3,560 matches
-
Sărbătorile cu dată mobilă, specifice echinocțiului de primăvară, se desfășurau pe durata a 112 zile, între Moșii de Iarnă și Joia Nepomenită, după Rusalii. Sărbătorile marchează începuturi străvechi de an, în lunile de vară și de toamnă.221 Calendarul popular arhaic reprezintă o înșiruire de "timpuri bune" și "timpuri rele", marcate de sărbători. În calendarul popular, sfinții, care patronau anumite sărbători, au primit denumiri specifice mentalității arhaice: Sfântulețul, Baba Dochia, Ioan fierbe-Piatră, Constandinu puilor, Sava, Foca, Tudose. Astfel, Sântilie alungă pe
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
începuturi străvechi de an, în lunile de vară și de toamnă.221 Calendarul popular arhaic reprezintă o înșiruire de "timpuri bune" și "timpuri rele", marcate de sărbători. În calendarul popular, sfinții, care patronau anumite sărbători, au primit denumiri specifice mentalității arhaice: Sfântulețul, Baba Dochia, Ioan fierbe-Piatră, Constandinu puilor, Sava, Foca, Tudose. Astfel, Sântilie alungă pe diavol cu biciul de foc, Sânpetru de iarnă și Sântandrei apără vietățile sălbatice (mai ales lupii), Maica Precistă și Varvara sunt apărătoarea femeilor la naștere, dar
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
în religiile ancestrale Sfântul Ilie, Sfântul Elisei, Sfântul Samson, , în mozaism, Sfântul Hermes și Sfântul Mercur, în politeismul greco-roman, Sfântul Ioasaf din budism / Budha-Botisava)Pe lângă sfinții canonici, având accepțiuni diferite în mentalitatea populară, există și personaje, considerate sacre, în credința arhaică: Rusaliile -zânele rele care-i pocesc pe oameni, Joimărițele persoane feminine fantastice care pedepsesc fetele și femeile care nu și-au tors cânepa până la Joimari, Sântoaderul reprezentare mitologică hipomorfă care pedepsește fetele care se strâng în șezători sau ies pe
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
zilelor consacrate, "pasărea" și "șarpele". III.3.2. ORDINEA COSMICĂ: "PASĂREA", "ȘARPELE" 1. PASĂREA a. Imaginea a-temporală și a-spațială Arhetip al elevației, liant gnoseologic dintre pământ și cer, pasărea reprezintă o metaforă universală a sufletului. În majoritatea mitologiilor arhaice, pasărea întruchipează sufletul mortului, călător în lumea de dincolo. Simbolul "pasăre-suflet" este prezent în Mesopotamia, Grecia antică, la majoritatea popoarelor Europei, la multe triburi din America și Australia. Această imagine a păsării-suflet o găsim, la români, în colacii ritualici, dați
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
de exemplu ulcioarele de nuntă din Obroga, în formă de pasăre cu pui, reprezintă un simbol al fertilității.233 O altă constantă prezentă în mitologia românească este "pasărea-suflet", sculptată în lemn și așezată pe stâlpul de pe morminte.234 În mentalitatea arhaică românească, pasărea este ambivalentă, întruchipând atât forțele întunericului, cât și puterile luminii, prevestind binele sau răul, supunându-se metamorfozelor continue pentru a răstălmăci lumea înțelesurilor simbolice. Astfel, în hieraldica românească, pasărea prezentă este corbul, corbul valah și corbul corvinilor. În
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
până la Sâmpetru. Pasăre-oracol, despre care se spune că duce și aduce cucul în spate, este barza, prevestitoare și ea a primăverii, dar și simbol al timpului, al norocului și al ursitei. Alături de păsările care simbolizează timpul cosmic, există, în mentalitatea arhaică, o simbolistică a timpului terestru, reprezentată de prezența păsărilor domestice, statornice. Astfel, timpul satului tradițional era împărțit după "cântatul cocoșului": miezul nopții, la primul cântat, trei ore înainte de ziuă, la al doilea cântat, iar crăpatul de ziuă, când cântă mai
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
