2,289 matches
-
Bălți Ocnița Otaci Dondușeni Bălți Orhei Chișinău Leova Cahul Giurgiulești Galați Cuca Bălăbănești Bîrlad Vaslui Iași Marți, 17 iulie 2007, ora 4,53, în fața gării Nicolina: țintuit să mă vămuiască să ne mutăm în altă țară Goga! violează spațiul intim arhetipul Republica Moldova, cu perspectivă de exces climatic pînă la frazele-reper, nu lucrurile se schimbă, ci părerea despre ele, gară internațională în mijlocul Iașului, în raza kilometrului 0 al Moldovei pe care o cutreier! primul tramvai de linia 11, vagonul 223. Ora 5
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
în sensul în care au reușit să înroleze în angrenajul educațional un procent ridicat din totalul populațional al copiilor în vârsta specifică școlii primare). Calea etatistă de construire a sistemelor educaționale de masă a fost urmată de Prusia (care instituie arhetipul acestui model) și statele nordice - Danermarca, Norvegia și Suedia; b) construirea societală a educației, cale urmată de societățile în care educația de masă s-a dezvoltat puternic înainte și independent de intervenția statului în sensul reglementării formale a activităților educaționale
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Tafrali (1935), anunță că va fi ghidat în expunerea sa istorică de principiile "sobrietății și preciziunii", și că vă evita resortul la "înfloriri retorice sau poetice", și va reuși să se și țină de cuvânt, întrucât narativa sa este aproape de arhetipul naționalismului critic. În locul glorificării măreției eroice a trecutului românesc, D.D. Patrașcanu (1937) este deplin conștient de statutul minor și locația periferică a istoriei autohtone în contextul istoriei universale. Într-o remarcabilă declarație de umilință istorică și modestie națională, Patrașcanu recunoaște
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Cristian Bădiliță (ed.) - Eliadiana 39. Ioan Buduca - Și a fost seară, și a fost dimineață 40. Pierre Hadot - Ce este filozofia antică ? 41. Leon Wieseltier - împotriva identității 42. * * * - Apocalipsa lui Pavel 43. Marcel Mauss - Eseu despre dar 44. Eugeniu Safta-Romano - Arhetipuri juridice în Biblie 45. Guy Scarpetta - Elogiu cosmopolitismului 46. Dan Pavel - Cine, ce și de ce ? 47. Vladimir Jankélévitch - Iertarea 48. Andrei Cornea - Penumbra 49. Iosif Sava - Muzica și spectacolul lumii. 10 Serate TV 50. Pierre Hadot - Plotin sau simplitatea privirii
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
ochi de foc,/ Cu părul negru-n coade, cu fața zâmbitoare/ Își pleacă ochii timizi; poetul a stat pe loc69 înmărmurit. Eminescu a fost așa de marcat de această experiență originară și originală, încât de aici încolo acesta va fi arhetipul pe care își va clădi dominanta majoră a poeziei sale. Existența de mai târziu a poetului n-a putut adăuga, în acest sens, nimic substanțial 70. Mihai a descoperit că nu era singur, iar odată cu această descoperire valențele sufletești i
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
n-am ce-i face, fiecare om își are pe ale sale9. Ipoteștii înseamnă pentru Eminescu, înainte de toate, pământ sacru și rădăcini, rădăcini care dau viață și care o întrețin. În viziunea eminesciană, satul Ipotești s-a transformat repede în arhetip. Idealizat și despovărat de greutățile cotidiene, de fragilitatea gospodăriei particulare, el arată vigoare colectivă, liniște seculară și este egal în reproducerea adevăratelor valori umane, còpii atente ale învățămintelor divine pe care Eminescu le împărtășește ca fiu natural al locurilor pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
