3,682 matches
-
cu seamă psihică. Născut la 4 septembrie 1904, în Oltenița, Barbu Ionescu a urmat cursuri liceale în București, fiind elevul unei prestigioase instituții de învățământ a Capitalei, Liceul ”Mihai Viteazu”. Nu avea decât 15 ani, când a luat contact cu arheologia, cu descoperirea trecutului istoric, prin obiecte de mare vechime și valoare. Fiind oltenițean, Barbu Ionescu a cercetat zona, dar și împrejurimile acesteia. A reușit să strângă fragmente de vase, cu vechime foarte mare, unelte de silex, obiecte din vetre de
Mari personalități oltenițene by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1699_a_3144]
-
de cercetare pe teren, vor fi trecute în posesia locuitorilor orașului Oltenița. Prin înființarea muzeului, automat a devenit și director al lăcașului de cultură, pe care l-a condus până în 1968. În cei 10 ani cât a condus Muzeul de Arheologie sin Oltenița, acest entuziast și pasionat cuceritor al trecutului din zonă a deschis numeroase șantiere arheologice, cum sunt cele de la: ”Renie” - Oltenița, Măgura Gumelnița, Căscioarele, Chirnogi, Budești, Radovanu, Mitreni, Ulmeni, Vlădiceasca, Sultana. După pensionarea sa, a rămas în cadrul Muzeului, ca
Mari personalități oltenițene by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1699_a_3144]
-
din viață în anul 1980, în urma unui icter mecanic, ce-l va face pe fondul unor acumulări de stări depresive, ca urmare a evacuării familiei sale din casa pe care a construit o din banii proprii. Creatorul primului Muzeu de Arheologie din Oltenița, Barbu Ionescu rămâne un demn reprezentant al culturii din această urbe. Barbu Ionescu la vârsta senectuții Foto jos: pe șantier la Căscioarele Decizia de înființare a Muzeului Actul de donație a celor 902 piese
Mari personalități oltenițene by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1699_a_3144]
-
1949. Tismăneanu Vladimir, Un posedat ideologic. Cine a fost Mihail Roller?, în http://www.contributors.ro/cultura/un-posedat-ideologic-cine-a-fost-mihail-roller/ (accesat la 25 ianuarie 2015). Tismăneanu Vladimir, Stalinism pentru eternitate. O istorie politică a comunismului românesc, Editura Polirom, Iași, 2005. Tismăneanu Vladimir, Arheologia terorii, Editura ALLFA, București, 1998. Țugui Pavel, Istoria și limba română în vremea lui Gheorghiu-Dej. Memoriile unui fost șef de Secție a CC al PCR, Editura Ion Cristoiu, București, 1999. Vasile Cristian, Literatura și artele în România comunistă. 1948-1953, Editura
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
crezut mult timp că deschiderea respectivă s-a datorat congresului al IX-lea al PCR, deci lui Nicolae Ceaușescu, convins de utilitatea sociologiei de către Miron Constantinescu 2, și el proaspăt readus în conducerea partidului comunist. Abia în anii '80, făcând arheologia memoriei sociologiei românești, mi-am dat seama că reabilitarea acestei științe ca emanație a Congresului al IX-lea este o construcție bine fardată. A fost o concesie făcută de conducerea de partid intelectualității modernizatoare, un act de curtoazie pentru adepții
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
ff. 21-58. 66 Informații referitoare la excluderea lui Leonte Răutu din Comitetul Politic Executiv, în 1981, la Vladimir Tismăneanu, Cristian Vasile, Perfectul acrobat. Leonte Răutu, măștile răului, Editura Humanitas, București, 2008, p. 56. Portretul lui Virgil Trofin la Vladimir Tismăneanu, Arheologia terorii, Editura ALLFA, București, 1998, pp. 119-124; Vladimir Tismăneanu, Stalinism pentru eternitate..., p. 246. 67 Textul integral al scrisorii în ANIC, Fond CC al PCR, Secția Cancelarie, dosar 78/1982, ff. 136-140. 68 Ibidem, dosar 94/1983, ff. 27-28. 69
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
