2,401 matches
-
a face parte din grupa I în funcție de vârsta operației și reușita ei este cu atât mai mare cu cât vârsta e mai mică, șansele cele mai mari obținându-le subiecții operați în jurul vârstei de 24 luni, deparece tipul neuromuscular de articulare verbală începe să se exerciteze pe condiția unui văl refăcut din punct de vedere anatomic (grafic 26). Din punct de vedere psiho-pedagogic vârsta la care începe terapia logopedică are de asemenea o pondere importantă în clasarea subiecților în grupa rezultatelor
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
ce nepăsători întârzie efectuarea actului chirurgical influențează de asemeni negativ terapia complexă. Rezultatul funcțional al operației decide conținutul muncii logopedice în timp ce gradul dezvoltării vorbirii în momentul operației este hotărâtor asupra etapei de începere a terapiei logopedice. Deoarece tipul neuromuscular de articulare se stabilește în perioada gunguritului și a lalalizării, în dezvoltarea vorbirii și în controlul neuromuscular al buzelor, limbii și al mușchilor faringieni, odată cu primul țipăt, plânsul, suptul și deglutiția reprezintă exerciții pentru dezvoltarea normală a funcției acestor mușchi, iar deprinderile
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
în dezvoltarea vorbirii și în controlul neuromuscular al buzelor, limbii și al mușchilor faringieni, odată cu primul țipăt, plânsul, suptul și deglutiția reprezintă exerciții pentru dezvoltarea normală a funcției acestor mușchi, iar deprinderile compensatorii formează baza folosirii greșite a mușchilor destinați articulării într-un stadiu următor. În urma operației se dezvoltă spontan reflexe normale de deglutiție și masticație, însă funcționarea anormală a sfincterului velo faringian persistă în suflu și articulare. Astfel, gradul de stabilizare a tipului defectuos neuromuscular în vorbire înainte de operație ca
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
funcției acestor mușchi, iar deprinderile compensatorii formează baza folosirii greșite a mușchilor destinați articulării într-un stadiu următor. În urma operației se dezvoltă spontan reflexe normale de deglutiție și masticație, însă funcționarea anormală a sfincterului velo faringian persistă în suflu și articulare. Astfel, gradul de stabilizare a tipului defectuos neuromuscular în vorbire înainte de operație ca și după aceasta este unul din elementele care modifică planul de lucru logopedic și care rămâne demn de luat în seamă în stabilirea unui prognostic. Terapia logopedică
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
trebuie luați în evidență, odată cu spitalizarea pentru plastia de buză și respectiv de boltă, când mamele primesc instrucțiuni de felul cum să stimuleze apariția corectă a elementelor prelingvistice, evitând pe cât este posibil instalarea unor acte reflexe propice defectării modului de articulare fonetică. În acest scop indicațiile prevăd: 1. Formarea și dezvoltarea respirației nasale prin păstrarea higienei nasului și decondiționarea obiceiului vicios al respirației orale. 2. Formarea și dezvoltarea expirului oral prin creșterea suflului bucal, administrând copilului jucării pe care le duce
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
suflului bucal, administrând copilului jucării pe care le duce la gură, și accidental, prin contactul cu buzele și suflu respirator scot sunete care stimulează jocul cu buzele, obrajii și limba. 3. Antrenarea prin imitație a musculaturii interesată în suflu și articulare prin jocuri de mișcare a buzelor, obrajilor și a limbii, demonstrate în oglindă. Apariția și dezvoltarea vorbirii este astfel dirijată prin exerciții preliminare programând formarea elementelor constitutive ale actului fonator printr-o serie de jocuri care exercită puterea suflului bucal
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
logopedică Pentru înlăturarea rhinodislaliei, sarcinile principale ale lucrului logopedic sunt: - formarea expirului bucal - formarea auzului fonematic înlăturarea dislaliei concomitent cu exercițiile pentru corectarea nasonanței - iradierea excitației asupra cât mai multor regiuni coordonatoare corticale - exercițiile încep de la respirație - forța principală în articulare, folosind tot arsenalul de mijloace și procedee de reechilibrare a raportului dintre respirație și fonație. A. Considerând că în tulburările fono-articulatorii o participare importantă revine respirației, metodica de lucru în scopul corecției trebuie să folosească și practica exercițiilor fizice, axate
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
al intensității, duratei și ritmului.Individualizarea sistemului de lucru în funcție de indicația terapeutică, de vârstă și de particularitățile psiho-motorii ale copilului. Antrenamentul muscular nu constituie o metodă izolată în cadrul tratamentului foniatric complex. El creează un fond muscular propice desfășurării exercițiilor de articulare a fonemelor. Aceasta nu înseamnă că fondul muscular odată obținut, antrenamentul muscular se întrerupe, ci din contră el se continuă pe tot parcursul tratamentului logopedic, înaintea fiecărei ședințe de lucru executându-se atât exerciții de respirație, de suflu, cât și
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