se construiește dincolo de limbaj; realitatea operei este o realitate revelatorie. Astfel, insula lui Euthanasius din Cezara preia și adâncește în misterul cosmosului insula din lacul încărcat cu flori de nufăr din codrii Ipoteștilor, după cum iubita de la Ipotești se constituie în arhetip al femeii din poezia erotică eminesciană. Crescând odată cu timpul, opera lui Eminescu reînvestește cu noi sensuri însuși spațiul-matrice al creatorului. S-a încercat să se demonstreze prin cercetarea totalizantă a istoriei acestor locuri destinul operei eminesciene care a modelat în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
melancolie. O analiză a sentimentului naturii în cultura europeană, ediția a II-a, București, Editura Humanitas, 1992. * *** Poetică, estetică, sociologie (Studii de teoria literaturii și artei), Antologie, prefață și tabel bibliografic de Vladimir Piskunov, București, Editura Univers, 1979. * Pogorilovschi, Ion, Arhetipul expresiei lirice românești, București, Editura Cartea Românească, 1987. * Pop, Augustin Z.N., Contribuții documentare la biografia lui Mihai Eminescu, București, Editura Academiei Române, 1962. * Pop, Augustin Z.N., Noi contribuții documentare la biografia lui Mihai Eminescu, București, Editura Academiei Române, 1969. * Popa
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
DRĂGAN, Gheorghe. Poetică eminesciană. I. Temeiuri folclorice. Iași: Junimea, 1989, 204 p. (Eminesciana; 49) * STREINU, Vladimir. Eminescu. Ediție îngrijită, prefață, note și indice de nume de Mihai Drăgan. Iași: Junimea, 1989, 271 p. (Eminesciana; 50) * CIOPRAGA, Constantin. Poezia lui Eminescu: arhetipuri și metafore fundamentale. Iași: Junimea, 1990, 278 p. (Eminesciana; 51) * ZISU, Aurelian. Corespondența lui Eminescu: exerciții de lectură intertextuală. Iași: Junimea, 1996, 212 p. (Eminesciana; 52) * MUREȘANU IONESCU, Marina. Eminescu și inter-textul romantic. Iași: Junimea, 1990, 303 p. (Eminesciana; 53
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
și subiectul istoric al existenței mele. Am reușit să găsesc o soluție în practicarea exercițiului interior. Izolarea mea a sfârșit prin a mă conduce lent către mine însumi cu ajutorul acestei salutare regresii, ce coincide cu un soi de revenire la arhetip. Ritm Și totuși mi-amintesc perfect orice vers pe care l-am scris. În timp ce merg pe țărmul pietros, mă surprind declamându-mi mental poemele, scandându-le meticulos ritmul: Cum subit illius tristissima noctis imago/Qua mihi supremum tempus in urbe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
le vedeam răsărind de peste tot. Concomitent, lupii ce se ascundeau înlăuntrul nostru simțeau impulsuri puternice și împingeau să iasă afară și să umple aerul geros cu suflarea lor caldă și sălbatică. Erau lupi transparenți, care ocupau spațiul imaginar, aidoma unor arhetipuri; frica noastră atavică îi făcea să se manifeste. Arhetipul lupului nu avea trupul fiarei concrete. Se limita să ia contururile dealurilor sau pe cele ale norilor alburii. Deodată ne-am dat seama că nu exista nici un lup. Nimic nu era
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
ascundeau înlăuntrul nostru simțeau impulsuri puternice și împingeau să iasă afară și să umple aerul geros cu suflarea lor caldă și sălbatică. Erau lupi transparenți, care ocupau spațiul imaginar, aidoma unor arhetipuri; frica noastră atavică îi făcea să se manifeste. Arhetipul lupului nu avea trupul fiarei concrete. Se limita să ia contururile dealurilor sau pe cele ale norilor alburii. Deodată ne-am dat seama că nu exista nici un lup. Nimic nu era adevărat. Zgomotul pașilor noștri, care scârțâiau la contactul cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
