41,209 matches
-
Cum a fost posibil? Iată o întrebare ce-mi revine mereu în gînduri. Geneza, cauzele primordiale (karma), manipularea conștiințelor prin informații parțiale sau greșite; instrumentalizarea unor concepte sau idei (ideologii și doctrine) în scopuri partizane; descoperirea unor adevăruri pînă acum ascunse din interese politice, culturale sau personale... "Vreau să nu mor idiot", cum spunea Eugen Ionescu și nici să fiu un "idiot util", cum îi considera Troțki pe acei intelectuali care erau "compagnons de route". După 10 ani de la evenimentele din
Șarpele se afla acolo încă de la început... by Elena Budu () [Corola-journal/Journalistic/16788_a_18113]
-
numai oamenii erau arestați, dar și cuvintele erau condamnate. Era interzis cuvîntul biserică, înlocuit cu "monument istoric"! Nu se putea scrie despre "sex, orgasm sau masturbație". Gîndirea era captivă iar genocidul cultural cobora la nivel de meditație, expresie: "micul securist ascuns în fiecare dintre noi". Jucam un dublu rol: prizonieri și gardieni! O performanță, nu-i așa?! Și în fond ce reprezenta Cenzura: negația, interdicția, paznicul nopților, supunerea voluntară, mediocritatea, lipsa de inspirație și spirit, îndobitocirea obligatorie. Într-un cuvînt: RĂUL
Șarpele se afla acolo încă de la început... by Elena Budu () [Corola-journal/Journalistic/16788_a_18113]
-
poate spune că n-a ajuns să-și facă deja o bună situație în actualul clasament. El a avut priceperea să impresioneze de la început (pe amatorii de originalități) printr-o aparentă vînjoșenie țărănească. Sub limbajul dur, crispat și fălos se ascunde multă confuzie intelectuală; I.G. nu are un orizont spiritual suficient de larg, nici țeluri artistice precise. Are în schimb multă ambiție și o dîrzenie de om întunecat. În epoca poemelor epice, a mers mai departe decît ceilalți tineri și ne-
Jurnalul lui Victor Felea (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16781_a_18106]
-
religia Estului e mai curînd condescendentă de cele mai multe ori. La fiecare expunere pe care o face fiul, concluzia tatălui este invariabil fie respingerea doctrinei, fie asimilarea ei prin analogie cu o tendință a gîndirii occidentale. Ricard, la rîndul lui, își ascunde nu totdeauna dibace dezamăgirea față de știința și filozofia occidentală. La întrebarea tatălui, dacă transformarea sa a fost provocată de un sentiment de insatisfacție față de gîndirea lumii în care a fost crescut, răspunsul fiului este ambiguu. Ca om de știință, mai
Filozofia din tată-n fiu by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16811_a_18136]
-
soției - altele care arată continua sa relație cu țara, de care amintește și Monica Lovinescu în paginile pe care i le dedică în cartea din 1992, dar contribuie în același timp la consolidarea imaginii sale de personalitate secretă și geniu ascuns în anonimat, care trebuie să fi fascinat pe cititorul peruan: "În anii '60, cînta la Lima prima dată o orchestră compusă în mare majoritate de dizidenți români: premiera și recepția de rigoare. În acea seară, un personaj liniștit și zâmbitor
Destinul postum al lui Grigore Cugler by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/16806_a_18131]
-
țării nu-l iubește pe Ion Iliescu și că inițiatorul listei de semnături pro Iliescu, acad. Răzvan Theodorescu, ar încerca astfel să răstoarne această imagine, în absența din țară a fostului președinte al României. Din păcate, crede Cronicarul, aceste liste ascund nu neapărat susținerea unuia sau a altuia dintre candidații la președinție, ci supraviețuirea unei rupturi profunde în lumea artistică și intelectuală din Romînia, la mai bine de un deceniu de la Revoluție. O ruptură care a stricat prietenii de o viață
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16813_a_18138]
-