purtat de armatele de uscat, pentru a le da de veste schimbarea santinelelor, practică regăsită la stânele tradiționale, păstorii români urcau la munte și cocoșul cu găinile, pentru a le vesti timpul, dar având și rol apotropaic. Astfel, în concepția arhaică, datorită darului său de a cânta în momente de cumpănă ( de exemplu, la cumpăna nopții), cocoșul este pus paznic la hotarul dintre bine și rău, după cântecul lui spiritele necurate își pierdeau puterea. Cântecul cocoșului simbolizează primenirea spațiului nocturn de
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
păun rotilat, / Da-i mirele fermecat / De mireasa din ist sat, / Cu surcele de la lemne, / Cu așchii de la proptele, / Cu sulfină din grădină, / Apă lină din fântână, / Cu pană de liliac, / Bine i-a dat peste leac."266 În mentalitatea arhaică a țăranului român, figura mitică "Păunașul Codrilor" este un semizeu al codrilor, înfățișat ca un voinic "tânăr, mândru și mintos", "mândru ca păunul și misterios ca Pan, zeul codrilor"267: "Frunzulița bobului, / Veler, Velerița mea, / Dimineața se scula, / Pe ochi
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
a bărcilor. Șerpii devin balauri printr-un ritual de "claustrare inițiatică": ei trebuie să stea în vizuina lor, între 7 și 9 ani, și să se hrănească numai cu insectele și stropii de ploaie ce pătrund la ei. În simbolismul arhaic, balaurul este totem, strămoș mitic, angelic și teriomorf, în același timp, apotropeu al unor rituri de trecere. Prin intermediul unui alt ritual al "claustrării inițiatice", care durează de la 7 la 9 ani, sub supravegherea unui solomonar, șarpele se transformă în zmeu
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
de masă, Suceava, 1983. DRĂGUȘANU, Ion, , Datina. Biblia românilor, Grupul editorial "Ion Grămadă", Suceava, 2005. * * *, Fêtes et croyances populaires en Europe, Au fil des saisons, Édition Bordas, 1994. FILIP, Vasile V., Universul colindei românești, În perspectiva unor structuri de mentalitate arhaică, București, Editura Saeculum, 1999. FILIPCIUC, Ion, "Miorița" și alte semne poetice, Editura Biblioteca "Miorița" Câmpulung Bucovina, 2002. FOCHI, Adrian, Datini și eresuri populare de la sfârșitul secolului al XIX-lea, Răspunsurile la chestionarele lui Nicolae Densusianu, Editura Minerva, București, 1976. * * *, Folclor
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Ibidem, p. 89. 183 Ibidem, p. 139. 184 Folclor din Țara Fagilor, Ed. cit., pp. 308-309. 185 Ibidem, p. 354. 186 Folclor stăneștian, Ed. cit., p. 81. 187 Vasile V. Filip, Universul colindei românești, În perspectiva unor structuri de mentalitate arhaică, București, Editura Saeculum, 1999, p. 71. 188 S. Fl. Marian, Nașterea la români, Ed. cit., p. 102. 189 Ibidem, pp. 102-103. 190 Elena Niculiță-Voronca, Datinile și credințele poporului român, Adunate și așezate în ordine mitologică, Ediție îngrijită și introducere de
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
de folclor comparat, Ediție îngrijită de Silvia Ciubotaru, Prefață de Ovidiu Bârlea, București, Editura Minerva, 1983, pp. 344-345. 88 Ion Ghinoiu, Dicționar..., Ed. cit., p. 54. 89 v. Vasile V. Filip, Universul colindei românești, În perspectiva unor structuri de mentalitate arhaică, Editura Saeculum, București, 1999, p. 196. 90 Ibidem, pp. 144-145. 91 Nicolae Cojocaru, Op. cit., p. 289. 92 Ivan Evseev, Dicționar de simboluri și arhetipuri culturale, Ed. cit., p. 35. 93 Victor Kernbach, Dicționar de mitologie generală, Ed. cit., p. 96
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
o privire atentă, se pare că el, cuvântul, spune altceva decât pare să spună. Ion Gheorghe imaginează o mitologie tracă ("Cavalerul trac'') creatoare de atmosferă sacră la modul păgân. Al. Piru descoperă la Ion Gheorghe frumoase versuri psalmodice în stilul arhaic al lui Dosoftei 5. Poezia acestei perioade, deși lirică prin excelență, își uneori sensibilitatea pe osatura baladei 6, realizând false balade, balade de atmosferă: un exemplu ar fi marele "maestru Ahoe/ de care nici măcar nu e nevoie" (Tudor George). Poemul
