8,644 matches
-
nu pot fi restituite terenurile deținute în proprietate în momentul deposedării. Legea 1/2000 prevede și posibilitatea restituirii terenurilor forestiere ale foștilor membri ai formelor asociative de proprietate ( composesorate, obști de moșneni în devălmășie, obști răzeșești nedivizate și alte forme asociative art. 26 alin. 1). Suprafața ce va fi restituită formelor asociative este cea rezultată în urma aplicării reformei agrare din 1921, eliberându-se un singur titlu de proprietate în care se menționează la titular "composesorat", "obște de moșneni", "obște de răzeși
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
Legea 1/2000 prevede și posibilitatea restituirii terenurilor forestiere ale foștilor membri ai formelor asociative de proprietate ( composesorate, obști de moșneni în devălmășie, obști răzeșești nedivizate și alte forme asociative art. 26 alin. 1). Suprafața ce va fi restituită formelor asociative este cea rezultată în urma aplicării reformei agrare din 1921, eliberându-se un singur titlu de proprietate în care se menționează la titular "composesorat", "obște de moșneni", "obște de răzeși" etc. Din aceste prevederi rezultă că pădurile respective vor fi exploatate
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
în urma aplicării reformei agrare din 1921, eliberându-se un singur titlu de proprietate în care se menționează la titular "composesorat", "obște de moșneni", "obște de răzeși" etc. Din aceste prevederi rezultă că pădurile respective vor fi exploatate tot sub formă asociativă, respectându-se statutele formelor asociative admise de legislația statului român în perioada anilor 1921-1940 (art.27). Există posibilitatea reapariției asociațiilor forestiere din perioada interbelică. Titlurile de proprietate eliberate în baza prevederilor legii 18/1991 până în anul 2000 rămân valabile, urmând
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
1921, eliberându-se un singur titlu de proprietate în care se menționează la titular "composesorat", "obște de moșneni", "obște de răzeși" etc. Din aceste prevederi rezultă că pădurile respective vor fi exploatate tot sub formă asociativă, respectându-se statutele formelor asociative admise de legislația statului român în perioada anilor 1921-1940 (art.27). Există posibilitatea reapariției asociațiilor forestiere din perioada interbelică. Titlurile de proprietate eliberate în baza prevederilor legii 18/1991 până în anul 2000 rămân valabile, urmând ca pentru suprafețele restituite prin
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
de cenzori formată din 1-3 membri aleși anual de Adunarea Generală. În legătură cu prevederile acestei legi în legătură cu societățile agricole putem face următoarele obsevații: din definiția dată nu rezultă în mod clar în interesul cui se realizează asocierea în definițiile date formelor asociative din țările occidentale, ca dealtfel și în legile elaborate în țara noastră în perioada interbelică este amintit drept scop principal al asociației "progresul economic al membrilor" (în această lege scopul constituirii societăților agricole este exploatarea agricolă a mijloacelor aduse în
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
să reiese obligația respectării principiilor: autonomiei și independenței politice și religioase; educației, formării și informării în spirit cooperatist; Cooperarea între cooperative și preocupării pentru problemele comunității. 4. 4 Diversificarea și consolidarea asociațiilor agricole în România A. Situația actuală a agriculturii asociative Promotorii legii 36/1991 au încercat să rezolve problema fărâmițării proprietății agrare cu ajutorul unor organizații economice asemănătoare cu Cooperativele Agricole de Producție abia desființate. Acestea și-au dovedit ineficiența și în perioada comunistă. Realitatea țărilor occidentale, în care predomină structurile
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
Promotorii legii 36/1991 au încercat să rezolve problema fărâmițării proprietății agrare cu ajutorul unor organizații economice asemănătoare cu Cooperativele Agricole de Producție abia desființate. Acestea și-au dovedit ineficiența și în perioada comunistă. Realitatea țărilor occidentale, în care predomină structurile asociative specializate pentru activitățile din amonte și aval de producția agricolă și mai puțin pentru producție, ne conduce la ideea că organizațiile economice de tip asociativ din agricultură trebuie să reprezinte instrumente în sprijinul producătorilor agricoli individuali. Cu toate acestea, dată
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
și-au dovedit ineficiența și în perioada comunistă. Realitatea țărilor occidentale, în care predomină structurile asociative specializate pentru activitățile din amonte și aval de producția agricolă și mai puțin pentru producție, ne conduce la ideea că organizațiile economice de tip asociativ din agricultură trebuie să reprezinte instrumente în sprijinul producătorilor agricoli individuali. Cu toate acestea, dată fiind conjunctura sectorului agricol după declanșarea procesului de reformă (structura parcelară a proprietăților, decapitalizarea aproape totală a micilor producători, lipsa resurselor necesare finanțării ciclului de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