Cristian Teodorescu În noianul contraargumentelor față de candidaturile la președinție ale lui Theodor Stolojan și Mugur Isărescu, descopăr exclusivisme care ascund, în fond, diverse interese sau judecăți parțiale. Ceea ce se poate pentru Stolojan nu e indicat pentru Isărescu. Sau dimpotrivă, Isărescu e omul pe mîna căruia trebuie mers, spre deosebire de Stolojan, care ar fi un fel de mînă moartă. Sau - amîndoi sînt
Falsa problemă a tehnocrației by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16833_a_18158]
-
această atitudine), cuprins fiind de un inexplicabil "flux eseistic"? Pentru a căpăta cîteva răspunsuri trebuie să vedem exact ce aduce nou eseul lui Dan Mănucă. Cartea are trei părți ("cercuri", le numește autorul): Destinul, Legenda și Ființa. Titlul "Destinul" nu ascunde, cum am putea crede, o prezentare a vieții lui Eminescu. "Destinul" este echivalentul strînsei legături cu militantismul pașoptist din prima perioadă de creație. Dan Mănucă denumește prin acest cuvînt relația specială dintre imaginar și "contingent". La fel, "Legenda" ar fi
Măștile criticii tradiționaliste by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/16822_a_18147]
-
perioadă de creație. Dan Mănucă denumește prin acest cuvînt relația specială dintre imaginar și "contingent". La fel, "Legenda" ar fi mai pe înțelesul filologilor, o "scuturare de podoabe" iar "Ființa", deplina maturitate artistică. Așadar, cele trei titluri, atît de sugestive, ascund mai vechea împărțire stilistică în trei etape, propusă de Tudor Vianu. Apar apoi noi diviziuni prin care autorul dorește să explice evoluția poetului: Novicele, Călăuza, Discipolul, Magul, Bătrînul etc. Prins în acest delir taxinomic, Dan Mănucă amestecă un determinism biografic
Măștile criticii tradiționaliste by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/16822_a_18147]
-
să decidă singur unde se termină observația tradițională (Tudor Vianu, Mihaela Mancaș etc.) și unde începe aportul personal. De multe ori observațiile precise de stilistică duc la extrapolări poetice și filosofice care nu-și au locul. Studiul lui Dan Mănucă ascunde sub o fațetă eseistică (și ea cam demodată) o retorică super-tradițională. Noii "termeni" propuși de autor ("novice", "discipol" etc.) îi facilitează acestuia pendularea între planul biografic și cel al operei propriu-zise. Aceiași termeni duc la narativizarea discursului critic, rezultatul fiind
Măștile criticii tradiționaliste by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/16822_a_18147]
-
și-l iei cu tine, ca în basme. O eventuală cursă pentru alții. Numai pentru ei? Dar, tot în planul labirintului, e cîteodată umbră și răcoare. Locuri unde monștrii nu ajung; au și ei limite. Locuri unde poți să te ascunzi, o vreme, și de monștri și de tine. Poți să te ascunzi și o veșnicie. Atunci, de regulă, și lumea mare și cea mică te consideră un înțelept. Eu, dacă rămîi acolo, cred că ai cedat. Ceea ce nu e foarte
Don Quijote, frescele și labirintul by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/16831_a_18156]
-
alții. Numai pentru ei? Dar, tot în planul labirintului, e cîteodată umbră și răcoare. Locuri unde monștrii nu ajung; au și ei limite. Locuri unde poți să te ascunzi, o vreme, și de monștri și de tine. Poți să te ascunzi și o veșnicie. Atunci, de regulă, și lumea mare și cea mică te consideră un înțelept. Eu, dacă rămîi acolo, cred că ai cedat. Ceea ce nu e foarte grav, atîta vreme cît o știi și o suporți. Dacă ești în
Don Quijote, frescele și labirintul by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/16831_a_18156]
-
