3,148 matches
-
trebuiau de la început să-și de-a seama că într-o regiune de dealuri silvo-stepice ca aceasta de la Rădiu (Fălciuă, unde iernile sunt cu mult mai aspre ca cele din văile și depresiunile intra-montane adăpostite, casele cu pereți de bârne nu vor putea întreține în anotimpurile reci căldura necesară corpului omenesc și de aceea trebuiau să-și construiască de la început case cu pereți de ceamur. Cu atât mai mult cu cât aici, în partea de răsărit a Moldovei, lemnele de
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
nu izbutea să rostească alt cuvânt decât acest ea, care în gura lui suna ca o insultă. Trebuie să-ți spun eu la ce convingeri făcea aluzie? Vreau să-ți relatez povestea lui, o poveste simplă și atroce." Ajunseseră la bârna nedată la rindea unde, în prima seară, învățătorul cântase Balada lui Ciprian Porumbescu. Nu s-au așezat, o răcoare de toamnă cobora din cerul înstelat, își continuară drumul dincolo de Bugaz. Dacă crezi că asta ar putea să-mi diminueze antipatia
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
Biserica Banu, monument care își "emană" poziția pe renumita stradă Lăpușneanu, în vecinătatea Muzeului Unirii, Casei Musicescu, Liceului Național, Casei Meșteșugarilor și Râpei Galbene. Biserica Banu este atestată documentar din vremea domnitorului Vasile Lupu, a fost prima biserică ridicată din bârne de stejar, ctitorită în noua arhitectură de Savin Smucilă vel Ban (de aici și numele Banu) la anul 1705. După incendiu, renaște sub oblăduirea mitropolitului Iacob Stamati. În timp, monumentul a devenit un obiectiv arhitectonic depășind barocul și evidențiind clasicismul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
Când lucrurile se mai linișteau, mergeam în bucătărie și mâncam ceva pe fugă și apoi în râpă. În livadă, ai noștri au făcut o cazemată, ca o casă subterană. Toate scândurile noastre din șură, le au folosit. La fel și bârnele groase. (Noi aveam mult material lemnos pentru a construi o nouă casă, în locul celei de la bunicul). Într-o cameră mare, rușii și-au făcut cancelarie, iar în geamuri erau numai grenade. Mama cu încă o gospodină, Verona, din vecini, le
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
Nemeș este amintită atât în declarația lui Dan Dumitrescu, cât și a lui Pafnutie Pătrășcanu, iar rezultatul ei a fost intensificarea eforturilor lui Bogdanovici, care i-a convins și pe Vasile Pușcașu, Toma Simionovici, Sorin Pintilie, Ștefan Moravschi, Batovici și Bârnă să i se alăture. Deținuții care colaborau cu autoritățile erau, în marea lor majoritate, arestați pentru omisiune de denunț, trecere frauduloasă a frontierei ori alte fapte minore. Ei nu fuseseră niciodată realmente anticomuniști și se considerau nevinovați, astfel că au
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
nu este dat de oricine acest document, ci de cel care domnea pe atunci În țara Românească. Inevitabilul Vlad țepeș! Capitala României intră În istorie sub semnul lui Dracula! țepeș avea acolo o „cetate“, probabil o reședință destul de modestă fortificată cu bârne și pământ. După el, domnitorii au ezitat Între Târgoviște și București, Bucureștiul impunându-se definitiv drept Capitală unică pe la mijlocul veacului al XVII-lea. <endnote id="1"/> Numele are În românește o rezonanță agreabilă. Este Înrudit cu „bucurie“, ar Însemna, așadar
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
Așa s-a născut Podul Mogoșoaiei, care avea să devină cea mai celebră stradă bucureșteană și chiar, Într-o vreme, din Întreg sud-estul Europei.<endnote id="2"/> „Mogoșoaia“ fiindcă ducea spre palatul domnesc, iar „pod“, fiindcă era pavată, „podită“, cu bârne de stejar așezate transversal. Așa a arătat pavajul Bucureștiului, al puținelor străzi de altfel care erau „podite“, până spre mijlocul secolului al XIX-lea. Explicația stă În faptul că Bucureștiul nu avea piatră, În schimb avea lemn din belșug. Ceea ce
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
ani, într-un număr neconvențional-erotic pe stradă: se lasă în genunchi pe trotuarul din fața hotelului și își sărută pe buric prietena rusă, care executase un mostik drujbî („pod al prieteniei“), curbându-se pe spate, mai ceva ca o gimnastă pe bârnă, pentru a atinge asfaltul cu vârfurile degetelor... VITALIE CIOBANU: Seara, urmăresc la hotel un talk-show cu Alexandr Krutov - Russkii dom -, o emisiune șovină, anti-NATO, pro-Miloșevici, anti-Cecenia, anti-baltică, pro-Irak și anti-ucraineană („la Lvov au fost interzise cântecele rusești!”). Un delir în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
