură fonică recurentă" (1963: 233), materialul fonic este diseminat în vers, depășind de departe simpla rimă în /it/: 2 "Pour toi, bizarre amant, quel est donc mon mérite?" RTA ARAM M M RITE 3 Sois charmante et tais-toi! Mon cœur que tout irrite, ARMT T T M E RITE 6 Berceuse dont la main aux longs sommeils m'invite, R AM M M ITE 7 Ni sa noire légende avec
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
un chip omenesc, și ÎNTR-ADEVĂR sînt oameni; [C] noaptea se retrag în niște vizuini în care trăiesc cu pîine neagră, cu apă, și cu rădăcină: D] ei îi cruță pe ceilalți oameni de osteneala de a semăna, de a ara și recolta ca să trăiască, ȘI merită ASTFEL să nu simtă lipsa pîinii pe care au semănat-o. Acest text adoptă un dispozitiv enunțiativ pe care l-am putea numi "obiectiv" în sensul în care urmele subiectivității sînt șterse. Segmentul [A
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
un chip omenesc, și într-adevăr sînt oameni; [C] noaptea se retrag în niște vizuini în care trăiesc cu pîine neagră, cu apă, și cu rădăcină: D] ei îi cruță pe ceilalți oameni de osteneala de a semăna, de a ara și recolta ca să trăiască, și merită astfel să nu simtă lipsa pîinii pe care au semănat-o. Segmentele A, B, C și D sînt structurate sintactic și ritmic. Formînd patru perioade, ele se sprijină pe serii enumerative și pe repetiția
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
-l așeze pe D2 la același nivel cu D1 și de a sublinia legătura argumentativă accentuată de enumerația triplei osteneli: [Perioada D] D1. ei îi cruță pe ceilalți oameni de osteneala D1.1. de a semăna, D1.2. de a ara D1.3. ȘI de a recolta ca să trăiască, D2. ȘI merită ASTFEL să nu simtă lipsa pîinii pe care au semănat-o. Textul este compus așadar dintr-o lungă frază tipografică, împărțită în patru perioade. Proza foarte ritmată este conformă
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
se compune dintr-o concluzie [D2], introdusă prin ȘI ASTFEL (și merită astfel să nu le lipsească pîinea pe care au semănat-o) și printr-un argument [D1] (îi scutesc pe ceilalți oameni de osteneala de a semăna, de a ara și recolta ca să trăiască). Segmentul periodic D formează o secvență argumentativă cuprinzătoare care îi încredințează segmentului [A] (vezi niște animale sălbatice [...] cu o dîrzenie nebiruită) rolul de enunț al unei teze anterioare (care afirmă animalitatea țăranilor), iar celorlalte două perioade
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
chip omenesc[. Ș]i, într-adevăr, sînt oameni[. N]oaptea se retrag în niște vizuini[,] în care trăiesc cu pîine neagră, cu apă, și cu rădăcin[i]; ei îi cruță pe ceilalți oameni de osteneala de a semăna, de a ara și de a recolta, ca să trăiască, și merită astfel să nu simtă lipsa pîinii pe care au semănat-o. Astfel, textul lui A. Tita se prezintă ca o structură liniară de cinci segmente inegale: P1 [A;B] P2 [A] P3
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
Nicoleta 8 • Comunicarea managerială în grup are o serie de funcții caracteristice cum ar fi: ajuta la definirea grupului, sprijină procesul de implementare a deciziilor și schimbării. O formă a comunicării în grup este comunicarea în fața unui auditoriu. Adresarea orală ara că forme specifice mai importante: • Prezentarea, care poate avea loc fie în interiorul organizației, fie în exteriorul ei. În cazul prezentărilor în interiorul organizației se presupune, în general, ca auditoriul are caracteristici comune. În legătură cu prezentările în fața unui auditoriu extern organizației, pot apărea
COMUNICAREA ORGANIZAŢIONALĂ ÎN SPRIJINUL CALITĂŢII SERVICIILOR by Nicoleta Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/656_a_998]
-
Nicoleta 8 • Comunicarea managerială în grup are o serie de funcții caracteristice cum ar fi: ajuta la definirea grupului, sprijină procesul de implementare a deciziilor și schimbării. O formă a comunicării în grup este comunicarea în fața unui auditoriu. Adresarea orală ara că forme specifice mai importante: • Prezentarea, care poate avea loc fie în interiorul organizației, fie în exteriorul ei. În cazul prezentărilor în interiorul organizației se presupune, în general, ca auditoriul are caracteristici comune. În legătură cu prezentările în fața unui auditoriu extern organizației, pot apărea
COMUNICAREA ORGANIZAŢIONALĂ ÎN SPRIJINUL CALITĂŢII SERVICIILOR by Nicoleta Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/656_a_998]