pronunției fonemului prin feed-back-ul audiție-fonație, care se finalizează prin exerciții sub supravegherea directă a specialistului cu atenționarea comparativă a elementelor pozitive și negative (191; p.201). E. O atenție deosebită trebuie acordată controlului normal neuromuscular și coordonării musculaturii interesate în articulare. În multe cazuri, pacienții nu prezintă suflu nasal; ei pot sufla pe gură și pot ține aerul sub presiune în gură, dovedind prezența unui sfincter competent, dar când li se cere să spună consoana P sau silaba PA, ei relaxează
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
șoptit repede, apoi cu voce tare, apoi combinat cu vocale. f) Exerciții de integrare a consoanei în grupuri de vocale astfel p final ...ap...op, ep, ip, up medial: apa, opo, epe, ipi, upu; inițial: pa, po, pe, pi, pu. Articularea corectă a fiecărui sunet vocal și consonant și capacitatea de a folosi fiecare sunet inițial, final și medial în combinații cu alte consoane, formează conținutul lecției logopedice. Se folosesc tehnici și procedee diferite în emisia fiecărei consoane. Pronunția se face
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
întotdeauna determinate, cu alte cuvinte, că ele nu se manifestă niciodată în forma "virtuală" sub care se manifestă unitățile din "tehnica (liberă a) vorbirii". Această proprietate ține de însuși specificul "discursului repetat" de a se manifesta ca "discurs", i.e., ca articulare de semne (și, implicit, de sensuri). Sub raport structural, unitățile "discursului repetat" comportă trei tipuri de determinare: a) determinarea nominală, în cazurile în care centrul "discursului repetat" îl constituie un nume, care e supus operațiilor "clasice" de determinare disociate în
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
I sau II, care fie sunt nedecompozabile, fie comportă doar în parte un sens figurat, textemele pot fi analizate în elementele lor constituente, dar, în același timp, ele vehiculează un "sens metaforic global", care nu poate fi dedus din simpla articulare a acestor elemente după principiul compoziționalității. Putem observa acest lucru comparând construcțiile verbale caracteristice celor trei tipuri de discurs repetat. Astfel, în cazul "perifrazei lexicale" a (nu) avea habar (tipul I), semnificația ei nu poate fi dedusă din compunerea "conținuturilor
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
manifestă și ele o non-coincidență a "conținutului" (metaforele poetice, ironia etc.) prin faptul că acestea din urmă țin de tehnica "liberă" a vorbirii, nu de "discursului repetat" (și că, prin urmare, sensul lor poate fi dedus în mod nemijlocit din articularea semnificatelor elementelor constitutive, fără a mai necesita în acest scop o competență "idiomatică" și/sau expresivă suplimentară, pe care, din contră, o reclamă în mod imperios înțelegerea adecvată a textemelor). 2.5. Caracterul metaforic al textemelor plasează aceste unități nu
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
al primului element "a emite/spune/ propaga"; (6) sensul idiomatic al celui de-al doilea element "afirmații calomnioase/denigratoare/mincinoase". Raporturile sintagmatice din cadrul ambelor triunghiuri (1-2, 1-3, 4-5, 4-6) sunt toate izomorfe ("transparente"), de vreme ce sensul global se deduce prin simpla articulare a sensurilor elementelor expresiei. În schimb, raporturile paradigmatice dintre "vârfurile" triunghiurilor presupun tipuri de motivații diferite. Astfel, raportul din cadrul primei serii de elemente (2-5) este motivat pe bază metonimică, dat fiind că, în acest caz, un act fizic ("a împroșca
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
doua serii de elemente (3-6) este motivat pe bază metaforică, dat fiind că, în acest caz, e vorba despre conotațiile cultural-simbolice ale unei materii ("noroi" → murdărie/impuritate → "afirmații calomnioase/ denigratoare/ mincinoase"). În sfârșit, motivația globală ia naștere ea însăși prin articularea izomorfică a motivațiilor locale. 3.2.1. În funcție de raporturile dintre izomorfism și motivație, Geeraerts propune o clasificare cvadripartită a "expresiilor compuse" din limba olandeză. Prin urmare, există expresii: a) și cu izomorfism, și cu motivație: De koe bij de horens
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
unități ale "discursului repetat" în cadrul cărora se manifestă o non-derivabilitate directă între desemnare și semnificație. Cu alte cuvinte, semnificația unitară (de natură figurată și de ordin idiomatic) a textemelor diasketice este diferită de semnificația "totală" care ar fi rezultat din articularea nemijlocită a semnificațiilor corespunzătoare designațiilor elementelor care le compun. În această categorie intră toate expresiile idiomatice verbale de tipul III (pe care le-am disociat mai sus de acelea ținând de tipurile I și II), precum și proverbele consacrate într-o
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
fenomene de ordin "idiomatic". 4.2. Textemele diasemice sunt unități ale "discursului repetat" în cadrul cărora se manifestă o non-derivabilitate directă între semnificație și sens. Cu alte cuvinte, sensul unitar al textemelor diasemice este diferit de sensul care ar rezulta din articularea nemijlocită a semnificațiilor lexemelor componente. Din această categorie fac parte "citatele celebre", pentru a căror înțelegere e necesară cunoașterea textului (și, mai ales, a contextului) din care ele au fost extrase. De exemplu, majoritatea vorbitorilor de limbă română care întâlnesc