decapitalizarea aproape totală a micilor producători, lipsa resurselor necesare finanțării ciclului de exploatare sau efectuării de investiții, media de vârstă relativ ridicată a proprietarilor, etc.) a apărut ideea soluționării problemelor cu care se confruntau micii proprietari de terenuri cu ajutorul formelor asociative orientate spre producția agricolă. În tabelul 4. 13 este prezentată evoluția formelor economico juridice ale exploatațiilor agricole de tip privat înființate în țara noastră după anul 1990 și a suprafețelor totale și medii deținute de acestea. Tabelul 4.13. Evoluția
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
multe sole, nu permite creșterea competitivității agriculturii din țara noastră în raport cu agriculturile altor țări europene. Comparativ cu țările vest-europene unde tendințele de asociere și de cooperare ale agricultorilor se manifestă în amonte și aval de producția agricolă, în România comportamentul asociativ al proprietarilor de terenuri s-a manifestat în sectorul productiv. Această stare de fapt a fost cauzată de următorii factori: gradul redus de înzestrare tehnică a exploatațiilor agricole; incapacitatea managerială a proprietarilor; capacitatea de muncă redusă datorată vârstei înaintate a
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
se pretează la un grad mai ridicat de mecanizare dețin ponderea cea mai mare, o tendință moderată în zonele de deal (unde terenurile cu livezi, vii, pășuni și fânețe dețin o pondere semnificativă), și un interes foarte scăzut față de formele asociative la proprietarii din zonele montane și submontane (unde ponderea cea mai mare o au pășunile și fânețele au ponderea cea mai mare). Dealtfel cea mai mare parte a asociațiilor constituite pentru exploatarea terenurilor au un o structură a culturilor predominat
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
de origine animală obținute în exploatațiile individuale ar fi utilă organizarea acestora în asociații de specializate pe produs sau grupe de produse ( asociații ale producătorilor agricoli care să ocupe cu valorificarea produselor membrilor prelucrare, marketing). B. Tendințe în diversificarea formelor asociative în agricultura României Deschiderea capitolului "Agricultura" în vederea aderării la Uniunea Europeană, presupune adoptarea unor măsuri de politică agrară prin care să se realizeze pe de o parte complementaritatea agriculturii țării noastre față de cea din UE , iar pe de altă parte creșterea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
pun în valoare pământul, animalele și celelalte mijloace de producție, în vederea executării de lucrări, prestării de servicii și obținerii eficiente de produse agricole. Din această definiție observăm încercarea de a crește eficiența producției agricole prin orientarea micilor proprietari spre forme asociative care să beneficieze de facilitățile financiare similare celor practicate în UE. Considerăm că autoritatea publică a insistat prea mult după 1990 pe ideea înființării de asociații agricole de producție, acordând puțină atenție măsurilor prin care să sporească dimensiunile exploatațiilor individuale
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
individuale (organizarea pieței funciare; facilități la cumpărarea de terenuri de către cei care își desfășoară activitatea nemijlocit în agricultură credite, facilitarea încheierii actelor de vânzare cumpărare; stimularea arendării terenurilor prin contracte scrise etc). Totodată nu au acordat atenție înființării unor structuri asociative care să vină în sprijinul producătorului individual prin organizarea activităților din amonte și aval de agricultură (care conducă la creșterea eficienței legăturilor acestuia cu piața de capital, piața asigurărilor, piața de aprovizionare, piața de vânzare). Exploatațiile agricole sunt împărțite în
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
vârstă (proprietari) către persoane tinere, dinamice care sunt mai motivați pentru dezvoltarea propriei întreprinderi. Țările vest europene au avut în vedere și acest aspect și au adoptat măsuri și în această direcție. Un factor care ar putea impulsiona diversificarea formelor asociative din agricultura României este Programul SAPARD care prevede acordarea de finanțare pentru dezvoltarea zonelor rurale. Măsurile de finanțare ar putea încuraja în mod direct constituirea de asociații în agricultură sunt: Măsura 1.1 Îmbunătățirea prelucrării și marketingului produselor agricole și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
să dispună de 50% din suma prevăzută în proiect. Date fiind disponibilitățile financiare extrem de limitate ale acestora obținerea finanțării SAPARD este dificilă fără intervenția statului prin acordarea unor credite în condiții avantajoase O piedică în calea dezvoltării și diversificării formelor asociative în agricultură este inexistența unei legislații corespunzătoare. Considerăm că formele asociative vor cunoaște o mai mare diversificare și dezvoltare după armonizarea legislației românesti cu Aquis-ul comunitar în domeniu. Concluzii Din analiza evoluției sectorului agricol după demararea procesului de reformă putem
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
disponibilitățile financiare extrem de limitate ale acestora obținerea finanțării SAPARD este dificilă fără intervenția statului prin acordarea unor credite în condiții avantajoase O piedică în calea dezvoltării și diversificării formelor asociative în agricultură este inexistența unei legislații corespunzătoare. Considerăm că formele asociative vor cunoaște o mai mare diversificare și dezvoltare după armonizarea legislației românesti cu Aquis-ul comunitar în domeniu. Concluzii Din analiza evoluției sectorului agricol după demararea procesului de reformă putem trage o serie de concluzii. A. În pofida tuturor problemelor amintite și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
