3,621 matches
-
de complexitate nu sunt doar atrăgătoare, ci au și alte avantaje. În cadrul sistemelor naturale, acestea sunt multiple. Este posibil ca pădurile naturale bătrâne, policultura și cultivarea de varietăți cu polenizare liberă să nu fie la fel de productive, pe termen scurt, ca arboretele pure, monoculturile sau hibrizii identici. Este Însă dovedit că acestea sunt mai stabile, mai auto-suficiente și mai puțin vulnerabile la epidemii și la stresul Înconjurător, având nevoie de mult mai puține intervenții din exterior pentru a supraviețui. De fiecare dată
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
circa 12-15% din emisiile globale de CO2. Datorită creșterii temperaturilor preconizate de specialiști, regiuni întregi nu vor mai fi propice dezvoltării anumitor tipuri de păduri, ceea ce va provoca schimbări ale distribuției naturale a speciilor de arbori și modificări ale creșterii arboretului existent, susține Executivul european. Mai mult, Comisia atrage atenția asupra faptului că „se preconizează că fenomenele extreme precum furtunile, incendiile forestiere, secetele și valurile de căldură vor deveni din ce în ce mai dese și/sau mai severe, sporind astfel presiunea asupra pădurilor“. Mijloace
Eforturi eco internaţionale. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Viorica Bogdan () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1198]
-
și avertismentelor „arhanghelului“, Macey izbuti să convingă cinci marinari să vină cu dînsul într-o ambarcațiune. Porni așadar împreună cu ei și, după multe opinteli și atacuri nereușite, izbuti să înfigă o lance în trupul monstrului. între timp, Gabriel, cocoțat în arboretul rîndunicii mari, gesticula frenetic și prorocea grabnica pierzanie a păcătoșilor care săvîrșeau un asemenea sacrilegiu împotriva Dumnezeului său. în vreme ce Macey, stînd la prova ambarcațiunii, își slobozea, cu întreaga energie a neamului său, sălbaticele chiote de război împotriva balenei și se
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
lîngă timonă, Starbuck se apropie de el. ĂTrebuie să dăm jos verga gabierului mare, domnule căpitan. Parîmele au slăbit, iar balansina de sub vînt e pe jumătate desprinsă. S-o dau jos, domnule? Ă Nu da jos nimic, leag-o! Aș înălța arboretul contra-rîndunicii, dacă-aș avea vreunul. Ă Pentru numele lui Dumnezeu, domnule căpitan! Ă Ce e? Ă Ancorele derapează, domnule. Să le trag la bord? Ă Nu trage nimic și nu te-atinge de nimic, leagă totul! Vîntul se stîrnește, dar
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
Ține parîma, domnule Starbuck, o încredințez mîinilor dumitale. Apoi se așeza în coș și porunci oamenilor să-l ridice în arboradă, Starbuck urmînd să lege părîma de parapet și să rămînă lîngă ea. Și astfel, cu un braț petrecut pe după arboretul rîndunicii, Ahab începu să scruteze de jur-împrejur marea, care, de la înălțimea aceea, se desfășura ca un cerc imens, pe o întindere de multe mile. Cînd lucrează cu mîinile în vreun loc izolat din arboradă, unde n-are pe ce să
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
Nimic, domnule căpitan! răspunseră ei într-un glas. Ă înălțați zburătorii și bonetele de jos și de sus, în ambele borduri! strigă Ahab. După ce oamenii înălțară pînzele, căpitanul desfăcu saula specială de care se folosea pentru a se urca în arboretul rîndunicii mari; peste cîteva secunde era tras într-acolo, dar nu străbătuse încă nici două treimi din drum, cînd, scrutînd golul imens dintre gabierul mare și zburător, scoase un țipăt ca de pescăruș: Ă Uite-i jetul! Uite-i jetul
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
