KorAP: Find »[drukola/base=atacat & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...71 72 73 ...365 >

9,111 matches

Corola-website/Law/123824_a_125153

comerciale la care statul sau o autoritate a administrației publice locale este acționar majoritar. Potrivit acestor dispoziții vânzarea activelor ori încheierea contractelor de leasing se poate face doar cu acordul, respectiv cu avizul Fondului Proprietății de Stat. Textele de lege atacate nu contravin nici uneia dintre normele constituționale invocate de autorul excepției de neconstituționalitate. Astfel art. 4 din Constituție consacră principiul general potrivit căruia statul are ca fundament unitatea poporului și arată criteriile care justifică considerarea că discriminatoare a unei măsuri: rasă

DECIZIE nr. 8 din 9 februarie 1999 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 24 şi 27 din Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 88/1997 privind privatizarea societăţilor comerciale, aprobată prin Legea nr. 44/1998. In: EUR-Lex (1999) [Corola-website/Law/123824_a_125153]
dezbaterile și la adoptarea hotărârilor adunării generale. Hotărârile societăților comerciale fiind luate de adunările generale, este necesar ca și Fondul Proprietății de Stat să iși mandateze reprezentanții în acele adunări generale. Acordul prealabil sau avizul cerut de textele de lege atacate reprezintă tocmai un asemenea mandat. Aceste prerogative ale Fondului Proprietății de Stat izvorăsc din dispozițiile art. 8 alin. (1) din Ordonanță de urgență a Guvernului nr. 88/1997 , potrivit cărora " Fondul Proprietății de Stat exercita în numele statului sau al autorității

DECIZIE nr. 8 din 9 februarie 1999 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 24 şi 27 din Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 88/1997 privind privatizarea societăţilor comerciale, aprobată prin Legea nr. 44/1998. In: EUR-Lex (1999) [Corola-website/Law/123824_a_125153]
Corola-website/Law/119972_a_121301

în Monitorul Oficial al României, iar potrivit art. 114 alin. (4) din Constituție intrarea în vigoare a unei ordonanțe de urgență este condiționată de depunerea să prealabilă spre aprobare; - dispoziția referitoare la taxa de timbru din legea abrogata prin textul atacat nu este de domeniul legii organice; - aspectul legat de cuantumul taxei de timbru care trebuie plătit, în speță, nu poate fi cercetat de către Curtea Constituțională, fiind de atributul exclusiv al instanței judecătorești, chemată să aplice legea. Împotriva acestei decizii au

DECIZIE nr. 1 din 15 ianuarie 1998 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 11 lit. c) din Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 10/1997 cu privire la diminuarea blocajului financiar şi a pierderilor din economie. In: EUR-Lex (1998) [Corola-website/Law/119972_a_121301]
diminuarea pierderilor din economie; - obligația de depunere a ordonanței la Parlament a fost respectată, iar faptul că a fost publicată în Monitorul Oficial al României dovedește acest lucru; - stabilirea taxelor de timbru este de domeniul legii ordinare, astfel că textul atacat că neconstituțional nu era de domeniul legii organice; - interpretarea legii este un atribut exclusiv al instanțelor judecătorești. Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere. CURTEA, având în vedere decizia atacată, motivele de recurs invocate

DECIZIE nr. 1 din 15 ianuarie 1998 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 11 lit. c) din Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 10/1997 cu privire la diminuarea blocajului financiar şi a pierderilor din economie. In: EUR-Lex (1998) [Corola-website/Law/119972_a_121301]
ordinare, astfel că textul atacat că neconstituțional nu era de domeniul legii organice; - interpretarea legii este un atribut exclusiv al instanțelor judecătorești. Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere. CURTEA, având în vedere decizia atacată, motivele de recurs invocate, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile art. 11 lit. c) din Ordonanță de urgență a Guvernului nr. 10/1997 și ale Legii nr. 151 din 24 iulie 1997 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului

