3,106 matches
-
poezia Soldații, iar editorial în 1980 cu placheta Anotimp cu zăpadă. Colaborează la „Iașul literar”, „Convorbiri literare”, „Cronica”, „Dacia literară”, „Viața românească”, „Limbă și literatură”, „Limba română”, „Anuar de lingvistică și istorie literară”, „Revista de istorie și teorie literară”, „Tribuna”, „Ateneu”, „Sinteze”, „Revista română” ș.a. Începând chiar cu volumul Anotimp cu zăpadă, V. își va ilustra ideile despre poezie, despre forma și rostul acesteia. DaVinciAna (1983) reflectă cel mai bine această tendință, autorul reușind să atingă aici mari teme ale liricii
VOICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290622_a_291951]
-
date sigure, să fi absolvit cursurile secundare în particular. Pasionat de literatură, mai ales de cea franceză, scriitorii lui preferați fiind Lautréamont și Jacques Vaché, citește mult și începe să scrie. Prin 1927 avea o slujbă modestă de bibliotecar la Ateneul Popular Tătărași. Tot acum semnează în „Solia Moldovei”, pe care o edita Ateneul, primul său articol, o evocare dedicată lui B. P. Hasdeu, de la a cărui moarte se împlineau douăzeci de ani. Preocupările literare îl îndreaptă însă către alte orizonturi
ZAREMBA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290708_a_292037]
-
ales de cea franceză, scriitorii lui preferați fiind Lautréamont și Jacques Vaché, citește mult și începe să scrie. Prin 1927 avea o slujbă modestă de bibliotecar la Ateneul Popular Tătărași. Tot acum semnează în „Solia Moldovei”, pe care o edita Ateneul, primul său articol, o evocare dedicată lui B. P. Hasdeu, de la a cărui moarte se împlineau douăzeci de ani. Preocupările literare îl îndreaptă însă către alte orizonturi. Împreună cu Virgil Gheorghiu, Al. Dimitriu-Păușești, Radu Suțu și Raul Iulian, cărora li se
ZAREMBA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290708_a_292037]
-
valoare a unui obiect reprezentativ, lucrare de artă monumentală, monument istoric sau arhitectonic, instituție etc. Compoziția scuarului se va subordona obiectului pe care îl servește iar dacă sunt mai multe celui dominant, ca semnificație sau volum (de exemplu scuarul din fața Ateneului din București). Scuarul decorativ poate fi și o componentă a unei piețe civice, situându-se pe una dintre laturile acesteia. GRĂDINA PUBLICĂ Reprezintă unitatea de spațiu verde cu suprafața cuprinsă între 3 și 20 ha, având drept funcție principală asigurarea
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
mai puțin bine, după gustul nostru, excesul de „populism“ al unor manifestări. O fi „trendy“ acum să livrezi muzică în piețe publice, și, între o berică și o cafeluță, între două SMS-uri și frânele autobuzelor ce trec prin Piața Ateneului, să mai gustăm și câteva acorduri. Se poartă și aiurea acest gen de „evenimente“ care plac mulțimilor și aduc satisfacții organizatorilor pentru „succesul de care se bucură“, dar personal nu prea gustăm muzica servită în astfel de condiții. Oriunde și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2177_a_3502]
-
unui gât“ de cola în timpul unui concert nu ni se par vehicule de tranzit și acces la marea muzică. Intrăm în astfel de detalii, sărind de la una la alta, amintindu-ne de nu puține momente neplăcute, de la Sala Palatului sau Ateneul Român, din edițiile trecute, când „lume bună și simandicoasă“ se dădea „în stambă“ cu te miri ce gest cu totul deplasat. O anume atmosferă și o anume ținută sunt absolut necesare, ca să fim pregătiți cum se cuvine și cuviincios așezați
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2177_a_3502]
-