repeziră în greement pentru a privi faimoasa balenă, pe care o urmăreau de atîta amar de vreme. între timp, Ahab ajunsese la postul lui, situat cu cîteva picioare mai sus de ceilalți veghetori; Tashtego stătea chiar sub el, pe butucul arboretului, astfel încît capul indianului era cam în rînd cu călcîiul lui Ahab. De la înălțimea asta, balena putea fi văzută înotînd cam la o milă în fața corabiei; fiece tălăzuire a mării îi dezvăluia cocoașa înaltă și scînteietoare; jeturile îi țîșneau regulat
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
unui vas cu pânze. ARBORE - catarg îcel din centru se numește „arborele mare“). ARBORELE ARTIMON - ultimul arbore al unui velier. ARBORELE GABIER - partea unui arbore, cuprinsă între gabie și crucetă. ARBORELE TRINCHET - primul arbore îîncepînd de la prova) al unui velier. ARBORET - partea unui arbore, care se instalează pe arborele gabier. ARIMA îa) - a așeza metodic încărcătura în magaziile de pe puntea unei nave. ARIPĂ - velă suplimentară de formă trapezoidală și de suprafață mică, înălțată cînd bate vîntul din pupa. AZIMUT - noțiune generală
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
de jos) ale unui velier cu greement pătrat. COPASTIE - grindă de lemn care conturează bordajul unei ambarcațiuni, la partea sa superioară. CRIVAC - nervură transversală de lemn care dă forma exterioară a corpului unei ambarcațiuni. CRUCETĂ - mică platformă fixată la baza arboretului. DANĂ - porțiune de chei la care poate acosta o navă. DUNETĂ - suprastructură la extremitatea pupa, deasupra punții superioare a unei nave. ECHE - piesă fixată cu una din extremități pe capul axului cîrmei și angrenată cu cealaltă la instalația de guvernare
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
în prelungirea cheirilor. MUS - ucenic-marinar. PALANC - sistem de macarale simple ori multiple, prin care se trece o parîmă numită „curent“. PALMA ANCOREI - partea finală, mai lată, a brațului unei ancore. PATARAȚINĂ - manevră fixă ce susține un arbore gabier sau un arboret într-un bord și spre pupa. PESCAJ - distanță măsurată pe verticală de la planul inferior al chilei pînă la planul liniei de plutire a navei; reprezintă adîncimea părții imerse îoperei vii) a unei nave încărcate. PORT-SARTURI - platforme în afara bordului unei nave
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
destinată îndeosebi cabinelor comandantului șl ofițerilor. RULIU - balans al navei. SABORD - deschizătură în bordul unei nave, deasupra liniei de plutire, prin care se pot încărca sau descărca mărfurile etc. SART - cablu rigid cu care se ancorează lateral un arbore sau arboret. SAULĂ - parîmă rezistentă. ȘCONDRU - piesă de lemn de secțiune circulară, folosită pentru constituirea arborilor, vergilor etc. ȘCOTA - manevră legată la colțul inferior al unei vele cu scopul de a o întinde într-o poziție favorabilă față de direcția vîtului. SFILAȚĂ - element
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
ilustrată a plantelor vasculare din Estul României (2001). În cadrul conspectului floristic, genurile și speciile sunt aranjate alfabetic, în timp ce familiile sunt prezentate în ordine sistematică. Dintre taxonii intraspecifici am utilizat subspecia și varietatea. Pădurea din împrejurimile localității Vorona este alcătuită din arborete derivate degradate de om prin modificarea structurii normale prin tăierile efectuate, cât și prin substituiri. Pentru a se menține o zonă de protecție în jurul mănăstirii Vorona s-a păstrat un rest de codru mai puțin alterat, cu o consistență plină
Flora vasculară și vegetația pădurii Vorona din județul Botoșani by Covașă Dumitru Alin () [Corola-publishinghouse/Science/1173_a_1949]
-