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
idiomatice); (1) este un textem, adică o unitate a "discursului repetat" care, articulându-se în planul unei limbi "istorice" pe baza unor cultureme (i.e., false lexeme), își depășește/abandonează "semnificatul" lexical global în favoarea unui semnificat metaforic (i.e., doxa), rezultat din articularea semnificatelor idiomatice ale culturemelor; (5) și (6) constituie semnificatele idiomatice ale "lexemelor" (de fapt, ale culturemelor) ce alcătuiesc un textem - semnificate care, fără a rupe orice legătură cu semnificatele lor strict lexicale, transcend aceste semnificate printr-o proiecție/ motivație de
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
un textem - semnificate care, fără a rupe orice legătură cu semnificatele lor strict lexicale, transcend aceste semnificate printr-o proiecție/ motivație de tip metaforic; (4) reprezintă doxa, adică semnificatul metaforic global la care trimite un textem și care rezultă din articularea semnificatelor idiomatice ale culturemelor ce alcătuiesc textemul respectiv. Pe baza acestor distincții, putem stabili, în funcție de motivațiile care se stabilesc în cadrul textemelor caracteristice unei anumite limbi "istorice" (i.e. motivații "globale", pe axa 1-4, sau motivații "locale", pe axele 2-5 sau 3-6
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
la palierul câmpurilor referențiale vom constata o 'macroarticulare' a sensului sau tocmai acea dinamică metaforică prin care se construiește sensul global al textului."404 1.1.3. Al treilea set de diferențe se compune din chiar delimitarea strategiilor/operațiilor de articulare a sensului "poetic": diaforică, epiforică și endoforică. Primii doi termeni au fost propuși de către filozoful și poeticianul american Philip Wheelwright 405, însă Borcilă i-a redefinit în conformitate cu finalitățile propriei teorii și le-a adăugat o nouă categorie. În consecință, operațiile
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
sensului "poetic": diaforică, epiforică și endoforică. Primii doi termeni au fost propuși de către filozoful și poeticianul american Philip Wheelwright 405, însă Borcilă i-a redefinit în conformitate cu finalitățile propriei teorii și le-a adăugat o nouă categorie. În consecință, operațiile de articulare a sensului cuprind "(a) strategia diaforică, adică instituirea a două câmpuri referențiale (CRI și CRII) între care există o tensiune ireductibilă (accentuarea dizanalogiei) în raport cu fundalul cunoașterii lumii, (b) strategia endoforică - încercarea de a media această tensiune prin accentuarea analogiilor și
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
acoperă doar o parte a unei strategii narative mai ample, care face ca întregul roman să constituie o reflecție despre - și, nu mai puțin, o pledoarie pentru - libertatea spiritului uman. 1.3.2. În al doilea rând, trebuie reamintit că articularea sensului "poetic" (adică legătura efectivă dintre semnificatele literale și sensurile figurate) se prezintă ca un fenomen de natură paradigmatică, dar se realizează într-o manieră sintagmatică (prin lectura lineară a textului de la începutul la sfârșitul său). Acest aspect l-a
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
un asemenea principiu și în înțelegerea divinității, nu doar a oamenilor. De-a lungul romanului, această "filozofie" e exprimată de către Magul dac prin textemul [7] și sugerată de către Domnu Stamatin prin textemele [4], [5] și [6]. Însă cea mai complexă articulare "teoretică" a acestei doctrine se găsește în expunerea profesorului din primul capitol al cărții. 3.1.1.1. Mai întâi, Domnu Stamatin subliniază diferența radicală de "metodă" între cunoașterea de tip modern (rațional) și cunoașterea de tip arhaic (intuitiv): "trebuie
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
închinător al lui Mahomet decât pe un iconoclast." (p. 92) 3.3. Lumea romanului sadovenian se structurează, așadar, în funcție de șase câmpuri referențiale. Totuși, ar fi greșit să deducem de aici că sensul de ansamblu al romanului ar consta (doar) în articularea cuantelor și/sau a câmpurilor referențiale. În realitate, sensul nu rezidă în "unitățile" semantico-referențiale (fie ele de nivel macro- sau micro-) pe care poiesis-ul textual-discursiv le configurează în cadrul unui text, ci în activitatea (enérgeia) care face posibilă existența unităților respective
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
profunda "dizanalogie" ce guvernează cele două serii de câmpuri (EPISTEME, ETHOS și ZOON, pe de o parte; BROTÓS, POLIS și DOGMA, pe de altă parte). După cum am văzut în 3.1. și în 3.2., macroarticularea acestor CR, ca și articularea raporturilor opozitiv-ierarhice dintre ele, se realizează adeseori prin intermediul microarticulării caracteristice textemelor în calitatea lor de cuante referențiale. 3.3.2. În schimb, capitolele IX-XV corespund momentului endoforic al acțiunii, când, îndrăgostindu-se de împărătița Maria, Kesarion Breb încearcă să o
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]