acțiuni imediate pentru dezrobirea ținuturilor românești din Austro-Ungaria“ <footnote „Adevărul“, 9 decembrie 1914. footnote> . Tonul ardeleanului devine vehement, încercînd să schimbe hotărîrea guvernanților de la București de a rămîne neutri față de conflictul armat declanșat, avertizînd în conferința Calvarul nostru, ținută la Ateneul român pe 15 ianuarie 1915, că „soarta românismului din Ardeal se hotărăște acum și la București [...]. Ori intră România în acțiune ca să ne mîntuiască pe noi și să se întărească pe sine, ori rațiunea de a fi a românismului din
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
notă între candidați, alege titularizarea la Liceul Agroindustrial din Huși. Se stabilește definitiv în urbea Hușilor. Începe colaborarea la revista "Cronica", din Iași. 1977. Începe seria de studii despre Eminescu din viitoarea carte Eminescu Dialectica stilului. Publică articole în revistele "Ateneu", "Cronica", "Astra", "Convorbiri literare". Definitivează romanul Varvarienii. Din toamnă, la începutul anului școlar, se va transfera la Liceul "Cuza Vodă" din aceeași localitate. 1978, 28 martie. Se naște la Huși, Teolin, primul fiu din noua căsnicie. 1979, 2 iunie. Se
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
surse de prima importanță. Citirea lui Eminescu din punct de vedere al "noi critici" a dat în studiul său M. Eminescu Dialectica stilului (aflat în curs de apariție la Ed. "Cartea românească") rezultate dintre cele mai interesante. Fragmentele publicate în "Ateneu", "Cronica" și "Convorbiri literare" (în ciuda unor nejustificate rezerve polemice) o atestă. Chiar și în paginile (pentru noi, neacceptabile) în care Eminescu este văzut ca anticipator, stilistic vorbind, al viziunii cosmologice einsteiniene tensiunea intelectuală este excepțională, lectura menținându-se în limitele
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
ansamblu, un simț lingvistic just. El greșește însă, cu inocență, atunci când acordă unora dintre personaje o elevație care depășește statutul lor social și profesional. În Marele zid, care e o apariție onorabilă, eseistul se evidențiază, adeseori, mai bine decât romancierul. "Ateneu", nr. 1, martie 1982 Mioara BAHNA Theodor Codreanu: "Marele zid" Referindu-se la propriul parcurs literar, Theodor Codreanu îi subliniază atipicitatea ("Eu am început atipic ca romancier și autor de aforisme, formă de filosofare vie și concentrată, continuând cu eseul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
orice natură. "Revista Nouă", X, nr. 1, ianuarie 2014 EMINESCU DIALECTICA STILULUI, BUCUREȘTI, EDITURA CARTEA ROMÂNEASCĂ, 1984, COLECȚIA "ESEURI" Al. DOBRESCU Eminescologie După un debut nu tocmai convingător în proză și o activitate publicistică sporadică în revistele Convorbiri literare și Ateneu, profesorul hușean Theodor Codreanu publică un lung și incitant studiu, Eminescu Dialectica stilului, ce-l așază în primele rânduri ale cercetărilor eminescologice. Să amintim, mai întâi, că ultimii cincisprezece ani au marcat un serios reviriment al interesului pentru poetul național
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
Infirmând opinia conform căreia cea mai eficientă manieră de abordare a operei eminesciene este, la ora de față (date fiind enormele acumulări ale exegezei) studiul monotematic, Theodor Codreanu critic prezent de mai mulți ani în revistele literare, cu deosebire în "Ateneu" încearcă, în Eminescu Dialectica stilului, o sinteză, de mare ambiție, a tuturor substructurilor operei. Conjugare de metode stilistică, tematism, comparatistică desfășurând o scriitură multiplană, demersul lui Theodor Codreanu este animat de o neobișnuită fervoare asociativă. De aici farmecul și de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