Aceasta fusese surpriza cea mai mare. Era, ca și cum la căpătîiul lui Belu Silber, s-ar fi înfățișat toată boierimea română dintre cele două războaie. Nou-sosita se oprise înaintea coșciugului mic, îmbrăcată toată în doliu, purtînd un văl cernit ce-i ascundea figura. Eram numai ochi, sala înlemnise. Henriette Yvonne Stahl își ridică vălul de pe față, apoi, înainte de a se înclina, trînti o cruce mare, ortodoxă, se aplecă înaintea sicriului, și, în balansul făcut de șiragul lung de mărgele negre de la gît
După ce lovitura s-a dus by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16879_a_18204]
-
un ecran topit și el în lumini fosforescente și reci. Indirect, textul lui Chagall se transformă într-o lentilă uriașă prin care se poate citi foarte exact și profund pictura lui care, altminteri, pare o construcție deliberată îndelung și care ascunde nenumărate calcule și strategii savante. În fond, ea este expresia directă a unei sensibilități exacerbate, a unui suflet fragil, mereu disponibil pentru iubire și compasiune și a unei enorme lăcomii în relația directă cu o lume bogată mereu, versatilă, cameleonică
Spovedania unui înger by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16880_a_18205]
-
amintești una dintre regulile nescrise ale unui film horror ("Primul personaj care apare pe ecran - oricît de faimos ar fi actorul care îl interpretează - trebuie să moară"; vezi Psycho, Scream etc.) că obrazul sărmanului Ewan e rapid perforat de cîrligul ascuns în frișca eclerului, iar o forță nevăzută îl trage în mare. Totul în doar trei minute, care fac orice alt comentariu de prisos. Din același subprogram competitiv, intitulat " O lume în- tr-altă lume" și sensibil mai bun decît celelalte trei
Cinematograful în Evul Mediu by Mihai Chirilov () [Corola-journal/Journalistic/16881_a_18206]
-
bătăliei electorale l-au împiedicat ulterior să-și pună în practică promisiunile de schimbare. Pot presupune că situația economică a țării, văzută dinăuntru, era infinit mai dramatică decât se prezenta ea dinafară. Dar atunci, de ce a continuat domnul Constantinescu să ascundă realitatea? Din speranța că va îmbunătăți lucrurile pe parcurs? Derutante sunt și alternanțele de activitate febrilă pe la microfoane și disparițiile, luni în șir, din raza vizuală a opiniei publice. N-am aflat ca președintele să fie bântuit, precum Ion Iliescu
La adio (2) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16871_a_18196]
-
C., m-am opus acestui proiect" etc. etc.). Chiar o "luptă acerbă"?! Au fost și răniți?! Trecerea de la persoana a treia la persoana întîi se petrece în carte de numeroase ori, maniacal, Nicolae Breban neavând măcar tactul de a-și ascunde plăcerea vicioasă de a vorbi despre sine. Eforturile scriitorului de a-și reprezenta țara sunt apoi zădărnicite de prea marea sa încredere în anumite clișee culturale, cum ar fi acela cu balada Miorița - simbol al pasivității românilor. " Un cioban află
NICOLAE BREBAN, ESEIST AMATOR by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16890_a_18215]
-
-și construi o identitate exterioară pe placul celorlalți, și astfel și pe placul său. Dar ce ne face să credem că un trup atrăgător și un chip frumos ne vor aduce fericirea? De ce ar fi reversul raționamentului "un chip urît ascunde un suflet nefericit" neapărat adevărat? De ce am crede că un chip frumos ascunde un suflet fericit? Acestea sînt întrebările importante din studiul lui Sander Gilman. Oricît de interesante incursiunile sale în istoria psihiatriei și a chirurgiei, oricît de spectaculos documentate
Frumusețea și fericirea by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16901_a_18226]
-
său. Dar ce ne face să credem că un trup atrăgător și un chip frumos ne vor aduce fericirea? De ce ar fi reversul raționamentului "un chip urît ascunde un suflet nefericit" neapărat adevărat? De ce am crede că un chip frumos ascunde un suflet fericit? Acestea sînt întrebările importante din studiul lui Sander Gilman. Oricît de interesante incursiunile sale în istoria psihiatriei și a chirurgiei, oricît de spectaculos documentate analizele sale la teorii mai mult sau mai puțin celebre, aparținîndu-le lui Freud