DECIZIE nr. 1 din 15 ianuarie 1998 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 11 lit. c) din Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 10/1997 cu privire la diminuarea blocajului financiar şi a pierderilor din economie. In: EUR-Lex (1998) [Corola-website/Law/119972_a_121301]
ale Legii nr. 151 din 24 iulie 1997 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 10/1997 , raportate la prevederile Constituției și ale Legii nr. 47/1992, constată următoarele: Motivele de recurs sunt nefondate, pentru considerentele ce urmeaza; Decizia atacată a apreciat că ordonanța de urgență este justificată de un caz excepțional, astfel cum a fost definit și prin Decizia Curții Constituționale nr. 65/1995, care, în esență, a reținut că intervenția Guvernului pe calea ordonanței de urgență, în temeiul

DECIZIE nr. 1 din 15 ianuarie 1998 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 11 lit. c) din Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 10/1997 cu privire la diminuarea blocajului financiar şi a pierderilor din economie. In: EUR-Lex (1998) [Corola-website/Law/119972_a_121301]
urgență, în temeiul art. 114 alin. (4) din Constituție, se poate fundamenta pe necesitatea și urgență reglementării unei situații care, datorită circumstanțelor sale excepționale, impune adoptarea de soluții imediate, în vederea evitării unei grave atingeri aduse interesului public. Motivarea din decizia atacată fiind conformă cu jurisprudența Curții Constituționale și neintervenind nici un element care să facă necesară reconsiderarea acesteia, instanța de recurs înlătura ca nefondată critică ce se aduce prin primul motiv invocat de către Bancă Română pentru Dezvoltare - Ș.A. Nu poate fi reținut

DECIZIE nr. 1 din 15 ianuarie 1998 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 11 lit. c) din Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 10/1997 cu privire la diminuarea blocajului financiar şi a pierderilor din economie. In: EUR-Lex (1998) [Corola-website/Law/119972_a_121301]
Corola-website/Law/120001_a_121330

29 mai 1997, a sesizat Curtea Constituțională cu exceptia de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 175 alin. (1) lit. d) din Codul muncii, ridicată de I.N.M.A București într-un litigiu cu Tartavulea Gheorghe. În motivarea excepției se susține că dispozițiile legale atacate contravin prevederilor art. 21 și 125 din Constituție, în esență, pentru următoarele: - în prezent nu mai există organe ierarhic superioare care să judece contestațiile salariaților împotriva sancțiunilor cu diminuarea salariului tarifar, în cazul neîndeplinirii integrale a sarcinilor de serviciu; - organul

DECIZIE nr. 3 din 3 februarie 1998 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 175 alin. (1) lit. d) din Codul muncii. In: EUR-Lex (1998) [Corola-website/Law/120001_a_121330]
Codul muncii "contravine dispozițiilor Constituției României, deci este neconstituțional, deoarece el vorbește despre posibilitatea de a se adresa contestațiile împotriva diminuării salariului la organul ierarhic superior sau organului de conducere colectivă". Instanță, preluând argumentația autorului excepției, consideră că textul legal atacat contravine art. 21 din Constituție, întrucat constituie o îngrădire a dreptului contestatorului de a se adresa justiției. Potrivit art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , astfel cum a fost modificată prin Legea nr. 138/1997 , s-au solicitat

DECIZIE nr. 3 din 3 februarie 1998 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 175 alin. (1) lit. d) din Codul muncii. In: EUR-Lex (1998) [Corola-website/Law/120001_a_121330]
au un organ administrativ ierarhic superior, si salariații celorlalte autorități publice". Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, dispozițiile legale atacate, raportate la prevederile Constituției și ale Legii nr. 47/1992 , republicata, reține următoarele: În temeiul art. 144 lit. c) din Constituție și al art. 23 din Legea nr. 47/1992 , republicata, Curtea este competența să soluționeze excepția invocată, chiar dacă este

DECIZIE nr. 3 din 3 februarie 1998 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 175 alin. (1) lit. d) din Codul muncii. In: EUR-Lex (1998) [Corola-website/Law/120001_a_121330]
sau acordarea premiilor și gratificațiilor este contrară dispozițiilor art. 21 și 125 din Constituție. De asemenea, așa cum s-a arătat în punctul de vedere al Guvernului, în concordanță de altfel și cu cele reținute în considerentele deciziilor sus-menționate, prevederea legală atacată este discriminatorie, creând o situatie dezavantajoasa pentru salariații sectorului public și, în cadrul acestora, pentru salariații Guvernului și ai autorităților administrative autonome. Față de cele arătate și de faptul că motivele avute în vedere la soluționarea excepțiilor privind art. 175 alin. (1