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
m-am spălat cu flori/ de câte ori născut pe lume și mort mă-ntreb de câte ori." Poezia eclectică Nu se poate stabili o problematică comună poeților studiați în acest capitol, având în vedere aspectul caleidoscopic al volumelor grupate aici: aplecarea spre mitul arhaic, spre o mitologie intelectuală, spre discursul ideatic și filozofic (ce dă un aspect uscat poeziei), trăirea și perceperea senzorială a lumii, neliniștea generată de marile întrebări raportate la exigență. Toate acestea constituie numai unele aspecte ale problematicii acestei poezii. Poeții
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
un clopot imens". Aceeași atmosferă o regăsim și în poeme precum "Cale" sau "Ploaie"1. Poetul se întoarce la origini sau peregrinează în orașe stranii, cu ziduri putrede, năpădite de iederă, în care trăiesc povești vechi. Colindul desfășoară un văzduh arhaic, unde zvâcnește rar taina. Universul poeziei vorbește de un alt timp și de un spațiu înflăcărat de amurg, cu fântâni neliniștitoare în care cina zeilor este anunțată de imensul clopot imperial. Fantezia lui M. Robescu crește printr-o aglomerare de
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
este anunțată de imensul clopot imperial. Fantezia lui M. Robescu crește printr-o aglomerare de elemente care dau sentimentul de sfârșit de lume, ca ploaia și ninsoarea, sau dintr-un sentiment enigmatic și tulburător de univers sublim, efervescent, virginal și arhaic. Al. Piru pune "Viața și petrecerea" sub semnul lui Dosoftei ca titlu dar și ca epocă de ev mediu, cu bărbați grei în armuri, cu prințese în blănuri de vidră, cu luptători îngenuncheați, cu femei pribege care se visează fecioare
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
umanitatea acestora este transparentă: "Treceau țăranii cu trunchiurile pe umeri/ cu ușile și ferestrele sparte la piept/ Își aduceau în brațe propriile chipuri/ de parcă se întorceau de la manifestație/ zugrăviți de curând și-n multă grabă". Refugiul este orientat către lumea arhaică, în anistorie, în mit, în legendă; "refugiul" este, de fapt, impropriu zis, pentru că Ion Gheorghe readuce "în existența noastră legenda, istoria, fabulosul, mitul. În poemul "Sensuri", căutarea vechilor așezări, posibilitatea de a plânge pe ruinele acestora îi este sugerată de
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
și-l petrece". Culorile dominante sunt negrul, roșul ca piatra de chinovar, albastrul vânăt, corai, verdele, argintiul, auriul. Vocabula misterioasă și nouă, trăind alte legi morfologice și sintactice, realizează sintagme noi: rapiți papiți, nerudă, nefrate. De asemenea, vine cu construcții arhaice tot atât de frecvente ca în volumul "Zoosofia". Limba poetică capătă o înfățișare spectaculoasă,dar familiară nouă, formula este cea a "Horelor" argheziene, universul este infantil, burlesc, dar mai ales folcloric-creștin, sacralizat; apar Dumnezeu, Isus, Iuda, apostoli, sfinți. Dimensiunea e tragică, datorită
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
alte cuvinte: are sau nu rost, în contextul României de azi, al noului nostru cinema și al gustului public, realizarea unui film despre...? Eram invitată să decid. Alți critici spuseseră "Nu". Eu am spus "Da"; Da, dar..." Cum să aduci arhaicul și transcendentul în cinema? Cum să le faci actuale? Acestea erau întrebările pe care mi le adresa Alexa Visarion, chestionând într-un fel teza cărții mele Tarkovski. Filmul ca rugăciune și aplicabilitatea ei în cazul proiectului său. Proiect care era
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
