4,177 matches
-
nu are nici un alt superior). 226 Vala, IV, 131. 227 S. Foster Damon, A Blake Dictionary, identifică anagrama SOL pentru LOS, lucru general acceptat. În Milton Blake spune că Los este un "groaznic Soare-nvăpăiat" (Milton, 22, 6). 228 Jakob Böhme, Aurora, p. 394. 229 Vala, IX, 290. 230 Ibid., IX, 354-357. 231 În Cartea lui Urizen (20, 26-30) Blake spune cu referire la Orc: "Cei morți auzit-au glasul copilului/ Și din somn începură să se deștepte;/ Toate cîte sînt auziră
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
și Creație, ferestrele sînt "porțile strimte" despre care vorbește Lovinescu, sînt căile de acces spre atemporal, sînt punctele de vortex prin care, dacă se trece, devin circumferințe-lumi ce țin de alte (hiper)dimensiuni. 243 Vala, ÎI, 38. 244 Jakob Böhme, Aurora, p. 223. 245 Mircea Eliade, Ioan P. Culianu, Dicționar al religiilor, 1993, p. 220. 246 Vala, III, 101. 247 Vasile Lovinescu, Jurnal lchimic, p. 49. 248 Vala, ÎI, 163. 249 Ibid., ÎI, 55. 250 F.W.J. Schelling, Sistemul idealismului
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
The Four Zoas, ÎI, 266-267. 256 Milton, 37, 48-49. 257 Vala, or The Four Zoas, VIII, 565-567. 258 Vezi V. Lovinescu, Jurnal alchimic, p. 108. 259 Vala, IX, 141. 260 Vasile Lovinescu, Jurnal alchimic, 1994, p. 75. 261 Jakob Böhme, Aurora, p. 90. 262 Vala, I, 295-296. 263 Ibid., pp. 83, 85, 87, 90, 91. 264 Jerusalem, 58, 11. 265 Vasile Lovinescu, Jurnal alchimic, p. 115. 266 R. Steiner, Universul Pămîntul și Omul, p. 56. 267 Vasile Lovinescu, Jurnal alchimic, p.
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
Vala, IX, 272-273). Similar, Böhme arată că mînia se va mistui în focul duhului la sfîrșitul vremurilor, ca o nevoie de purificare, (căci nici cele mai interioare spirite, nici cerurile nu sînt curate de tot în fața Domnului; cf. Jakob Böhme, Aurora, pp. 279, 314), pentru că lumea să renască prin Noul său Rege (ibid., p. 282). Los însă va spune că "Starea numită Satan nicicînd în toată Veșnicia nu va putea fi mîntuita" (Vala, VIII, 377), în timp ce Urizen este mîntuit. Această stare
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
și fumul sau se ridică în veci. Böhme arată și el că iadul va fi etern și va fi despărțit de Împărăția Luminii la sfîrșitul timpurilor, cînd Lucifer va primi drept casă locul unde se află acum Pămîntul (Jakob Böhme, Aurora, p. 266): locul Pămîntului va fi mîntuit și va fi moștenit de oameni, potrivit Scripturii; numai nașterea cea mai exterioară a spațiului în care se află acum Pămîntul va fi casa lui Lucifer, căci diavolii nu pot deveni iar îngeri
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
quell'amor ch'é palpito). Violetta îl ia în derâdere, dar în final îi dăruiește o camelie pe care să o aducă înapoi când va fi ofilita. Petrecerea ia sfârșit și invitații părăsesc salonul (corul Și ridesta în ciel l'aurora). După plecarea invitaților, Violeta reflectează asupra posibilității de a avea o relație adevărată, dar în final respinge ideea considerând că pentru ea este mai important să trăiască, zi și noapte, o viață care să o poarte dintr-o plăcere în
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
a me, amor per me non ha! Io la rivedo ancor contemplar triste în volto îl mio crin bianco îl dì che qui di Francia venne. No, amor per me non ha, Ove son?...Quei doppier presso a finir!... L' aurora imbianca îl mio veron! Già spunta îl dì! passar veggo i miei giorni lenți! 391 Îl sonno, o Dio! sparì dai miei occhi languenti! Dormirò sol nel manto mio regal quando la mia giornata è giunta a seră, dormirò sol
