12,453 matches
-
marcați de teama înecului, le-am mulțumit pentru ajutor și cu toții am ridicat ambarcațiunea pe nisip, pentru ca niciun val să n-o mai poată lua. Am golit apa din barcă și acum exista problema cum să ajungem acasă cu atât bagaj, care mustea tot de apă. L-am lăsat pe nea Nicu să aibă grijă de lucruri și în douăzeci de minute de mers pe jos pe malul mării, am ajuns în Saturn, de unde am venit cu mașina să ne luăm
FURTUNA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 203 din 22 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367403_a_368732]
-
care mustea tot de apă. L-am lăsat pe nea Nicu să aibă grijă de lucruri și în douăzeci de minute de mers pe jos pe malul mării, am ajuns în Saturn, de unde am venit cu mașina să ne luăm bagajul. Barca am ancorat-o cu un zbir de un stâlp de iluminat public de pe faleză. Va „dormi” în Venus până mâine dimineață, dacă marea se va liniști și vom pleca din Venus la pescuit dimineața. Până seara marea s-a
FURTUNA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 203 din 22 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367403_a_368732]
-
copaci. Doamna învățătoare le spune: - Copii, camerele sunt de trei persoane, puteți să vă alegeți parteneri. - Luana, Anisia, vreți să stați cu mine în cameră? - Sigur că da! - Da, doar suntem toate trei cele mai bune prietene. Și-au așezat bagajele, s-au acomodat și așa, în tabără, cele trei fete și-au propus să le facă mamelor lor câte un cadou, doar vine Ziua Mamei! Cezara Creța - 8 ani, cl.a ll-a Colegiul Național “Unirea”Tg.Mureș MIRACOLUL DIN CASTELUL
8 MARTIE ÎN OCHII COPIILOR de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1873 din 16 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367435_a_368764]
-
dorești să te speli înainte să intrăm în salon să servim masa, te conduce Mircea la baie. - Vă mulțumesc..., da imediat..., desigur..., se tot chinuia fata să fie coerentă în răspunsuri dar încă nu reușea. Mircea aducea din mașină puținul bagaj luat de Săndica pentru aceasta vizită care se dovedea o adevărată aventură. Nu putea să nu-și dea seama de prăpastia existentă între ea și părinții lui Mircea, doi intelectuali cu tradiții adânc înrădăcinate în clasa „burgheziei proletare”. Au moștenit
PLOAIA CARE UCIDE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 203 din 22 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367399_a_368728]
-
crearea lumii, sensul existenței, pronia lui Dumnezeu sau suferința omului. Reluarea unei astfel de inițiative este necesară pentru crearea unei conștiințe eclesiale, a unui mod de gândire sănătos, curat, ortodox. Părintele Galeriu venea cu o experiență duhovnicească și cu un bagaj cultural impresionant. De aceea, cuvântul sfinției sale era unul de mare forță, cu impact puternic asupra credincioșilor și, în general, asupra oricărui ascultător. Garanția propovăduirii unei învățături fără fisură, ancorate în Sfânta Scriptură și în scrierile Sfinților Părinți, citate de Părintele
PARINTELE CONSTANTIN GALERIU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366865_a_368194]
-
și am căutat râme cu un cuțit de bucătărie în grădinița cu flori a mamei din fața casei, astfel că mi-am asigurat o provizie îndestulătoare de momeală. Cu mama în căruță, care mâna caii și cu mine tronând peste toate bagajele ce umpluseră căruța, precum și cu tata pe jos, conducând oile, am parcurs cei opt kilometri până la lac. Ajunși acolo, ai mei și-au ales un loc mai accesibil pentru coborât la nivelul apei, în vederea instalării pirostriilor pentru cazanul de fiert
DULCE COPILARIE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366835_a_368164]
-
și jidanii au învățat românește (ungurii, secuii, să știi, prea puțin!). Nu numa’ că au învățat dar au și scris poezii și cântări, colinde etc.” Deși Florian nu era un om cu studii înalte, pe nea Mitică l-a uluit bagajul de cunoștințe pe care-l deținea, date și informații despre istoria țiganilor, puterea de analiză a istoriei popoarelor, diferențe și similitudini între acestea precum și umorul inegalabil al celor veseli mereu, țiganii! În scrisoarea către nea Mitică, Mike Florian mai făcea
“AM FOST PRIETENI O VIAŢĂ, DAR N-AM ŞTIUT CĂ E ŢIGAN!” de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 205 din 24 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366847_a_368176]
-
Crede-mă, sunt fericit că îți scriu - am uitat și de cancer, îl tratez cu indiferență, mă simt țigan, cum nu m-am simțit niciodată. Să pleci fară să știi ce te așteaptă și tot ce ai cu tine ca bagaj, să fie inimă de lup! Glorie ție, soare! Tu ai creat viața! Dă, Doamne, două veri și-o vară! Îi bine și vara și vara! Când ai plecat te joci cu destinu’, dacă cauți care-i misteru’, el se ascunde