cercetărilor monografice de teren. A participat la aproape toate campaniile monografice ale Școlii, fiind în 1939 autorul primei monografii complete, cea a Nerejului. Este întemeietorul sociologiei istorice românești. De asemenea, este primul din România care a utilizat statistica și metoda arheologiei sociale în cercetarea istorică. A propus o nouă periodizare a istoriei românilor. 4 Dimitrie Gusti (1880-1955), sociolog, filosof și om politic. Profesor universitar la Iași și București. Deputat și senator. Ministru al Instrucțiunii Publice, Cultelor și Artelor (1932-1933). Întemeietorul învățământului
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
de plumb”9), „sigilii de plumb”, „litere de plumb” (în aliaj cu antimoniu), „camere de plumb” (pentru obținerea acidului sulfuric)10), „candelabre de plumb”, „cenușă de plumb”, „deșeuri de plumb” etc. Evident, o parte din aceste lucruri aparțineau și atunci arheologiei, dar altele continuau să fie în uz. Ca toți crîșmarii din vremea aceea, tatăl lui Bacovia folosea, desigur, „litrul de plumb”, ca măsură în comerțul cu băuturi. Tejgheaua și (corespondență sinistră) masa de la morgă erau din plumb. Cuvîntul „plumb” actualiza
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
arhitectură populară a muzeului județean ce cuprinde vechi case țărănești din toate zonele Gorjului precum și muzeul de etnografie - vila Cornoiu, Baia de Fier - muzeu de istorie și etnografie, Polovragi - istorie și etnografie, (județul Gorj); Petroșani - muzeul mineritului, Sarmisegetusa - muzeul de arheologie romană, (județul Hunedoara); Bala - muzeu de etnografie, muzeul memorial Tudor Vladimirescu din Cerneți, Ilavăț - muzeu sătesc,(Mehedinți); Bușteni casa memorială Cezar Petrescu, Sinaia - cinci muzee: științe naturale, muzeul mănăstirii etc., (județul Prahova); Avrig - muzeul Gh. Lazăr, Cisnădie - expoziție muzeală la
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
la Zeicani - legat de lupta dusă Împotriva turcilor; - porțile de fier ale Transilvaniei unde a fost descoperită o fortificație dacică cu urme romane și din feudalismul tîrziu, secolul XVII-XVIII; - locul istoric Tapae - locul luptelor dintre daci și romani; - muzeul de arheologie romană; - serbare populară „Nedeia de la Sarmisegetusa”; - centru artizanal - cojoace tipice zonei de influență; - popas turistic; - pensiuni turistice. SĂLAȘUL DE SUS. - m.arh. - cetate feudală, sec. XIV, satul Mălăiești; - m.arh. - Biserica Înălțarea Domnului, sec. XIV, satul Nucșoara; - m.arh. - Biserica Pogorîrea Sfîntului Duh
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
publicat numeroase studii științifice, eseuri și articole în publicații academice sau reviste de cultură din țară și străinătate. Publică mai frecvent în "Cronica", "Dacia literară", "Convorbiri literare", "Idei în Dialog". Volume de autor (selectiv): Vasile Conta. Viața și opera (2005), Arheologii spirituale. Studii de istoria culturii (2004), Vârstele unirii de la conștiință etnică la unitatea națională (2001). Florin Cântec, Jurnal ad-hoc (c) 2015 Institutul European, Iași pentru prezenta ediție INSTITUTUL EUROPEAN Iași, str. Grigore Ghica Vodă nr. 13 euroedit@hotmail.com Descrierea
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
actuala instituție pune în valoare colecția inițială a lui Orest Tafrali, inaugurată în 1916, colecțiile muzeului Rectoratului, îngrijite timp îndelungat de Octav Davideanu, precum și impresionanta colecție asupra civilizației Cucuteni - rod al deceniilor de activitate pe teren a școlii ieșene de arheologie, alcătuită în colaborare cu Fundația Mileniului III. Este un patrimoniu excepțional care dă seamă asupra rădăcinilor civilizației pe aceste meleaguri, dar și asupra memoriei modernității românești și constituie argumentul cultural și științific care face din acest muzeu unul de excepție
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