de 10 ani. Vreo 25 de reprezentații în țară și peste 35 in străinătate .Un critic maghiar, profesor univesitar la Florența, dramaturg de prestigiu, Miklos Hubay, a afirmat că spectacolul fixează un stil național de valoare universală pentru că apropie tradiția arhaică românească de cea a teatrului antic grec, într-un limbaj de nobilă modernitate. La Ulm, în Germania, am avut chiar surpriza unei interesante observații privind politica născută în urma vizionării spectacolului nostru: " Niciodată plata pentru o vinovăție nu trebuie să fie
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
Laborit crede în elementele științifice "eliberate de toate judecățile de valoare." Cînd vorbește despre creierul omului, îl consideră o "unealtă" grație căreia "omul e mîndru că a putut domina speciile și agresivitatea lumii inanimate față de el", și îi descrie "structurile arhaice", instrument al comportamentelor reflexe, ale fugii, ale luptei care apără de pericolele mediului înconjurător, precum și cortexul, "structură relativ recentă proprie omului, structură asociativă ce îi permite să creeze forme noi pornind de la stocul experințelor personale și rasiale memorat în paleocefal
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
cuvintele prostime, prost desemnau mulțimea oamenilor de rând, fără rang boieresc. - Contextul stilistic are în vedere ansamblul mărcilor stilistice care definesc textul și care se imprimă fiecărei secvențe discursive, contribuind la producerea sensului (în cazul nuvelei Alexandru Lăpușneanul, registrul stilistic arhaic și un pattern romantic influențează semnificativ mesajul). 2.2. Textul literar și textul nonliterar. Texte de graniță Raportarea mesajului la contextul comunicativ, la cel lingvistic și stilistic determină identificarea tipologiei textuale pe care o ilustrează secvența discursivă/textul. Această identificare
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
elemente grafice și fonetice, lexicul, morfologia și sintaxa), generând mesaje polivalente; - stratul sonor constituie o dimensiune esențială mai ales în creațiile lirice, în care ima ginile auditive, figurile de sunet, metrica versului, ritmul și rima creează eufonia. Fonetismele regionale, populare, arhaice sau cele marcate de oralitate au diverse funcționalități expresive în contextul stilistic; - nivelul lexico semantic are ca semn distinctiv actul producerii semnificației, care se bazează pe „sinonimie zero“ (unui semnificat i se asociază un anumit semnificant pentru construirea unei anumite
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
identitate geografic lingvistică universului ficțional, personajului/naratorului sau instanței lirice exprimate. - Sunt utilizate, în scop expresiv, toate tipurile de regionalisme (lexicale, fonetice, semantice, gramaticale). Efecte stilistice: lărgirea seriei sinonimice, culoare locală (realism descriptiv), rol de caracterizare a personajelor. Registrul stilistic arhaic evidențiază dimensiunea istorică a limbajului; situează instanțele comunicării artistice întrun orizont de timp revolut, prin actualizarea unui limbaj învechit, ieșit din uz - prezența arhaismelor (fonetice, lexicale, semantice, morfosintactice) la toate nivelurile discursului și revitalizarea unor construcții/tipare lingvistice învechite. - Funcția
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
în operă, dar viziunea lui Caragiale este și critică, ironică, în timp ce a lui Creangă este umoristică, jovială, cu influențe folclorice. Tot astfel, realismul se concretizează întro viziune moralizatoare în opera lui Slavici, în vreme ce viziunea sadoveniană se deschide spre mitic și arhaic. Viziunea realist obiectivă dură, necruțătoare, din Ion și Răscoala lui Liviu Rebreanu se deosebește și ea de viziunea detașată, ironică sau parodică, cu care George Călinescu privește „comedia umană“ a lumii de parveniți pe care o surprinde în Enigma Otiliei
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]