din această țară au cîte un naș în străinătate. Ultimul ca dată e iranian, nu-l vedeți decât pe el, dar ceilalți? Pe cel american, pe cel israelian, pe cel francez, pe cel saudit? Ca paiul din ochiul tău și bârna din ochiul altuia... Noi creștinii, reia generalul, putem, trebuie să impunem pluralismul revoluției islamice. Noi servim ca punte între Occident și Orient, este destinul nostru, e rolul nostru istoric. Numai că voi sunteți atât de obișnuiți să vă vedeți ideile
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
a fost nevinovat... Vezi aici descrieri de pe Bistrița haiturile Barnarului, apa Bistriței, Valea Bistriței iarna, când se fac nunțile Sciagamozzi Sagamâței, jidovul care ține cantină în pădure și-și riscă viața și sanatatea în singurătate și-ntr-o căsuță de bârne, Scovarză declasatul o femee frumoasă și cu draci eroina Scovarză se hotărăște să ucidă pe bărbatul ei și lupta bărbaților pe Bistrița care se isprăvește cu moartea lui Scovarză Firme la Chișinău: "Regia Statului monopolurilor". "Peșterie". Ideia că nu putem
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
lacuri și copaci bătrâni. Aici e primăvara în toiu; a înflorit liliacul și cântă cucul. Plouă mărunt. Cântă picăturile în frunzișurile tinere. Am sosit întâi noi, cu atomobilele, trecând prin marginea unui sat de periferie a Moscovei, clădit din lemn bârne. Aici a cantonat cândva armata lui Napoleon. După un ceas au sosit și bagajele vesele că nu li s-a întâmplat nimic și că ne-au regăsit. Casa Trubețkoi e încă în curs de rafistolare și întinerire într-un veac
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
câni în lipsa oilor. Doi dintre lupi, care erau mai sprinteni și s-au socotit mai vrednici, au sărit peste împrejmuirea de răzlogi. Măgarul i-a simțit și s-a așezat într-un punct strategic, în unghiul păreților unei clădiri de bârne din marginea țarcului. S-a pus cu fruntea în unghi; iar cu copitele de dinapoi a făcut o apărare atât de dârză, încât, după câteva încercări, lotrii s-au retras chelălăind. Valea Frumoasei ediția III-a, pag. 18, rândul al
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Aceași tactică și strategie a folosit-o și Vlad Țepeș în timpul campaniei din 1462. În legătură cu strategia, este interesantă mărturia lui Reichestorffer în legătură cu Moldova: “în această țară nu sunt deloc năvi, pentru a trece râurile, ci numai poduri plutitoare alcătuite din bârne groase și scânduri puse deasupra... de acestea se folosesc ei mai ales cu gândul să nu poată dușmanii ataca și cotropi țara printr-o mișcare iute și puternică”. “Codru-i frate cu românul” a fost o realitate semnalată de Chalcocondil
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
sălul Muncei, acum satul Poiana cu Cetate, din comuna Grajduri. Se poate ca, pe Rebricea și pe pâraiele din stânga și din dreapta, să fi existat o obște sătească de dinainte de întemeiere, care avea o cetate, adică o întăritură de pământ și bârne. În 1462, această întăritură nu mai avea nici un rost, era doar un reper topografic „unde a fost cetatea lui Duma Negru”. Satele lui Duma Negru erau grupate în apropiere de satul Scânteia, toponimul luând numele de la proprietarul lui, boierul Scânteie
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
îl acuza pe acesta de practici comuniste, dar n-a recunoscut că el însuși a fost secretar al organizației de partid din Facultatea de Geologie - Geografie. Același proverb românesc, vechi de când este lumea, ”vezi paiul din ochiul altuia, dar nu bârna din ochiul tău” se potrivește de minune în acest caz. În cartea sa, pe care am menționat-o anterior, acesta arată la paginile 23 - 29, că distrugerea flotei maritime civile este opera mafiei care opera în acest domeniu. Printre cei
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
24 mai 1973, p.7; 95 V. Uglea, op.cit. p.360; 1 Coș mic care trage fumul de la o sobă lăturalnică și îi dă drumul într-un coș mai mare; 2 Tupilată, joasă; 3 corect cheotori, loc unde se împreună bârnele la colțurile caselor; 4 un fel de ciorap fără talpă, făcut din dimei sau din postav, care îmracă piciorul din gleznă până la genunchi; 5 escroci, oameni de nimic; 6 flecar; 7 nume dat unei specii de lalele; 8 pirpiriu, slab
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
de avertisment pe camino. Bercianos del Camino, 3 august La 7.30 plec de la han. Este o dimineață liniștită, puțin înnorată, ceea ce este cel mai bine pentru călătorit. Sătucul este pustiu. Privesc casele sărăcăcioase, unele din lut și susținute cu bârne, și mă întreb din ce trăiește populația de aici. în afară de cultura de grâu, de unele lanuri mai mici de floarea soarelui, nu văd nici o altă cultură agricolă și nici urmă de industrie, sau alte activități ce ar aduce un venit