Artă cu tema Conexiuni. Simpozionul a făcut posibilă întâlnirea a douăzeci și trei de artiști plastici din patru țări: Finlanda, România, Ungaria și Suedia. Printre participanți se numără Antero Inkari, consilier al Ambasadei Finlandei din România 337. La Muzeul de Arheologie și Etnografie din Chișinău a fost adusă expoziția figurilor de ceară a Muzeului Istoric din Sankt Petersburg. Una dintre expoziții a fost dedicată VIP-urilor din Finlanda. Acest fapt este semnalat de articolul semnat de Dorina Bohantov Arte vizuale. Siluete
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
Finlandei. Vegetația de tundră a adăpostit reni sălbatici și animale polare care au atras în zonă primii locuitori ai Preistoriei. Prima civilizație datează din mileniul opt înaintea erei noastre, obiectele de os și piatră de pe marginea Oceanului Înghețat, descoperite de arheologii finlandezi, atestând acest fapt. Askola este o altă civilizație descoperită, de această dată în sudul Finlandei. Se caracterizează prin obiecte rudimentare de pescuit și vânat. Încălzirea climei din mileniul cinci duce la schimbări ale faunei și florei și determină o
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
dimensiunile mai puțin investigate ale istoriei artei, câtă vreme multe dintre resursele reflexive și metodele de cercetare provin din practica artei, critica de artă, educația artistică, design, publicitate, semiotică, poststructuralism, antropologie, sociologie, psihanaliză, feminism, teoria literară, teoria postcolonială, economia politică, arheologie, arhitectură și planificare urbană, comunicații vizuale, antropologie vizuală și diferite alte studii. Ca atare, cutura vizuală e privită mai curând ca un câmp interdisciplinar, dificil de localizat. Aceasta deoarece, ca nouă disciplină, cultura vizuală s-ar baza pe un set
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
Analysis / Cultural Activism. În colecția de eseuri On the Museum's Ruins, susținând că semnificația operei de artă s-ar forma în relație cu condițiile constrângătoare ale instituției, Crimp enunță o teorie a postmodernismului în artele vizuale bazată pe o arheologie foucauldiană a muzeului care propune ideea că epistemologia modernă a artei ar funcționa din perspectiva izolării artei în muzee, creând astfel un cadru autonom și alienat de manifestare a istoriei și dinamicii interne a artei. În ce privește cartea sa AIDS: Cultural
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
zonele de sensibilitate picturală imaterială" schimbate pe aur de către Klein la "Identikit..." ca ready-made a lui Arman și până la acromurile lui Manzoni; de la happening-urile zgomotoase ale grupării Fluxus și punerea în practică de către Nouveau Réalism a unei sociologii ori arheologii a vieții contemporane, fără a căuta să o schimbe, ci mai curând să o documenteze, și până la fuzionarea mediilor poeziei, muzicii și picturii de către lettriști și încercarea situaționiștilor (prin Asger Jorn) de a confunda vizualul cu verbalul, avem de-a
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
de artă substituie incapacitatea sa de a discrimina fidel ideile cu literalitatea prezentării. Criticii vorbesc în cuvinte care etichetează și nu în forme, culori, compoziții, instalații ori intuiții care crează. Lăsând pe seama istoricilor de artă și a criticilor problemele de arheologie și de relații cu publicul, artiștii ar trebui să se întrebe ce anume să facă, și nu cum să facă ceva221. Această reacție radicală față de critica de artă tradițională se regășește și în alternativa "noii istorii a artei", care încearcă
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
