1,813 matches
-
Heliade nu a lăsat opere, ci scrieri". Numeroși exegeți, printre care D. Popovici, Ov. Densusianu sau G. Oprescu, au cheltuit ani buni de studiu căutînd în devălmășia pătimașă a inspirației heliadiene "mărgăritarele". Nici unul nu s-a întors din temerara expediție axiologică fără un crîmpei din cu temei bănuita comoară. Ov. Densusianu descoperă cu entuziasm, ca și cum ar fi fost întîiul, acea "floare de lumină" care este balada Zburătorul, "fericită îmbinare a romantismului cu realismul". D. Popovici amintește înclinația veacului spre Utopie și
Ianuarie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/15577_a_16902]
-
care scrierea memorialistică are deja în spate un succes extraordinar în România ultimilor 12 ani. De ce "scîrțîie" totuși tot demersul criticului? în primul rînd, dimensiunile sintezei sînt o reală piedică în calea concluziilor ferme (concluzii cu carcater teoretic și nu axiologic). Deși tonul și dimensiunea sînt cele ale unui studiu de tip teoretic, Eugen Simion propune o formulă riscantă de expunere. în primul volum, autorul încearcă o "poetică a jurnalului". Care sînt condițiile pe care trebuie să le îndeplinească un jurnal
Despre jurnal în o mie de pagini by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15570_a_16895]
-
inspirație marxistă, cu gîndirea din ultima perioadă a lui Richard Rorty, cu studiile culturale ș. a. m. d. Critica românească reflectă și ea aceeași oscilație între antropologie și formalism. Cu precizarea că fondul uman se prezintă sub două aspecte, în funcție de impactul axiologic. Mai întîi avem atitudinea ,,generoasă" prin suspendarea criteriului calitativ, întrupată inițial în îndemnul lui Ion Heliade Rădulescu, din 1837: ,,Nu e vrema de critică, copii, e vremea de scris, și scriți cît veți putea și cum veți putea...". E drept
O analiză a fenomenului critic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15571_a_16896]
-
a) descriptori generali de competență: ... - capacitatea de a învăța; - capacitatea de a opera cu conceptele și metodologia din științele educației; - capacități și atitudini de relaționare și comunicare cu mediul social și cu cel profesional; - capacitatea de analiză cognitivă și evaluare axiologică a mediilor socioculturale și politice, a evenimentelor și conjuncturilor ce au loc în viața comunității sociale; - abilități de operare pe calculator și de acces la rețelele informatice de comunicații; b) descriptori privind competențe profesionale: ... - capacități de proiectare, realizare și evaluare
METODOLOGIA din 20 octombrie 2009 formării continue a personalului didactic din învăţământul preuniversitar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/216780_a_218109]
-
învățământ sau, după caz, pe o categorie de discipline de învățământ, pentru a evidenția achizițiile finale de învățare ale elevilor la sfârșitul învățământului obligatoriu și/ sau pentru a orienta pregătirea de specialitate a acestora; - Valori și atitudini, finalități de natură axiologică și afectiv- atitudinală urmărite prin studiul disciplinei, definite pentru învățământul liceal. Realizarea lor concretă derivă din activitatea didactică permanentă a profesorului, constituind un element implicit al acesteia. - Competențe specifice - conținuturi, nucleul funcțional al programei școlare, definit pentru fiecare an de
ANEXE din 12 noiembrie 2009 la Ordinul ministrului educaţiei, cercetării şi inovării, interimar, nr. 5.913/2009 privind aprobarea de programe şcolare pentru discipline pentru curriculum diferenţiat în învăţământul liceal, la filiera vocaţională, profil pedagogic şi profil artistic (anexele nr. 1 şi 2). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/219551_a_220880]
-