DECIZIE nr. 3 din 3 februarie 1998 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 175 alin. (1) lit. d) din Codul muncii. In: EUR-Lex (1998) [Corola-website/Law/120001_a_121330]
Corola-website/Law/124258_a_125587

000.000 lei amendă și confiscarea unor bunuri în valoare de 990.300 lei pentru comercializarea de băuturi alcoolice nemarcate. Prin aceeași încheiere instanță a dispus suspendarea judecării cauzei până la soluționarea excepției de neconstituționalitate. Autorul excepției consideră că dispozițiile legale atacate sunt neconstituționale în partea care prevede confiscarea bunurilor, "întrucât Constituția României apară proprietatea". Nu sunt indicate normele constituționale înfrânte de dispozițiile legale atacate, ci, în continuare, se motivează plângerea pe fond, sustinandu-se lipsa de vinovăție, deoarece obligația marcării produselor

DECIZIE nr. 56 din 13 aprilie 1999 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 15 din Ordonanţa Guvernului nr. 23/1995 privind instituirea sistemului de marcare pentru tigarete, produse din tutun şi băuturi alcoolice, republicată, şi ale art. I pct. 9 din Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 17/1997 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 23/1995. In: EUR-Lex (1999) [Corola-website/Law/124258_a_125587]
instanță a dispus suspendarea judecării cauzei până la soluționarea excepției de neconstituționalitate. Autorul excepției consideră că dispozițiile legale atacate sunt neconstituționale în partea care prevede confiscarea bunurilor, "întrucât Constituția României apară proprietatea". Nu sunt indicate normele constituționale înfrânte de dispozițiile legale atacate, ci, în continuare, se motivează plângerea pe fond, sustinandu-se lipsa de vinovăție, deoarece obligația marcării produselor revine producătorilor, respectiv importatorilor. Instanță, contrar dispozițiilor art. 23 alin. (4) din Legea nr. 47/1992 , republicata, nu și-a exprimat prin încheierea

DECIZIE nr. 56 din 13 aprilie 1999 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 15 din Ordonanţa Guvernului nr. 23/1995 privind instituirea sistemului de marcare pentru tigarete, produse din tutun şi băuturi alcoolice, republicată, şi ale art. I pct. 9 din Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 17/1997 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 23/1995. In: EUR-Lex (1999) [Corola-website/Law/124258_a_125587]
lezează nici o prevedere constituțională referitoare la garantarea și la apărarea proprietății. Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul judecătorului-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale atacate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992 , reține următoarele: În temeiul art. 144 lit. c) din Constituție și al art. 23 din Legea nr. 47/1992 , republicata, Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competența să soluționeze

DECIZIE nr. 56 din 13 aprilie 1999 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 15 din Ordonanţa Guvernului nr. 23/1995 privind instituirea sistemului de marcare pentru tigarete, produse din tutun şi băuturi alcoolice, republicată, şi ale art. I pct. 9 din Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 17/1997 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 23/1995. In: EUR-Lex (1999) [Corola-website/Law/124258_a_125587]
și al art. 23 din Legea nr. 47/1992 , republicata, Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competența să soluționeze excepția de neconstituționalitate ridicată. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea Constituțională constată că autorul acesteia a indicat greșit dispozițiile legale atacate. Ordonanță Guvernului nr. 23/1995 , inclusiv art. 13, a suferit mai multe modificări și completări succesive. După aceste modificări și completări, anterioare ridicării excepției și sesizării Curții Constituționale, art. 13 din Ordonanță Guvernului nr. 23/1995 a devenit art. 15