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
Zilli; Ford: Antonio Pini-Corsi; Nannetta: Adelina Stehle; Fenton: Edoardo Garbin; Mistress Quickly: Giuseppina Pasqua; Meg Page: Virginia Guerrini; Dirijor: Edoardo Mascheroni Discografia de referință Dirijor: Soliști: Orchestră: Casă: Anul: Lorenzo Malajoli Giacomo Rimini, Emilio Ghirardini, Roberto D'Alessio, Pia Tassinari, Aurora Buades Orchestră și corul Operei La Scală Naxos Records 1932 Dirijor: Soliști: Orchestră: Casă: Anul: Arturo Toscanini G.Valdengo, H.Neil, N.Merriman, F.Guarrera, T.Stich Randal, A.Madasi, C.Elmo. NBC RCA 1950 Dirijor: Soliști: Orchestră: Casă: Anul
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
poet și publicist. A absolvit Liceul „I.L. Caragiale” din Ploiești (1951-1955) și Facultatea de Filologie a Universității din București (1959-1963). A fost profesor la școlile din Salcia și Podgoria, în județul Prahova, la liceul din Pogoanele, unde a editat revista „Aurora”, apoi, din 1971, instructor-metodist la Casa Corpului Didactic din Buzău, unde a îngrijit apariția revistei „Școala buzoiană” și unde, după 1989, a fost director. A debutat în revista „Luceafărul”, în 1959, colaborând apoi cu poezie, epigrame, fabule, proză, publicistică, folclor
ANDREI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285353_a_286682]
-
un tiraj de mai multe mii de exemplare. Și În ț...rile baltice, mai ales In Estonia și Lituania, editarea clandestin... a fost În acea perioad... foarte activ..., orientat... spre difuzarea programelor politice (prin intermediul periodicelor Democratul estonian, Raz... de libertate, Aurora, Calea adev...rului, Perspective, Acoperișul, Cavalerul, Viitorul, Calea națiunii, Vocea Lituaniei etc.) și Îndeosebi a manifestelor religioase, cum ar fi Cristos Providența, Dumnezeu și Tar... și faimoasa Cronic... a Bisericii Catolice din Lituania, difuzat... din prim...vara anului 1972. În
[Corola-publishinghouse/Science/2022_a_3347]
-
geografice, cu anumite însușiri populaționale, care sunt prin tradiție creatoare de bunăstare.Iată ce spune Ortega y Gasset: "Dar, în principiu există posibilitatea ca unele popoare să rămână veșnic primitive. Și chiar sunt asemenea popare. Breyssing le-a numit "popoarele aurorei veșnice", cele care s-au oprit în zorii imobili, înghețați, care nu se mai îndreaptă spre nici o amiază". Revolta maselor, Editura Humanitas, București, 1994, p. 111. 720 Ludwig von Mises, Acțiunea umană. Un tratat de teorie economică, www.mises.ro
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
ne ies în drum. O minune e câteodată boală. [...] nimeni nu mai caută vindecare. Toamnă surâzi îngăduitor pe toate cărările. Toamnă toți oamenii încap laolaltă. Iar noi cei altădat-atât de răi azi suntem buni, parcă am trece fără viață prin aurore subpământești. Dați-vă mâinile pentru sfârșit : îngeri au cântat toată noaptea [...] că bunătatea e moarte. (Bunătate toamnă) (Blaga, 2010 : 114) Des arbres atteints de jaunisse Croisent sur notre chemin. La maladie est une merveille parfois. [...] Nul ne cherche plus la
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
ouvert. ") Supprimer la majuscule en traduction constitue, à notre sens, une perte de signifiance. 1478 Ladislas Gáldi, Contributions à l'histoire de la versification roumaine..., op. cît. 1479 Idem, p. 188 . 1480 Ibid : " Voir l'anthologie hongroise, depuis longtemps épuisée, Mágikusvirradat (Aurore magique, Budapest, 1965), qui contient aussi un riche choix de poèmes posthumes. Le volume fut rédigé et préfacé par mon collègue S. Domokos ; son introduction bien documentée (p. 5-26) et șes notes ont fourni maints détails au présent essai de