sau, după caz, pe o categorie de discipline de înv��țământ, pentru a evidenția achizițiile finale de învățare ale elevilor la sfârșitul învățământului obligatoriu și/ sau pentru a orienta pregătirea de specialitate a acestora; - Valori și atitudini, finalități de natură axiologică și afectiv- atitudinală urmărite prin studiul disciplinei, definite pentru învățământul liceal. Realizarea lor concretă derivă din activitatea didactică permanentă a profesorului, constituind un element implicit al acesteia. - Competențe specifice - conținuturi, nucleul funcțional al programei școlare, definit pentru fiecare an de
ORDIN nr. 5.913 din 12 noiembrie 2009 privind aprobarea de programe şcolare pentru discipline pentru curriculum diferenţiat în învăţământul liceal, la filiera vocaţională, profil pedagogic şi profil artistic. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/218974_a_220303]
-
PENTRU METODICA PREDĂRII - EDUCAȚIE PLASTICĂ, EDUCAȚIE VIZUALĂ, EDUCAȚIE ARTISTICĂ Amabile, Teresa M., Creativitatea ca mod de viață, Ed. Stiinta amp; Tehnica, București, 1997; Albu Gabriel, O psihologie a educației, Ed. Institutul European, Iasi, 2005; Antonesei, L., Introducere în pedagogie. Dimensiuni axiologice și transdisciplinare ale educației, Ed. Polirom, Iasi, 2002; Cucoș, C., Pedagogie, Editura Polirom, 1996 Cucoș, C., Psihopedagogie pentru examenul de definitivat și gradele didactice, Editura Polirom, 1998 Gagne, R., Condițiile învățării, Editura Didactică și Pedagogică, 1975 Hardy, Tom (ed.), Art
ORDIN nr. 5.620 din 11 noiembrie 2010 privind aprobarea programelor pentru concursul privind ocuparea posturilor didactice/catedrelor declarate vacante/rezervate în învăţăm��ntul preuniversitar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/228456_a_229785]
-
anul școlar în care se susține concursul - planuri-cadru, programe școlare, programele pentru examenele și evaluările naționale. BIBLIOGRAFIE - METODICA PREDĂRII - ARHITECTURĂ Amabile, Teresa M., Creativitatea ca mod de viață, Ed. Stiință amp; Tehnică, București, 1997; Antonesei, L., Introducere în pedagogie. Dimensiuni axiologice și transdisciplinare ale educației, Ed. Polirom, Iasi, 2002; Gagne, R., Briggs, S., J., Principii de design ale instruirii, Editura Didactică și Pedagogică, 1977 Gagne, R., Condițiile învățării, Editura Didactică și Pedagogică, 1975 Gagnier, Jacques, Les lycees du futur, L'Harmattan
ORDIN nr. 5.620 din 11 noiembrie 2010 privind aprobarea programelor pentru concursul privind ocuparea posturilor didactice/catedrelor declarate vacante/rezervate în învăţăm��ntul preuniversitar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/228456_a_229785]
-
legarea ploilor, Herdelezi), b) la care actanții sunt rromi (Vasilca, Paparudele). Zestrea paremiologică (proverbe - zicători); ghicitori; Modele de gândire; asimilare și delimitare față de valorile religioase; credințe și mituri; complexe și practici magicoritualice și relația cu supranaturalul; conturarea unui posibil sistem axiologic (forme, valori, factori determinanți); elemente de port tradițional (diferențieri pe subgrupuri); elemente de artă populară; tipuri de relații intra- și extra-comunitare; pattern-uri care formează imaginile autoreferențiale; modele de viață comunitară în zone compacte și mixte în mediul rural și
ORDIN nr. 5.620 din 11 noiembrie 2010 privind aprobarea programelor pentru concursul privind ocuparea posturilor didactice/catedrelor declarate vacante/rezervate în învăţăm��ntul preuniversitar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/228456_a_229785]
-
legarea ploilor, Herdelezi), b) la care actanții sunt rromi (Vasilca, Paparudele). Zestrea paremiologică (proverbe - zicători); ghicitori; Modele de gândire; asimilare și delimitare față de valorile religioase; credințe și mituri; complexe și practici magicoritualice și relația cu supranaturalul; conturarea unui posibil sistem axiologic (forme, valori, factori determinanți); elemente de port tradițional (diferențieri pe subgrupuri); elemente de artă populară; tipuri de relații intra- și extra-comunitare; pattern-uri care formează imaginile autoreferențiale; modele de viață comunitară în zone compacte și mixte în mediul rural și