a cunoscut o diversificare a formelor de organizare a producției agricole: societăți comerciale, societăți agricole, asociații familiale fără personalitate juridică și ferme individuale. Prin elaborarea legii 36/1991 s-a încercat rezolvarea problemei fărâmițării proprietății funciare cu ajutorul unor organizații economice asociative înființate pe ruinele fostelor Cooperativelor Agricole de Producție abia desființate, care își dovediseră ineficiența în perioada comunistă. Experiența țărilor europene, cu tradiție în cooperație, ne arată că organizațiile economice de tip asociativ din agricultură trebuie să reprezinte instrumente care să
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
problemei fărâmițării proprietății funciare cu ajutorul unor organizații economice asociative înființate pe ruinele fostelor Cooperativelor Agricole de Producție abia desființate, care își dovediseră ineficiența în perioada comunistă. Experiența țărilor europene, cu tradiție în cooperație, ne arată că organizațiile economice de tip asociativ din agricultură trebuie să reprezinte instrumente care să vină în sprijinul producătorilor agricoli individuali pentru desfășurarea unei activități rentabile în propria exploatație. Dată fiind conjunctura sectorului agricol după declanșarea procesului de reformă structura parcelară a proprietăților, decapitalizarea aproape totală a
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
și este influențat de specializarea producției agricole și de alți factori. Interesul pentru asociere al țăranilor are următoarea repartizare teritorială: în regiunile joase, de câmpie, unde predomină terenurile arabile iar producția este preponderent cerealieră (culturi de câmp) interesul pentru agricultura asociativă este mai mare; în regiunile colinare, unde alături de terenuri arabile există suprafețe mari ocupate cu livezi, vii, pășuni și fânețe, iar producția este mai diversificată (culturi de câmp, pomicultură, viticultură, creșterea animalelor) tendința spre asociere a țăranilor este mai scăzută
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
de subvenționare a producătorilor agricoli care au fost adoptate nu s-au dovedit a fi cele mai adecvate în multe cazuri subvențiile acordate nu fost folosite în producția agricolă. CAPITOLUL V POSIBILITĂȚI DE RIDICARE A PERFORMANȚELOR SECTORULUI AGRICOL PRIN FORME ASOCIATIVE Din studiul efectuat asupra trecutului agriculturii din țara noastră, reiese influența pe care au avut-o raporturile agrare și repartiția proprietății rurale, caracteristice fiecărei perioade, asupra dezvoltării acestei ramuri de activitate, asupra modului de exploatare a terenurilor agricole și asupra
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
mai eficientă a ctivităților agricole cu ajutorul asocierii și cooperației. Politicieni și economiști agrarieni cu orientări politice diferite au fost de acord că unele activități agricole și unele probleme ale agriculturii românești pot fi rezolvate mai eficient prin utilizarea unor forme asociative de organizare a țăranilor. În opoziție cu situația prezentată mai înainte este experiența din perioada economiei planificate centralizat, în care asocierea cooperatistă a fost considerată singura cale pentru așezarea pe baze socialiste a relațiilor de producție din agricultură. Cooperativizarea forțată
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
sistemului de valori al acestora: inițiativa particulară a fost practic anulată, a scăzut gradul de conștiință a lucrului bine făcut (conștiința muncii), au fost influențate negativ multe dintre valorile morale ale acestei clase sociale. 5. 1. Diversificarea și evoluția formelor asociative în agricultura județului Iași Procesul de reformă a agriculturii inițiat în anul 1990 și reconstituirea dreptului de proprietate privată asupra pământului au generat o diversificare a formelor economico-juridice de organizare a exploatațiilor agricole. Aprecierea performanțelor economice ale diferitelor tipuri de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
perioada analizată. O evoluție diferită a cunoscut-o suprafața medie. Aceasta s-a menținut relativ constantă în perioada 1997 2001, pentru ca în anul 2002 să înregistreze o creștere semnificativă (45 ha/asociație). Tabelul 5. 4. Evoluția exploatațiilor agricole de tip asociativ și individuale în județul Iași Forma economico-juridică de organizare Anul Societăți Agricole Asociații familiale Gospodării individuale Număr Suprafața Număr Suprafața Număr Suprafața Totală Medie Totală medie totală medie 1997 116 44316 382 195 22189 114 112590 227902 2.02 1998
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
asocia(ie, iar cele mai multe dintre acestea nu se bucur( de o gestionare (i de un management competent. 5. 1. 2. 4 Fermele individuale Exist( (nc( foarte multi agricultori, proprietari de terenuri sau arenda(i, care neav(nd (ncredere (n formele asociative sau societare de organizare a activit((ilor agricole, sau care dispunând de suprafe(e mai mari de terenuri, (n trupuri ce favorizeaz( mecanizarea, au luat decizia de a-(i lucra propriile terenuri sau pe cele luate (n arendă individual. (n
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]