DECIZIE nr. 56 din 13 aprilie 1999 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 15 din Ordonanţa Guvernului nr. 23/1995 privind instituirea sistemului de marcare pentru tigarete, produse din tutun şi băuturi alcoolice, republicată, şi ale art. I pct. 9 din Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 17/1997 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 23/1995. In: EUR-Lex (1999) [Corola-website/Law/124258_a_125587]
se avea în vedere și prevederile art. 41 alin. (1) și (2) din Constituție, referitoare la garantarea dreptului de proprietate și la ocrotirea în mod egal a proprietății private, indiferent de titular. Nu se poate reține însă că dispozițiile legale atacate ar contraveni vreuneia dintre aceste norme constituționale. Curtea Constituțională constată că aplicarea și executarea unei sancțiuni pecuniare, ca și măsură confiscării unor bunuri sau valori, cu toate ca determina în mod direct diminuarea patrimoniului celui sancționat, nu încalcă dispozițiile constituționale privind ocrotirea

DECIZIE nr. 56 din 13 aprilie 1999 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 15 din Ordonanţa Guvernului nr. 23/1995 privind instituirea sistemului de marcare pentru tigarete, produse din tutun şi băuturi alcoolice, republicată, şi ale art. I pct. 9 din Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 17/1997 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 23/1995. In: EUR-Lex (1999) [Corola-website/Law/124258_a_125587]
Corola-website/Law/124220_a_125549

referendumul local se organizează și se desfasoara potrivit prevederilor prezenței legi", iar legea în discuție a fost votată cu procedura prevăzută la art. 74 alin. (1) din Constituție. C. Obiecția vizând dispozițiile art. 9 nu este întemeiata, întrucat dispozițiile legale atacate "au un caracter tehnic" și se referă la întrebarea trecută pe buletinul de vot privind demiterea Președintelui, în timp ce dispozițiile art. 95 din Constituție reglementează procedura suspendării sale din funcție. Propunerea de reformulare a întrebării de pe buletinul de vot nu poate

DECIZIE nr. 70 din 5 mai 1999 asupra obiectiilor de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2 alin. (1), art. 6 alin. (1), art. 9, art. 11 alin. (2), art. 12 alin. (1) lit. B.h), art. 15 alin. (1), art. 17 alin. (1) şi (2), art. 18, art. 30 alin. (2) şi art. 45. In: EUR-Lex (1999) [Corola-website/Law/124220_a_125549]
Corola-website/Law/124341_a_125670

din Legea nr. 37/1990 . Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul judecătorului-raportor, concluziile autorului excepției și ale reprezentantului Ministerului Public, dispozițiile legale atacate, raportate la prevederile Constituției, precum și dispozițiile Legii nr. 47/1992 , reține următoarele: În temeiul art. 144 lit. c) din Constituție și al art. 23 din Legea nr. 47/1992 , republicata, Curtea Constituțională constată că a fost legal sesizată și este

DECIZIE nr. 64 din 20 aprilie 1999 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 137 din Codul de procedură civilă şi ale art. 14 lit. l) din Legea nr. 37/1990 pentru organizarea şi funcţionarea Guvernului României. In: EUR-Lex (1999) [Corola-website/Law/124341_a_125670]
Corola-website/Law/124440_a_125769

Legea nr. 221/1997 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanțe și ale Ordonanței Guvernului nr. 13/1998 pentru modificarea și completarea Codului de procedură civilă, excepție ridicată de Nicolai Ipolit Chirilovici. În motivarea excepției se susține că dispozițiile legale atacate contravin prevederilor constituționale ale art. 72 alin. (3) și ale art. 114, prin aceea că " art. 1 lit. ț) din Legea nr. 221/1997 împuternicește Guvernul să modifice Codul de procedură civilă prin ordonanță, care însă, conform art. 2 din

DECIZIE nr. 63 din 20 aprilie 1999 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 lit. t) din Legea nr. 221/1997 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanţe şi ale Ordonanţei Guvernului nr. 13/1998 privind modificarea şi completarea Codului de procedura civilă. In: EUR-Lex (1999) [Corola-website/Law/124440_a_125769]
Constituției, ci, dimpotrivă, se întemeiază pe acestea". Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile autorului excepției, concluziile procurorului, dispozițiile atacate, raportate la prevederile Constituției, precum și dispozițiile Legii nr. 47/1992 , reține următoarele: Potrivit art. 144 lit. c) din Constituție și art. 23 din Legea nr. 47/1992 , republicata, Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competența să soluționeze excepția