După moarte, mesagerul devine o transparență metafizică ce permite circulația mesajului de la colectivitate la Zalmoxis și invers. Zeul poate să comunice, prin urmare, numai prin moartea mesagerului: o moarte senină, ce rezultă din depășirea absolută a identității și reîncarnarea în arhetip. Ne aflăm în prezența unei misiuni salvatoare și nu a unui simplu sacrificiu omenesc. Nu toți reușesc să fie puri în așa măsură încât să treacă proba morții. Zalmoxis, care nu tolerează să fie înșelat, îi respinge. Amor intellectualis Azi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
că omul, cu câtva timp mai înainte îngrozit de bătrânețe și de destinul său dincolo de moarte, simte dintr-o dată „o fericire uriașă”, percepe „sufletul desprinzându-i-se suav de trup”, nesățios să ajungă pe celălalt tărâm, să se confrunte cu arhetipul. Îi revine enigmaticei Aia - femeie de ascendență regală, dar cu purtări pastorale - să aștearnă în scris trăirile confuze ale străinului, să-l îndrume în chinuitoarea desprindere de doctrinele materialiste, să-l asiste pe drumul către un paradis fumegos al acelor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
un fel de accent nou acelui soi de gen narativ. În plus, Dracula al lui Mincu „contesta” imaginea tradițională, vampirică, a personajului, oferită de atâtea filme și proze, dându-i în schimb o reprezentare cu mult mai aderentă la realitate: arhetipul unui eroism îmbinat cu autoritatea absolută, cu cruzimea sângeroasă, dar care reușește să se impună, fie învingându-i pe turcii lui Mahomed a II-lea, fie eliberându-i pe valahi de istoricul lor complex de inferioritate. Și apoi, prințul atât
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
12, 1997, p. 13-15. [245] ZAFIU, RODICA, Răul și urîtul. [despre manualele de limba română]. în: RLit, 30, nr. 9, 1997, p. 18. [246] ZAMȘA, ELEONORA, Limba română: învățare - testare: teste de limba română cu rezolvare în sistem grilă. București, Arhetip, 1997, 390 p. 1998 [1] ALEXA, ELENA, „Simularea bacalaureatului a arătat cum nu trebuie să fie acest examen.” Inspectoarea de specialitate din Ministerul Educației Naționale critică structura subiectelor. Directorul de la Preuniversitar spune că la sesiunile trecute a fost un „ viciu
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
ratat micul ecran. Subiectele la admitere fost extrase de altă.. .mână norocoasă". CronR, 6, nr. 1664. 8 iul. 1998, 3 [despre subiectele la limba română de la admiterea în liceu] [31] BRĂDIȘTEANU, GEORGETA, Eleonora Zamșa, Limba română, învățare, testare. București, Editura Arhetip, 1997, 392 p. în: LLR, 27, nr. 2, 1998, p. 61. [32] BUCETESCU, CONSTANȚA, Limba română: manual pentru clasa a III-a: școli de ambliopi / Nicolae Gheorghe, Constanța Bucetescu. - București: Editura Didactică și Pedagogică, 1998 [33] BURCEA, ILIE, Proiecte de
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
realitatea astfel încât aceasta să se potrivească pe modul de a fi al copilului ei. Dacă nu aș presimți doza de instinct existentă în această dragoste aș considera-o cea mai puternică imagine a iubirii necondiționate. Indiferent de sursele sale rămâne arhetipul ce ne bântuie toate formele de iubire. * Din perspectivă evoluționistă lumea viului se dezvoltă în funcție de un anumit spectru al posibilului valabil pentru fiecare tip, numit în genere nișă. Despre om, spre exemplu, se spune că ocupă nișa cognitivă. Cum putem
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
valoroasă gândirea în măsura în care aduce ceva original față de antecesori, bizantinul face filosofie doar din perspectiva a ceea ce numim smerenie. Kenosis, un termen central al spiritualității creștine, este modelul absolut sub care trebuie să își rânduiască gândirea și fapta orice adevărat creștin. Arhetipul este Hristos, cel care a părăsit slava Cerurilor pentru a se coborî până la a a¬și asuma un trup omenesc. Golirea aceasta de slavă a unui Dumnezeu care a suferit de foame, sete, oboseală, și care în cele din urmă