Pelerin la Santiago de Compostela by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1841_a_3168]
-
vizitei prin Huși, nota o cifră mai mică: „O sută de case de catolici și un călugăr dominican, care era duhovnicul lor”. În ceea ce privește prima biserică catolică din Huși, din informațiile pe care le avem, rezultă că a fost construită din bârne; Bandini, care a văzut-o, scrie că era așezată într-o poziție foarte frumoasă, însă fără să precizeze locul. Se pare că biserica a fost clădită pe locul numit Bența, dacă ținem seama de impresiile călătorilor și misionarilor din secolul
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
din cauza lipsei de fonduri și de materiale de construcție, firească în condițiile de după război. S-au efectuat reparații la străzile pavate cu bolovani de râu: Ștefan cel Mare, Lascăr Catargiu, Olăria, Piața Halei, Corni. Podurile au fost reparate doar cu bârne de stejar. S-au construit punți peste râpa Humăria, la cișmeaua Drăgoi, reparații la podul de pe strada P. Darie, la podul de peste pârâul Șara, de pe strada Basarabiei, la podul de pe strada Șipote ș.a. În iulie 1910, la rubrica Informații, ziarul
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
lui Columb" menționează: "Vineri, 16 noiembrie. Pentru că Amiralul oriunde debarca înălța întotdea-una o cruce, voind și aici să facă același lucru, se urcă în barca sa și se duse la intrarea porturilor și pe o limbă de pământ găsi două bârne de dimensiuni mari, una mai lungă decât cealaltă și suprapusă peste ea în chip de cruce într-un mod atât de desăvârșit încât el spune, un lemnar cu greu ar fi putut să le potrivească mai bine. După ce a folosit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
spele „neadevărurile” care pătau obrazul României „în plină democratizare”. Așa că, într-o după amiază, când era la spital, scriitorul s-a pomenit la căpătâi cu vizita neașteptată a doi care se ocupau de corectarea „minciunilor” occidentului - Ion Vinea și Vlaicu Bârna. Veniseră să-i solicite scriitorului o dezmințire, ceva scris din care să reiasă că el trăiește, că e bine! Poetul a refuzat solicitarea, dar cum era vorba la mijloc și de niște bani pe care i-ar fi pierdut de la
Academia bârlădeană și Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/783_a_1506]
-
350 2. Andreea Rotaru (CSSG Focșani) - 13,100 3. Maria Răuță (CSSG Focșani) - 13,050 Paralele 1. Ana Maria Ocolișan (CNS Cetate Deva) - 13,300 2. Maria Răuță (CSSG Focșani) - 12,350 3. Alexandra Marcu (CNS Cetate Deva) - 12,250 Bârnă 1. Alexandra Marcu (CNS Cetate Deva) - 13,650 2. Maria Răuță (CSSG Focșani) - 12,900 3. Andreea Rotaru (CSSG Focșani) - 12,850 Sol 1. Andreea Rotaru (CSSG Focșani) - 14,200 2. Ana Maria Ocolișan (CNS Cetate Deva) - 13,700 3
ANUL SPORTIV BĂCĂUAN 2010 by Costin Alexandrescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/283_a_1236]
-
Larisa Culbece (CSS 1 Timișoara) - 13,300 3. Andreea Puiu (CSM Onești) - 13,200 271 Paralele 1. Anda Butuc (CSS 2 București) - 13,850 2. Mădălina Blendea (CNS Cetate Deva) - 13,800 3. Laura Jurcă (CNS Cetate Deva) - 13,400 Bârnă 1. Andreea Iridon (CNS Cetate Deva) - 13,450 2. Larisa Culbece (CSS 1 Timișoara) - 13,350 3. Laura Jurcă (CNS Cetate Deva) - 13,250 Sol 1. Andreea Iridon (CNS Cetate Deva) - 14,150 2. Mădălina Blendea (CNS Cetate Deva) - 14
ANUL SPORTIV BĂCĂUAN 2010 by Costin Alexandrescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/283_a_1236]
-
2. Irina Păun (CSA Steaua București) - 13,200 3. Diana Teodoru (SCM Bacău) - 13,100 Paralele 1. Andreea Munteanu (CNS Cetate Deva) - 12,950 2. Irina Păun (CSA Steaua București) - 12,700 3. Ioana Badea (CSS 1 Timișoara) - 12,600 Bârnă 1. Ioana Badea (CSS 1 Timișoara) - 13,700 2. Irina Păun (CSA Steaua București) - 13,500 3. Denisa Năstase (CSSG Focșani) - 13,050 Sol 1. Denisa Năstase (CSSG Focșani) - 14,000 2. Irina Păun (CSA Steaua București) - 13,850 3
ANUL SPORTIV BĂCĂUAN 2010 by Costin Alexandrescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/283_a_1236]
-
ce punem pe el, În acel ecosistem energetic? Evident, plante fixatoare de energie Într’o formă utilă/accesibilă, ori producătoare de materie primă, ca de exemplu pentru hârtie. Iar aici, deși vorbesc la modul general, trebuie să-mi văd și bârna din ochi. Adică, cercetarea trebuie angajată, și evident finanțată, și pentru a identifica acele plante, pe cât posibil anuale și cu randament fotosintetic bun, ce conțin o celuloză competitivă pentru obținerea hârtiei, ori o biomasă competitivă drept combustibil, a optimiza deci
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]