DECIZIE nr. 63 din 20 aprilie 1999 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 lit. t) din Legea nr. 221/1997 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanţe şi ale Ordonanţei Guvernului nr. 13/1998 privind modificarea şi completarea Codului de procedura civilă. In: EUR-Lex (1999) [Corola-website/Law/124440_a_125769]
Corola-website/Law/124439_a_125768

Președintele Senatului nu a comunicat punctul său de vedere. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale președintelui Camerei Deputaților și Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, notele scrise, depuse de autorul excepției, susținerile părții prezente, concluziile procurorului, dispozițiile legale atacate, raportate la prevederile Constituției, precum și dispozițiile Legii nr. 47/1992 , reține următoarele: În temeiul art. 144 lit. c) din Constituție și al art. 23 și următoarele din Legea nr. 47/1992 , republicata, Curtea Constituțională este competența să soluționeze excepția de

DECIZIE nr. 55 din 13 aprilie 1999 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 5 lit. a) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru. In: EUR-Lex (1999) [Corola-website/Law/124439_a_125768]
Corola-website/Law/124417_a_125746

încheiate și toate obligațiile față de buget, indiferent de organul de control care le-a stabilit". CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale președintelui Camerei Deputaților și Guvernului, opinia Ministerului Finanțelor, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale atacate, raportate la prevederile Constituției, precum și dispozițiile Legii nr. 47/1992 , reține următoarele: Potrivit art. 144 lit. c) din Constituție și art. 23 din Legea nr. 47/1992 , Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competența să soluționeze excepția ridicată

DECIZIE nr. 29 din 23 februarie 1999 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 19 lit. d) şi ale art. 77 alin. (3) din Legea nr. 94/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi. In: EUR-Lex (1999) [Corola-website/Law/124417_a_125746]
Corola-website/Law/124416_a_125745

solicitate punctele de vedere ale președinților celor două Camere ale Parlamentului și Guvernului. În punctul de vedere al Guvernului se apreciază că excepția de neconstituționalitate este nefondată. În motivarea acestui punct de vedere se arată că din examinarea prevederilor legale atacate, precum și ale art. 107 alin. 1 din aceeași lege rezultă că atât elementele constitutive ale infracțiunilor prevăzute la art. 97 alin. 1 și la art. 98 alin. 1 din Legea nr. 26/1996 , cât și criteriile și cuantumurile potrivit cărora

DECIZIE nr. 27 din 23 februarie 1999 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 97 alin. 1, 2 şi 4 şi ale art. 98 alin. 1, 2 şi 4 din Legea nr. 26/1996 - Codul silvic. In: EUR-Lex (1999) [Corola-website/Law/124416_a_125745]
de Constituție, nu sunt încălcate prin dispozițiile legale care au format obiectul excepției de neconstituționalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, opinia Ministerului Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale atacate, raportate la prevederile Constituției, precum și dispozițiile Legii nr. 47/1992 , reține următoarele: Potrivit art. 144 lit. c) din Constituție și art. 23 din Legea nr. 47/1992 , republicata, Curtea Constituțională constată că a fost legal sesizată și este competența să

DECIZIE nr. 27 din 23 februarie 1999 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 97 alin. 1, 2 şi 4 şi ale art. 98 alin. 1, 2 şi 4 din Legea nr. 26/1996 - Codul silvic. In: EUR-Lex (1999) [Corola-website/Law/124416_a_125745]
cu intenție, cănd infractorul: a) prevede rezultatul faptei sale, urmărind producerea lui prin săvârșirea acelei fapte; ... b) prevede rezultatul faptei sale și, desi nu-l urmărește, acceptă posibilitatea producerii lui." ... Coroborând aceste reglementări din legea penală generală cu dispozițiile legale atacate, din Codul silvic, se impune concluzia că nici un autor al unor fapte îndreptate împotriva patrimoniului forestier nu poate fi considerat că a acționat cu intenție, daca nu a avut posibilitatea de a cunoaște acele elemente pe baza cărora putea să

DECIZIE nr. 27 din 23 februarie 1999 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 97 alin. 1, 2 şi 4 şi ale art. 98 alin. 1, 2 şi 4 din Legea nr. 26/1996 - Codul silvic. In: EUR-Lex (1999) [Corola-website/Law/124416_a_125745]