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
doctrina origenistă simbol al ignoranței. Scopul vieții creștine este pentru Origen contemplația, adică vederea lui Hristos dezbrăcat de „tunica de piele”, de înfățișarea Sa trupească. Pe această cale, Origen va accentua în chip, lipsa, inabilitatea în a reda cu adevărat Arhetipul, și mai puțin funcția acestuia, de a fi revelare a Arhetipului. Bizantinii, începând cu secolul al IV-lea, vor trebui să dea un răspuns la dilemele care apăreau din perspectivă creștină în precizarea relației între chip și proto-tipos. Așa cum a
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
contemplația, adică vederea lui Hristos dezbrăcat de „tunica de piele”, de înfățișarea Sa trupească. Pe această cale, Origen va accentua în chip, lipsa, inabilitatea în a reda cu adevărat Arhetipul, și mai puțin funcția acestuia, de a fi revelare a Arhetipului. Bizantinii, începând cu secolul al IV-lea, vor trebui să dea un răspuns la dilemele care apăreau din perspectivă creștină în precizarea relației între chip și proto-tipos. Așa cum a dovedit istoria spiritualității bizantine, deși discuțiile asupra valorii și însemnătății reprezentării
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
Sfintei, percepută ca mamă, soră, mijlocitoare, confidentă. Simțeam instinctiv că, bărbat fiind, un „ceva” esențial din practica și spiritualitatea feminină îmi va rămâne pe veci inaccesibil. Mai târziu, am încercat să mă apropii de această stare de fapt prin studiul arhetipului feminin în istoria religiilor și prin abordarea „corpului” și corporalității feminine în cazul particular al pelerinajului. La final, mi-am dat seama că ipotezele mele inițiale, empirice, s-au dovedit în mare parte fundamentate, iar experiențele de teren le-au
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
Avantajele „abordărilor feministe ale femininului” ar fi deci apariția unor noi abordări și provocări de metodă, permițând înțelegerea unor contradicții din practica religioasă, opace înțelegerii până în acest moment (Hawthorne, 2005 : 3024). Ideea de a introduce în analiza pelerinajului noțiunea de „arhetip feminin” s-a impus, repet, după practica de teren. Mai jos, voi face referință mai ales la pelerinajul de la Iași ocazionat de sărbătoarea Sfintei Parascheva, cu toate că elemente legate de arhetipul feminin sunt prezente și la Curtea de Argeș (Sfânta Filofteia) sau la
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
3024). Ideea de a introduce în analiza pelerinajului noțiunea de „arhetip feminin” s-a impus, repet, după practica de teren. Mai jos, voi face referință mai ales la pelerinajul de la Iași ocazionat de sărbătoarea Sfintei Parascheva, cu toate că elemente legate de arhetipul feminin sunt prezente și la Curtea de Argeș (Sfânta Filofteia) sau la Mănăstirea Nicula (icoana miraculoasă a Fecioarei Maria). Două lecturi m-au ajutat în mod deosebit. Mai întâi, C.G. Jung și studiul său dedicat aspectelor psihologice ale arhetipului feminin (Jung, 1968
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
elemente legate de arhetipul feminin sunt prezente și la Curtea de Argeș (Sfânta Filofteia) sau la Mănăstirea Nicula (icoana miraculoasă a Fecioarei Maria). Două lecturi m-au ajutat în mod deosebit. Mai întâi, C.G. Jung și studiul său dedicat aspectelor psihologice ale arhetipului feminin (Jung, 1968). Mărturisesc deschis că la început m-am apropiat cu multă prudență de afirmațiile sale, în încercarea de a face o paralelă între atributele feminine arhetipale (solicitudine, înțelegere, autoritate magică, înțelepciune, exaltare spirituală, spontaneitate) și unele aspecte ale
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]