excelent adaptat la foc, iar incendiile nu fac altceva decât să rărească speciile de plante competitoare, lăsând solul bogat în minerale, lucru necesar pentru germinarea semințelor de Sequoia. Dar tocmai controlul incendiilor și împiedicarea focurilor a dus la dezvoltarea unui arboret care preferă umbra. Așadar, în ultimul timp se urmărește chiar stimularea acestor incendii naturale. Sequoia sempervirens este întâlnit în zonele de coastă ale statelor Oregon și California, pe o fâșie de cca.60- 80km, în teritorii cu altitudini sub 300m
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
alta dintre soluții, se au în vedere două criterii: trebuie să se vadă dacă derivatul este atestat sau nu în latină și să se țină seama de răspândirea derivatului în celelalte limbi romanice. Cuvinte ca rom. arătură < lat. aratura, rom. arboret < lat. arboretum și rom. (a) arma < lat. armare pot fi în mod sigur moștenite din latină, pentru că provin din cuvinte derivate atestate în latină și pentru că le găsim în mai multe limbi romanice. În ceea ce privește însă cuvinte ca rom. cepar „vânzător
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
sud cu Stulpicani, iar la nord- nord-est cu teritoriul orașului Câmpulung și al comunei Frumosu. În compoziția pădurilor din subzona (etajul) de tranziție molid-fag, esența de bază o constituie molidul, o pondere însemnată având-o și bradul și fagul, formând arborete de amestec cu molidul și în unele sectoare ajungând să domine. Între principalele tipuri de pădure, după etajele dominante, întâlnim aici: molidișuri, molideto-brădeto-făgete, molideto-brădete, molideto-făgete, brădeto-făgete, făgeto- brădete și, mai rar, insule de brădete și făgete pure. Cu distribuție sporadică
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
urmări negative asupra vegetației ierboase, care constituie baza furajeră pentru creșterea animalelor. Pădurile de molid, brad, fag se includ, în cea mai mare parte în clasele I și II de masă lemnoasă, cu o producție de 700-800 m³/ha (la arboretele de peste 80 de ani), importantă materie primă pentru industrie (cherestea, binale,mobilă, celuloză, hârtie, produse chimice etc.), construcții, combustibil și alte sectoare ale economiei. Pădurile furnizează mari cantități de fructe (afine, merișoare, coacăze, fragi, mure, zmeură), ciuperci valorificate îndeosebi cu
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
durat câteva sute de ani, până când stăpânirea habsburgică a interzis defrișarea pădurii. Toate suprafețele eliberate de pădure, care se văd astăzi pe raza comunei Vama, au fost obținute până în prima jumătate a secolului al XIX-lea și păstrate prin îndepărtarea arboretelor în fiecare an. Mai întâi, defrișarea s-a făcut de-a lungul apelor principale, Moldova și Moldovița, apoi de-a lungul afluenților principali ai acestora, pe Doabra, Sălătruc, Tocila, Belțag, Părăul Floarei și pe Pârâul lui Pușcă. În felul acesta
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
nordestică, se află un cadru secular, cu o suprafață de 73 ha. de făgete pure, (o varietate mai rară) de Fagus silvatica Moesiaca încadrată în rezervația naturală Humosu (C. Toma, V. Zanoschi, 1986). Însoțitorii obșnuiți, cu care fagul formează adesea arborete și faciesuri de amestec, sunt gorunul (Quercus petraca), carpenul (Carpinus betulus), teiul pucios (Tilia cordata), mesteacănul (Betula verucosa) și, cu o frecvență mai redusă paltinul (Acer pseudo platanus), arțarul (Acer platanoides), ulmul (Ulmus montana), frasinul (Fraxinus excelsior), stejarul (Quercus robur
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
m înălțime și 60 m în diametru. (C. Burduja, C. Toma și M. Lazăr, 1965). Făgetele de deal, din zona cercetată, se regenerează cu ușurință, în urma a două sau tăieri succesive. Dezavantajul este că în prezent nu mai sunt multe arborete multe de fag, datorită tăierilor efectuate în trecut astfel, pe lângă fag s-au instalat în proporție însemnată și alte specii mai puțin valoroase cum ar fi carpenul și plopul tremurător, care au determinat ca o parte din făgete să devină