after the Cultural Turn, MIT Press, 2006. Doherty Claire (ed.), Contemporary Art from Studio to Situation, Black Dog Publishing, Londra, 2004. During Simon (ed.), The Cultural Studies Reader, Routledge, Londra și New York, 1993. Duve Thierry de, În numele artei: pentru o arheologie a modernității, trad. de Virgil Mleșniță, Editura Idea Design & Print, Cluj, 2001. Elkins James, Visual Studies: A Skeptical Introduction, Routledge, Londra și New York, 2003. Elkins James, What Happened to Art Criticism?, Princkly Paradigm Press, Chicago, 2003. Evans Jessica, Hall Stuart
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
113 Maria Lind, Raimund Minichbauer (editori), European Cultural Policies 2015. A Report with Scenarios on the Future of Public Funding for Contemporary Art in Europe, IASPIS și eipcp, Londra, Stockholm, Viena, 2005. 114 Thierry de Duve, În numele artei: pentru o arheologie a modernității, trad. Virgil Mleșniță, Editura Idea Design & Print, Cluj, 2001. 115 Julian Stallabrass, Art Incorporated. The Story of Contemporary Art, Oxford University Press, New York, 2004. 116 ibidem, pp. 1-28. 117 Routledge Staff, Concise Routledge Encyclopedia of Philosophy, Routledge, Florence
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
comandă, nici de vreun "motiv comun" al acestuia și al celui care se supune; temeiul autorității este considerat de Hannah Arendt ca fiind recunoașterea comună a legitimității ierarhiei. Pentru ca forța persuasivă a ideilor sale să crească, Hannah Arendt trimite la "arheologia problemei", la Platon, care consideră autoritatea o alternativă posibilă de rezolvare a problemelor spațiului public al cetății (Platon era nemulțumit și de persuasiune, "ca metodă obișnuită de rezolvare a problemelor interne", și de forță, ca metodă obișnuită de rezolvare a
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
Pe atunci eram student în antropologie interesat, în special, de cultura materială și de consum. Trebuie să explic acest lucru un pic, mai înainte de a răspunde la celelalte întrebări, pentru ca cititorii să înțeleagă punctul meu de vedere. Domeniul meu este arheologia studiului culturii. Cultura nu există cu adevărat, nu este un lucru pe care poți să îl arăți cu degetul, ci este o idee care ne ajută atunci când vizităm un alt loc sau întâlnim alți oameni; poți să "vezi" cu adevărat
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]
-
dacă ar fi menținut relații cu un străin ca mine, cu atât mai mult cu cât acel străin era unul suspect. 3. Credeți că Revoluția din decembrie 1989 a fost inevitabilă? Care a fost impactul ei asupra României postcomuniste? În arheologie, ca și în istorie, înveți că sistemele sociale instabile fie se vor adapta, fie se vor schimba, fie se vor prăbuși. Sistemul românesc, ca și cel din alte părți ale Europei de Est, se schimbase și se adaptase, dar a
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]
-
the End of a Short Century (East European Monographs, 2006, în colaborare cu Ion Iliescu), Democrație și memorie (Curtea Veche, 2006), Fantoma lui Gheorghiu-Dej (Humanitas, 2008), Perfectul acrobat: Leonte Răutu, măștile răului (Humanitas, 2008, în colaborare cu Cristian Vasile) și Arheologia terorii (Curtea Veche, 2008). 1. Când și cum anume ați devenit interesat de România și Europa de Est? Întotdeauna am fost interesat de istoria și politica Europei de Est. Ca student în România m-am ocupat de aceste domenii în mod spontan
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]
-
capitolele despre geografia fizică, politică și economică. Istoria poporului român din timpurile preistorice este povestită cu siguranță, claritate, imparțialitate și conștiință, în 300 de pagini. Urmează interesante studii despre limbă, gramatică, fonetică, istorie literară, folclor, istorie, filologie, roman, teatru, poezie, arheologie, arta medievală, arta modernă, starea actuală a științei. În ciuda aparenței compacte a acestui volum gros, el se lasă și este citit cu plăcere și nu există vreunul mai abordabil sau mai bun de recomandat în Franța pentru a ne face
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]