ORDIN nr. 5.620 din 11 noiembrie 2010 privind aprobarea programelor pentru concursul privind ocuparea posturilor didactice/catedrelor declarate vacante/rezervate în învăţăm��ntul preuniversitar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/228456_a_229785]
-
competență: ... (i) capacitatea de a învăța; (îi) capacitatea de a opera cu conceptele și metodologia din științele educației; (iii) capacități și atitudini de relaționare și comunicare cu mediul social și cu cel profesional; (iv) capacitatea de analiză cognitivă și evaluare axiologică a mediilor socioculturale și politice, a evenimentelor și a conjuncturilor ce au loc în viața comunității sociale; ( v) abilități de operare pe calculator și de acces la rețelele informatice de comunicații. b) descriptori privind competențe profesionale: ... (i) capacități de proiectare
METODOLOGIE din 29 septembrie 2011 privind recunoaşterea şi echivalarea competenţelor profesionale dobândite formal, nonformal sau informal de către cadrele didactice care ocupă funcţii de educatori/educatoare, institutori/institutoare, învăţători/învăţătoare, maistru-instructor, antrenor, în vederea ocupării funcţiei didactice de profesor pentru învăţământul preşcolar, profesor pentru învăţământul primar, profesor de instruire practică, respectiv profesor-antrenor în cluburile Sportive şcolare, palatele şi cluburile copiilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/235941_a_237270]
-
PENTRU METODICA PREDĂRII - EDUCAȚIE PLASTICĂ, EDUCAȚIE VIZUALĂ, EDUCAȚIE ARTISTICĂ Amabile, Teresa M., Creativitatea ca mod de viață, Ed. Stiinta amp; Tehnica, București, 1997; Albu Gabriel, O psihologie a educației, Ed. Institutul European, Iasi, 2005; Antonesei, L., Introducere în pedagogie. Dimensiuni axiologice și transdisciplinare ale educației, Ed. Polirom, Iasi, 2002; Cucoș, C., Pedagogie, Editura Polirom, 1996 Cucoș, C., Psihopedagogie pentru examenul de definitivat și gradele didactice, Editura Polirom, 1998 Gagne, R., Condițiile învățării, Editura Didactică și Pedagogică, 1975 Hardy, Tom (ed.), Art
ANEXE din 11 noiembrie 2010 privind programele pentru concursul privind ocuparea posturilor didactice/catedrelor declarate vacante/rezervate în învăţământul preuniversitar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/235361_a_236690]
-
anul școlar în care se susține concursul - planuri-cadru, programe școlare, programele pentru examenele și evaluările naționale. BIBLIOGRAFIE - METODICA PREDĂRII - ARHITECTURĂ Amabile, Teresa M., Creativitatea ca mod de viață, Ed. Stiință amp; Tehnică, București, 1997; Antonesei, L., Introducere în pedagogie. Dimensiuni axiologice și transdisciplinare ale educației, Ed. Polirom, Iasi, 2002; Gagne, R., Briggs, S., J., Principii de design ale instruirii, Editura Didactică și Pedagogică, 1977 Gagne, R., Condițiile învățării, Editura Didactică și Pedagogică, 1975 Gagnier, Jacques, Les lycees du futur, L'Harmattan
ANEXE din 11 noiembrie 2010 privind programele pentru concursul privind ocuparea posturilor didactice/catedrelor declarate vacante/rezervate în învăţământul preuniversitar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/235361_a_236690]
-
legarea ploilor, Herdelezi), b) la care actanții sunt rromi (Vasilca, Paparudele). Zestrea paremiologică (proverbe - zicători); ghicitori; Modele de gândire; asimilare și delimitare față de valorile religioase; credințe și mituri; complexe și practici magicoritualice și relația cu supranaturalul; conturarea unui posibil sistem axiologic (forme, valori, factori determinanți); elemente de port tradițional (diferențieri pe subgrupuri); elemente de artă populară; tipuri de relații intra- și extra-comunitare; pattern-uri care formează imaginile autoreferențiale; modele de viață comunitară în zone compacte și mixte în mediul rural și
ANEXE din 11 noiembrie 2010 privind programele pentru concursul privind ocuparea posturilor didactice/catedrelor declarate vacante/rezervate în învăţământul preuniversitar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/235361_a_236690]