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
până la 450 m, pe expoziții însorite sau parțial însorite (Dealul Basaraba, Dealul Cetate-flancul sud-estic, Dealul Pietrăriei). Caracteristic pentru o bună parte din aceste păduri, este prezența fagului într-un procent de până la 40-60% uneori gorunul participă cu doar 10-20%. Aceste arborete, mai ales când sunt provenite din lăstari, au avut inițial în compoziție mai mult fag (80 90%), dar în urma tăierilor în "Crâng", fagul nu s-a instalat decât pe 40-60%, iar restul a fost ocupat de carpen, gorun, plop tremurător
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
Broscăria, situat la est de localitatea Ceplenița, pe platoul dealului, se află un pâlc de păure de 38 ha cu stejar și gorun în amestec cu carpen, tei, arțar, jugastru. Pentru aceste suprafețe, specialiștii de la ROMSILVA au indicat evitarea obținerii arboretelor pure de stejar brumăriu, urmărindu-se realizarea amestecurilor acestor specii, cu specii caracteristice șleaurilor, sau cu alte specii de cvercinee ce vegetează în aceste condiții (stejar pedunculat sau chiar gorun). În terenurile degradate se va introduce sălcioara, frasinul, paltinul de
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
Se recoltează următoarele specii: ghebe (Armillaria mella), gălbiori (Cantharellus cibarius), hribi (Boletus edulus), vinețica (Russula vesca). Cantitatea recoltată variază de la un an la altul, media fiind de 4-6 tone. Dintre celelalte resurse naturale, cele melifere dețin o importanță deosebită. În arboretele din aceste păduri, se găsesc două specii pentru activitatea meliferă și anume: teiul cu 735 ha și salcâmul 637 ha. Teiul este frecvent în majoritatea șleaurilor de deal din zona Deleni, Maxut, Humosu, Zagavia, însă arborii sunt dispersați. Totuși, salcâmul
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
diferite intensități, ca o consecință a acțiunii componentei-cheie care este nivelul de bază. La rândul lui, este controlat de un colector de ordin hidrografic mai mare, subordonat nivelului de bază general. Pădurea este un ecosistem care controlează, ca unități subordonate, arborete tinere, poieni cu pajiști rezultate prin despădurire și într-o oarecare măsură sectoare de râu, lacuri, mlaștini aflate în spațiul forestier. În relațiile interactive de subordonare, pădurea este controlată de complexul morfo-climatic și de intervențiile antropice. Un oraș este un
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
suprafață de 106 000 ha, se realizează conservarea unui ecosistem de pădure temperată de altitudine. Arealul respectiv este acoperit, începând din partea înaltă, cu o vegetație ierboasă perenă, capabilă să reziste de la un an la altul sub zăpadă și de păduri. Arborete pure de conifere, păduri de amestec (pin și arțar) și păduri de foioase (specii de stejar și de arțar), ca și o vegetație arbustivă reprezintă vegetația spontană aflată în regim de conservare. În egală măsură, sunt conservate ecosisteme lacustre ca
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
de Est, Gran Paradiso din Alpi, Yosemite, Porțile de Fier, Piatra Craiului ș.a.). Pentru valoarea lor deosebită în cadrul acestor parcuri, rezervații naturale, dar frecvent și în afara lor, unor elemente li s-a atribuit statutul de monumente ale naturii. Pentru unele arborete și arbori izolați, asociații floristice, asociații faunistice, forme de relief (dune, chei, creste alpine, poduri naturale), gheizere, cascade, izbucuri, lacuri, ghețari ș.a. se asigură atât conservarea elementului principal cât și a habitatelor specifice și ariilor imediate. Sunt monumente ale naturii
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]