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
etalării mecanismelor dezumanizante, într-o lume de manechine pe care o trage de sfori o energie nevăzută și etern frustrantă: „și-n piața unde plâng mașinării / și avioane cu dureri de uger / vinde-le tu veninul tău de înger / și aurora la măcelării // și dovedește-le cât sunt de sfinți / înțepeniți pe crucea socială / acuma când istoria își spală / cu neștiuți eroi frumoșii dinți.” Dacă Teroarea bunului simț (1980), Democrația naturii (1981), Exil pe o boabă de piper (1983) și Rimbaud
DINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286786_a_288115]
-
formă îndelung cizelată, parnasiană, se convertește în sugestie, simbolistă, a unui spațiu infinit, misterios, clocotind de energie în aparența lui inertă, precum în Mi Cephei, Orionul, Palidul Selene, Nebuloasa din Andromeda, ori a unui fascinant „Nord letargic”, iluminat de fastuoase aurore boreale. Ulterior, D. a încercat să-și diversifice inspirația, în câteva elegii erotice și meditații, îndeobște discursive, diluate. Notabile mai sunt câteva sonete (Lui Ludovic II al Bavariei, Învinsul, Semper idem...) și poemul Statuia, deseori antologat. Traducerea sonetelor shakespeariene este
DONNA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286830_a_288159]
-
Repere bibliografice: Eugen Campus, Ceva despre fluvii, meandre și bălți, VR, 1952, 2; Remus Luca, „Întoarcerea pescărușului”, VR, 1960, 2; Vera Călin, Vladimir Colin, „Legendele Țării lui Vam”, GL, 1962, 19; Nicolae Manolescu, „Legendele Țării lui Vam”, VR, 1962, 3; Aurora Cornu, „A zecea lume”, GL, 1964, 14; Ion Lungu, „A zecea lume”, TR, 1964, 15; Lucian Raicu, „A zecea lume”, VR, 1964, 7; Paul Georgescu, De la basm la știință, RMB, 1966, 6757; Eugenia Tudor, „Viitorul al doilea”, GL, 1966, 27
COLIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286330_a_287659]
-
Strada infinitului, București, 1974; Menestrelii regelui Ludovic, București, 1980; Luna și mânzul sălbatic, București, 1982; Portrete de artiști, București, 1984; Toamna, când se scutură castanii, București, 1991; Frumosul și iubirea, București, 1998; Poesis. Triumf al iubirii de frumos, București, 1999; Aurore și genuni, București, 2001; Columnele sonetului, București, 2002. Traduceri: E. Malțev, Din toată inima, București, 1948 (în colaborare cu W. Cohn); V. Ohotnikov, În lumea cercetărilor, București, 1952 (în colaborare cu Ada Cherchez); Marie Spetova, Familia Vojacik, București, 1952 (în
CONSTANTINESCU-9. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286376_a_287705]
-
Repere bibliografice: [George Cornea], U, 1925, 269, 270, ADV, 1925, 12 864; Al. Bogdan, Cărți despre război, LUT, 1925, 932; Perpessicius, Opere, II, 30-33; George Baiculescu, George Cornea, „Nebunia lumii”, ALA, 1925, 219; Tudor Teodorescu-Braniște, „Nebunia lumii” de George Cornea, „Aurora”, 1925, 1007; Tudor Teodorescu-Braniște, G. Cornea, „Aurora”, 1925, 1215; Gala Galaction, Opere alese, II, București, 1961, 277-281; Gh. Cardaș, O lacrimă în amintirea unui prieten: George Cornea, „Țara de Jos”, 1925, 1; G. B.[G. Baiculescu], O lacrimă pentru George
CORNEA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286420_a_287749]
-
270, ADV, 1925, 12 864; Al. Bogdan, Cărți despre război, LUT, 1925, 932; Perpessicius, Opere, II, 30-33; George Baiculescu, George Cornea, „Nebunia lumii”, ALA, 1925, 219; Tudor Teodorescu-Braniște, „Nebunia lumii” de George Cornea, „Aurora”, 1925, 1007; Tudor Teodorescu-Braniște, G. Cornea, „Aurora”, 1925, 1215; Gala Galaction, Opere alese, II, București, 1961, 277-281; Gh. Cardaș, O lacrimă în amintirea unui prieten: George Cornea, „Țara de Jos”, 1925, 1; G. B.[G. Baiculescu], O lacrimă pentru George Cornea, VL, 1926, 3; Lovinescu, Scrieri, II