-
legarea ploilor, Herdelezi), b) la care actanții sunt rromi (Vasilca, Paparudele). Zestrea paremiologică (proverbe - zicători); ghicitori; Modele de gândire; asimilare și delimitare față de valorile religioase; credințe și mituri; complexe și practici magicoritualice și relația cu supranaturalul; conturarea unui posibil sistem axiologic (forme, valori, factori determinanți); elemente de port tradițional (diferențieri pe subgrupuri); elemente de artă populară; tipuri de relații intra- și extra-comunitare; pattern-uri care formează imaginile autoreferențiale; modele de viață comunitară în zone compacte și mixte în mediul rural și
ANEXE din 11 noiembrie 2010 privind programele pentru concursul privind ocuparea posturilor didactice/catedrelor declarate vacante/rezervate în învăţământul preuniversitar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/235361_a_236690]
-
competență: ... (i) capacitatea de a învăța; (îi) capacitatea de a opera cu conceptele și metodologia din științele educației; (iii) capacități și atitudini de relaționare și comunicare cu mediul social și cu cel profesional; (iv) capacitatea de analiză cognitivă și evaluare axiologică a mediilor socioculturale și politice, a evenimentelor și a conjuncturilor ce au loc în viața comunității sociale; ( v) abilități de operare pe calculator și de acces la rețelele informatice de comunicații. b) descriptori privind competențe profesionale: ... (i) capacități de proiectare
ORDIN nr. 5.484 din 29 septembrie 2011 pentru aprobarea Metodologiei privind recunoaşterea şi echivalarea competenţelor profesionale dobândite formal, nonformal sau informal de către cadrele didactice care ocupă funcţii de educatori/educatoare, institutori/institutoare, învăţători/învăţătoare, maistru-instructor, antrenor, în vederea ocupării funcţiei didactice de profesor pentru învăţământul preşcolar, profesor pentru învăţământul primar, profesor de instruire practică, respectiv profesor-antrenor în cluburile Sportive şcolare, palatele şi cluburile copiilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/235940_a_237269]
-
poziția filozofică a lui Mencius, conform căreia caracteristicile imanente ale unui individ sunt cauzate în mod determinist, iar în rândul acestor caracteristici imanente există un set de trebuințe (analoage altor trebuințe cum ar fi cea sexuală) care sunt de natură axiologică sau morală; factorii externi acestor trebuințe morale pot să inhibe funcționarea lor. A le inhiba acțiunea este echivalent cu pierderea libertății, ceea ce oamenii evită în mod instinctiv. În termeni occidentali, Mencius ar spune că oamenii se nasc cu conștiință, și
Determinism () [Corola-website/Science/299827_a_301156]
-
o parte, fenomenul tranformării ideologiilor moderne în religii secularizate, iar pe de altă parte fenomenul metamofozării religiilor în ideologii politice, Ciprian Lupșe constată că ”analiza dialecticii, a „balansului“ contemporan între teologie și ideologie, între religios și secular, indiferent de conjunctură axiologica în care sunt plasați acești termeni, o reușește Sandu Frunză cu acea detașare metodologica specifică discursului intenționat epistemic. În recomandarea pe care o face cărții, Nicu Gavriluță se afirma că ”"Fundamentalismul religios și noul conflict al ideologiilor" este o carte
Sandu Frunză () [Corola-website/Science/307556_a_308885]
-
formulări îndrăznețe și la invenții frontale»; așadar, «aparent nici o voință de inovare, nici un experimentalism, nici o veleitate avangardistă; dimpotrivă, o voință de ordine, de încadrare în permanențele culturii; „esteții” "Cercului de la Sibiu" se situau, de la început, pe o mai largă platformă axiologică decât aceea a estetismului de care fuseseră acuzați la apariția Manifestului; estetism ambiguu, dealtfel, al unor tineri scriitori care preconizau primatul esteticului în creația și judecata literară, respingând în același timp facilitățile unui estetism cultivat pentru grațiile unice ale esteticului