Frumusețea și fericirea by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16901_a_18226]
-
istoria dansului, etnomuzicologie (cu aplecare spre patrimoniul regional al Tirolului), sociologie etc. Institutul a fost gazda întâlnirii internaționale a "Grupului de studiu pentru izvoarele istorice ale muzicilor tradiționale" de sub egida Consiliului Internațional pentru Muzici Tradiționale, cunoscut sub sigla ICTM. Ce ascunde această titulatură complicată? În 1964 organismul internațional de profil și-a revizuit sfera de studiu, la îndemnul prof. Walter Wiora, mare personalitate a timpului: până atunci cercetările se limitau la tradițiile vii, fără să încerce să descopere rădăcinile lor așa cum
Întâlnirea de la Innsbruck by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/16917_a_18242]
-
opt copii, el fiind al cincilea dintre ei) nu atît copilăria contează (ca la alți importanți artiști), ci adolescența și tinerețea, capitole peste care, crede autorul, s-a trecut prea repede. Aici, în aceste perioade ale vieții viitorului poet, se ascunde taina curioasei transformări. Atunci, pe lîngă predispoziția spre nevroză și tristețe în felul său de a fi, s-a inculcat multă sugestie și autosugestie. Și asta, crede biograful, pentru că tînărul Bacovia devine de timpuriu, prizonierul unui model mental: poetul decadent
Viața lui Bacovia by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16913_a_18238]
-
s-a aprins un beculeț care a făcut să sară broasca de la închizătoarea cutiei cu amintiri ca atinsă de iarba fiarelor. „A... de la Deva am o amintire extraordinară! Cum de nu i-am mai dat eu târcoale cutiuței unde se ascunsese mai bine de 40 de ani?” mă miram și eu cu gura mare de o așa nedreaptă scufundare în uitare. În calea vremilor de-atunci, pe când locuiam în Cluj, era și o dragă prietenă, doamna Irina Moldovan, căci doamnă era
Peripeții de anul nou. In: Editura Destine Literare by Elena Buică () [Corola-journal/Journalistic/82_a_225]
-
Constantin Țoiu 1952. "Sîntem mizerabili, mîncăm semințe." Replică epocală, auzită din gura lui Dinu Dumitru, membru S.M.T. 1952. Schiță. Echipa de lămurire care vine într-o casă. Tocitoarea, cada de lemn pentru pus prunele la fermentație. El s-a ascuns în tocitoare. Nevastă-sa i-a spus că dacă vine "iechipa aia" să-i bată. Că să nu tușească acolo, să se dea de gol, ca prostu'. Să tacă acolo și să aștepte. Pînă îi vine lui bine, poate mai
Țărani pe plajă by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16936_a_18261]
-
trecute. Iar domnul Constantinescu tace apăsat. Se știe că una din cauzele prăbușirii celei mai mari și mai credibile pe plan internațional bănci românești, Bancorex-ul, a fost așa-numitele "credite neperformante". Nu s-a spus prea limpede ce se ascunde dincolo de trista formulă magică -"credite neperformante" -, lăsându-se impresia c-ar fi vorba de împrumuturi ce n-au mai putut fi recuperate de la creditori. Or fi fost și din acestea, fără îndoială. Dar "credite neperformante" sunt și sutele de miliarde
Teoria conspirației imobiliare by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16960_a_18285]
-
de indiscrețiile presei, care-și bagă peste tot nasul, ba mai are și prostul obicei să fotografieze, inși din a căror munculiță se poate, în sfârșit alege ceva, își construiesc vilișoare de câte 24 de încăperi pe vârfuri de munte, ascunse în păduri, pe margini de lac cu pătrundere interzisă sau în localități uitate de Dumnezeu și greu de găsit pe hartă, unde se văd silite să le asfalteze și să tragă canalizare. Deși pot dovedi că le-au construit din
Feluritele chipuri ale nemulțumirii by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/16943_a_18268]