Dincolo de exagerările ce le conține, majoritatea pornite dintr-o bună credință în fecundă ebulițiune, cartea Eminescu Dialectica stilului de Theodor Codreanu este incitantă prin îndrăznelile sale asociative, adeverind un moment de repliere și reexaminare a trecutelor contribuții în exegeza eminesciană. "Ateneu", nr. 9, septembrie 1984 Ioana Em. PETRESCU Studii eminesciene Anul 1984 nu a adus în domeniul eminescologiei nicio apariție cu valoare de eveniment, chiar dacă publicarea postumă a lucrării lui P. Caraman, Pământ și apă, însemnează o contribuție reală la studiul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
patimi efemere, de malformații conjuncturale și de contingențe aleatorii, poartă șansa imersiunii în real și a îndreptării practice. Dar, probabil, toate acestea vor alcătui conținutul următoarei cărți anunțată de autor chiar în paginile prezentului volum, A doua schimbare la față. "Ateneu", nr. 7, iulie 1993 Mihai CIMPOI Poemul ființei Eminescu scrie, cu acel cuvânt care exprimă adevărul, Poemul Ființei. Este concluzia celor care îl citesc azi așa cum se cuvine în lumina filosofiei mai vechi (a lui Platon, Parmenide sau Aristotel), celei
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
anului 2000. Partea a doua a lucrării, intitulată Eminescologie, ordonează recenziile a peste 20 de lucrări din critică eminescologică a ultimelor decenii. Unele texte sunt inedite, iar cele mai multe eseuri și recenziile au fost publicate în reviste de cultură precum "Cronica", "Ateneu", "Convorbiri literare", "Astra", "Luceafărul", "Steaua", "Revista de istorie și teorie literară", "Porto-Franco", "Literatura și arta" (Chișinău), "Sinteze", "Bucovina literară", "Viața românească", "Limba română" (Chișinău) ș.a. Însemnările următoare fac referire doar la câteva eseuri, care dau nota întregii cărți și, de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
un oraș de provincie, prin inițiative și realizări se situează în avangarda criticii contemporane, nefiind cu nimic mai prejos de confrații cu domiciliul în Capitală, în ciuda micilor răutăți cu care unii dintre ei îi urmăresc activitatea. Ca redactor al revistei "Ateneu", am venit în contact cu scrisul său în urmă cu mai bine de douăzeci de ani. Ceea ce m-a atras în articolele sale și m-a determinat să le susțin spre publicare a fost, de fiecare dată, suflul modernității, vigoarea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
pe care Theodor Codreanu le-a scris despre Eminescu. În același timp, reia, amplifică și actualizează idei pe care el le-a formulat în niște articole mai vechi, ca Strigăt și tăcere (1977) și Narcisul bacovian (1981), ambele apărute în "Ateneu", și în studiul introductiv la antologia G. Bacovia / Plumb (Ed. Institutul European, 1997), unde schița intenția de a merge cu hermeneutica mai departe decât a făcut-o Ion Caraion, autorul incitantului eseu Bacovia sfârșitul continuu, și de a ajunge cu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
filozofie, știință, artă) sunt puse la contribuție pentru a susține validitatea conceptelor cu care operează. Admir strategiile lui Theodor Codreanu, foarte îndrăznețe, dar mă declar mefient în privința unora dintre rezultate. Când a apărut Sfârșitul continuu, de Caraion, am zis (în "Ateneu", nr. 1/1978) că e "un exercițiu ingenios", spectacular. Mai multe lucruri mă îndeamnă să spun la fel și despre Complexul Bacovia, adăugând că e și un exercițiu savant, cu un plan mai ferm și cu aparat istorico-literar. Cartea conturează
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
lecturii elevate sau celor pasionați de simbolismul bacovian și nu numai... Nivelul este unul intențional înalt, abordarea respectă canoanele academice, și din câte am putut surprinde, autorul își nuanțează dezideratele, asumându-și și nemulțumirea de a nu fi spus tot... "Ateneu", nr. 9, septembrie 2003 Virginia BLAGA "Complexul bacovian" Theodor Codreanu este autorul unei cărți care depășește limitele noționale ale monografiei Bacovia, propunându-și (reușind, fără îndoială) să aducă noutăți asupra personalității poetice și asupra mecanismelor creației, altfel spus, comprehensiune eliberată