Cercul Literar de la Sibiu () [Corola-website/Science/302812_a_304141]
-
și sensibil inventarul vizual al umanității. Marcel Guguianu, artist preocupat de a face din real o ipoteză de lucru și din simbol o religie, a glosat cu aplicație și tenacitate pe ideea culturii corpului uman, fixându-i reperele semantice și axiologice în funcție de un antropocentrism tutelar, ideea că omul este măsură tuturor lucrurilor l-a menținut permanent racordat la etalonul uman, iar prin figurație și metaforă a înnobilat permanent conceptul. Încă de la începuturile creației, a crezut în desen că rigoare a artei
Marcel Guguianu () [Corola-website/Science/303392_a_304721]
-
înglobată în Academia Republicii Populare Române. Înființarea sa încă din acei ani era impusă de viață, de apariția unei industrii românești dinamice, care includea în structura sa mii de specialiști de valoare cărora trebuia sa li se creeze un cadru axiologic potrivit de realizare și confirmare a valorii. Cu atât mai acut se pune problema astăzi, când România dispune de un potențial științific valoros, care activează în industrie, învățământ superior, cercetare și pentru care trebuie creat sistemul instituțional în care să
Academia de Științe Tehnice din România () [Corola-website/Science/311813_a_313142]
-
concludentă o reprezintă monumentalul Dicționar istoric de rime (Dosoftei - Arghezi), 1983, întreprindere temerară, unică în literatura noastră de specialitate. Lucrările de critică și istorie literară ce au urmat evidențiază o atenție constantă acordată creației literare din Vestul României, în context axiologic național: Dicționar al scriitorilor bănățeni (1940 - 1996), 1996; Lecturi provinciale, 2003; Despre maeștri, 2003; Provincia literară, 2008; Departe de centru, aproape de centru, 2012. Analiza propriu-zisă recurge la serviciile criticii tematice, ale criticii stilistice, ale psihocriticii, precum și la o informare detaliată
Olimpia Berca () [Corola-website/Science/310067_a_311396]
-
cu care s-a confruntat omenirea de-a lungul istoriei, cele din secolele III-VIII din Europa Occidentală au rămas în conștiința colectivă ca reprezentând “marile invazii barbare”, model prin excelență al distrugerii în toate planurile și mai ales al bulversărilor axiologice. Pentru istoriografie problema nu se poate pune, însă, în termeni atât de generali. Migrațiile acestei perioade pot fi privite din multiple puncte de vedere, de la a cerceta resorturile care au pus în mișcare masele, până la a intelege consecințele ultime ale
Migrația popoarelor () [Corola-website/Science/305010_a_306339]
-
că pentru a fi conștient înseamnă a dispune de un model personal asupra lumii, =>conștiința este atunci posibilitatea individului de-a se constitui el însuși în obiect pentru sine și pentru alții. Conștiința are o structurare tridimensională: operațională, logica sau axiologica . Conștiința Prin noțiunea de “câmp al conștiinței” definim ansamblul fenomenelor psihice ale existenței noastre la un moment dat: percepții, trăiri afective, pulsiuni, imaginație, activitate, atenție, oboseală, epuizare, somnolenta, somn etc., care, în funcție de calitatea și conținutul lor pot acționa în sens
Conștiință () [Corola-website/Science/314084_a_315413]
-
structura câmpului conștiinței are următoarele trei nivele: Conștiința elementară care asigura starea de veghe, prezența și la animale(și ține de structurile subcorticale); Conștiința operațional-logică, prin care cu ajutorul percepțiilor și gândirii se realizează o reflectare coerentă a realității și Conștiința axiologica, se obține pentru anumite valori. Conștiința Nivelul calității conștiiței prezintă -trepte diferite, la același subiect, dar și -variații ciclice(alternante ) . Psihologia s-a ocupat cu descrierea nivelurilor conștiinței. Subconștientul După definirea conștiinței, să revenim cu câteva date și asupra subconștientului
Conștiință () [Corola-website/Science/314084_a_315413]