CORNEA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286420_a_287749]
-
, Aurora (pseudonim al Aurorei Chițu-Burchiu; 6.XII.1931, Provița de Jos, j. Prahova), poetă. Este fiica Aureliei și a lui Nicolae Chițu-Burchiu, antreprenor. Numele cu care își semnează poeziile vine de la comuna Cornu, din județul Prahova, unde a fost crescută de
CORNU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286427_a_287756]
-
, Aurora (pseudonim al Aurorei Chițu-Burchiu; 6.XII.1931, Provița de Jos, j. Prahova), poetă. Este fiica Aureliei și a lui Nicolae Chițu-Burchiu, antreprenor. Numele cu care își semnează poeziile vine de la comuna Cornu, din județul Prahova, unde a fost crescută de fratele tatălui său
CORNU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286427_a_287756]
-
este totuși de factură tradiționalistă, o viziune a lumii structurată în linia lui Pillat și Fundoianu (ciclul 10 sonete la Posada). „Nevrozele” au evoluat însă spre un onirism terapeutic (Hipertiroidiană). În 1998 apare un volum neobișnuit: Marin Preda, Scrisori către Aurora. Eugen Simion-Aurora Cornu, Convorbiri despre Marin Preda. Cartea poartă grifa lui Eugen Simion. El are inițiativa și conduce inteligent dialogul început în 1983, continuat în 1985 și încheiat după 1990, la Paris, despre un personaj absent, scriitorul Marin Preda, adevăratul
CORNU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286427_a_287756]
-
prin brutalitățile ei, dar care nu jignește niciodată, C. este o româncă bine adaptată mentalității pariziene, o româncă fără complexe și fără ifose. SCRIERI: Studenta, București, 1954; Distanțe, București, 1962; Poezii, pref. Eugen Simion, București, 1995; Marin Preda, Scrisori către Aurora. Eugen Simion - Aurora Cornu, Convorbiri despre Marin Preda, postfață Eugen Simion, București, 1998. Traduceri: W. Shakespeare, Hamlet, în W. Shakespeare, Romeo și Julieta. Hamlet, București, 1962. Repere bibliografice: I. D.Bălan, Aurora Cornu, „Distanțe”, LCF, 1962, 9; C. Stănescu, Poezii fără
CORNU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286427_a_287756]
-
dar care nu jignește niciodată, C. este o româncă bine adaptată mentalității pariziene, o româncă fără complexe și fără ifose. SCRIERI: Studenta, București, 1954; Distanțe, București, 1962; Poezii, pref. Eugen Simion, București, 1995; Marin Preda, Scrisori către Aurora. Eugen Simion - Aurora Cornu, Convorbiri despre Marin Preda, postfață Eugen Simion, București, 1998. Traduceri: W. Shakespeare, Hamlet, în W. Shakespeare, Romeo și Julieta. Hamlet, București, 1962. Repere bibliografice: I. D.Bălan, Aurora Cornu, „Distanțe”, LCF, 1962, 9; C. Stănescu, Poezii fără semnificații, „Scânteia tineretului
CORNU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286427_a_287756]
-
pref. Eugen Simion, București, 1995; Marin Preda, Scrisori către Aurora. Eugen Simion - Aurora Cornu, Convorbiri despre Marin Preda, postfață Eugen Simion, București, 1998. Traduceri: W. Shakespeare, Hamlet, în W. Shakespeare, Romeo și Julieta. Hamlet, București, 1962. Repere bibliografice: I. D.Bălan, Aurora Cornu, „Distanțe”, LCF, 1962, 9; C. Stănescu, Poezii fără semnificații, „Scânteia tineretului”, 1962, 12 mai; Eugen Simion, Viziune și imagine în poezie, CNT, 1962, 35; Sorin Brateș, „Distanțe”, IL, 1962, 8; Gabriel Dimisianu, Poeta Aurora Cornu, RL, 1995, 27; Stancu
CORNU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286427_a_287756]