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
de cugetări și aforisme, între care unele se cer ținute minte: "Pe cei mai mulți oameni cultura nu-i face mai buni, doar mai vicleni". Un lucru e sigur: la capătul labirintului se află, triumfător, omul creator și cu credință în Dumnezeu. "Ateneu", nr. 1, ianuarie 2011 Ioan BABAN Theodor Codreanu, "Numere în labirint" un pseudojurnal De cele mai multe ori evenimentele zilnice cu ecou peste vreme se adâncesc în uitare și se pare că omul nu are nici un câștig din asta. Nu e mai
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
amenință identitatea românească, această "insulă de latinitate roasă de pe margini" cum o numea sugestiv Eminescu. Incorect politic, el este însă corect moral și cultural, scriind o carte cutremurătoare pentru cei capabili să pună interesul național mai presus de cel personal. "Ateneu", nr. 2, februarie 2014 Gh. NAZARE "A doua schimbare la față", de Theodor Codreanu Prolificul scriitor hușean, reputatul Theodor Codreanu, romancier, eseist, istoric și critic literar, trimite publicului o nouă carte, peste a patruzecea. Este o carte monumentală, de 524
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
sa reprezintă un impas, să ne închipuim ce salt în gândire înseamnă ermetismul canonic al lui Ion Barbu. E diferența dintre concretețe, izvor al obscurității, și abstracție, izvor al clarității care permite să se vadă ceea ce pururi nu se arată. "Ateneu": (I), nr. 10, octombrie 2011; (II), nr. 11-12, noiembrie-decembrie 2011 Anca MĂGUREAN Ion Barbu sau limitele interpretării critice Este deja un fapt bine cunoscut acela că unul din numele de seamă care s-a impus în critica românească în ultimele
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
este singura corectă, cum lasă a se înțelege acest volum. O operă închisă, cum este cea barbiană, nu reclamă o critică închisă, ci, așa cum recunoaște Theodor Codreanu însuși, dimpotrivă. Abordarea transmodernă nu e un capăt de drum, ci un început ... "Ateneu", nr. 2, februarie 2012 Adrian LESENCIUC Victoria în înfrângere O carte discretă, asemeni autorului său, își făcea drum către rafturile bibliotecilor și de aici către puținii exegeți barbieni. Se întâmpla în 2011, când Editura Curtea Veche publica, în colecția "Știință
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
dintre ipoteze și de grila ideologică (de dreapta) propusă, Basarabia eminesciană rămâne cel mai solid studiu referitor la adevăratele cauze ale înstrăinării acestui teritoriu românesc din care Eminescu a făcut, nu întâmplător, un capitol esențial în activitatea sa la "Timpul". "Ateneu", nr. 9, septembrie 2013 Emilian MARCU Vitrina cărților [Theodor Codreanu, "Basarabia eminesciană"] Continuând celebra serie "Eminesciana", coordonată de la începuturi de regretatul prof. Univ. Mihai Drăgan, reputat eminescolog, editura Junimea își completează contribuția la Biblioteca Eminescu, publicând o atât de necesară
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
altă parte incitantele ipoteze cu privire la mult-discutata ediție Maiorescu, apariție care a scurtcircuitat chiar apariția Cărții proiectată de Eminescu însuși până la cele mai mici detalii. Spre cinstea domniei sale, Theodor Codreanu ne oferă toate argumentele pentru a conviețui mai departe cu Eminescu... "Ateneu", nr. 545, ianuarie 2015 CUPRINS NOTĂ ASUPRA EDIȚIEI (Lina Codreanu) 5 TABEL CRONOLOGIC 7 MARELE ZID, IAȘI, EDITURA JUNIMEA, 1981 Ioan HOLBAN Debuturi la "Junimea" (II) 13 Ion Alex. ANGHELUȘ Th. Codreanu "Marele zid" (Ed. Junimea, 1981) 14 Val CONDURACHE
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]