“AM FOST PRIETENI O VIAŢĂ, DAR N-AM ŞTIUT CĂ E ŢIGAN!” de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 205 din 24 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366847_a_368176]
-
Ale propriului ei tată! Cum ar putea să uite nopțile în care nu putea potoli plânsul fetei după cuvintele grele spuse de tatăl ei? Cum ar putea uita disperarea din ochii copilei când tata i-a spus să-și facă bagajele și să plece? De câte ori nu a fost nevoită să se așeze drept scut în fața fiicei pentru a o apăra de violența tatălui. De ce această fată nevinovată, și așa lovită greu de soartă, nu a avut parte de mângâierea duioasă a
O CRUCE PE DRUMUL GOLGOTEI de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366885_a_368214]
-
vărului, de zăcu ăsta vreo 4 zile la infirmerie și colegul fu mutat disciplinar la altă unitate. Omul “cu miresele”a fost trezit cu brutalitate din somn de către tatăl lui, într-o duminică dimineața. La ușa casei lor, apăru, cu bagaj, cu tot, o ochelaristă, urâtă și sâsâită, tot din „Regimentul 42”, că-i gravidă cu ...omu...și ea nu poate să rămână de rușine în spital, că deja i se vedea burta. Se uită somnorosul la ea și nici nu
DESTINE ÎNGEMĂNATE de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 205 din 24 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366917_a_368246]
-
a îngrijit-o cu devotament. Până să-și facă armata și „omul cu miresele”, ochelarista a mai rămas o dată gravidă. Deși l-a scăpat mai devreme de armată, după ce-a născut și-a trecut de lehuzie, și-a făcut bagajul, și-a luat bebele și-a plecat. „Ăsta nu-i al lui, dar voi sunteți niște oameni minunați. Îmi las fata, că-i sigur nepoata voastră, le-a zis socrilor. Mai bine ca la voi n-o va duce niciunde
DESTINE ÎNGEMĂNATE de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 205 din 24 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366917_a_368246]
-
ce eram noi fără greci?! „Cum poți să stai liniștit când vezi că se trage în obrazul lui Hristos?” Spre deosebire de majoritatea refugiaților din vremea aceea, care în general erau legionari, Costică Vâlceanu se diferenția de aceștia nu numai prin imensul bagaj de cunoștințe pe care-l deținea, ci și printr-un lucru care, contextual, părea bizar: era comunist! Acesta era motivul pentru care, românii din Montreal nu-l prea agreau pe Costică Vâlceanu. Înainte să vină în Canada fusese în Spania
ERUDIŢIE ŞI MARGINALIZARE SAU DUELUL CONTRARIILOR? de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366934_a_368263]
-
masca, și mascarada, elanului erotic, romanțios (fără nicio abdicare, însă, trebuie spus, de la decența expresiei): 12 ieri, ți-ai uitat aici sutienul și bikini, procedând astfel în cel mai scurt timp o să îți lași întreaga ta garderobă, grație speranțelor tale bagajul tău deocamdată e pus după ușă. Cu același condei sunt conturate și autoportretele. Unele, dure, zeflemiste, poate trucate: 64 sunt un anonim păcătos îngrozitor de păcătos, popa mi-a dat canoane eu beam o bere pentru fiecare canon și îmi împleteam
EUGEN DORCESCU, DESPRE REALISMUL LIRIC* de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 2145 din 14 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367565_a_368894]
-
ne luăm „La revedere!” și cine știe când ne vom mai întâlni... - adăugă ea pe un ton trist. Hai să punem capăt pescuitului și să ne rezervăm timpul altor preocupări. Care ar fi acelea? am întrebat-o eu bănuitor. Pregătirea bagajelor, de exemplu. Bine atunci, facă-se voia ta, scumpă prietenă. Eu mă ocup cu strânsul uneltelor de pescuit și al bagajului mare, iar tu cu restul. După un scurt sărut luat din fugă, adunând amândoi pătura și trăgând-o după
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1505 din 13 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367557_a_368886]
-
capăt pescuitului și să ne rezervăm timpul altor preocupări. Care ar fi acelea? am întrebat-o eu bănuitor. Pregătirea bagajelor, de exemplu. Bine atunci, facă-se voia ta, scumpă prietenă. Eu mă ocup cu strânsul uneltelor de pescuit și al bagajului mare, iar tu cu restul. După un scurt sărut luat din fugă, adunând amândoi pătura și trăgând-o după noi s-o scuturăm pe malul lacului, am trecut la treabă și ne-am apucat să strângem tot ce împrăștiasem pe
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1505 din 13 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367557_a_368886]
-
Valea Mare, pe care o voi numi de-acum Valea Iubirii. Totuși, am lăsat ceva pe malul acestei bălți: amintirea unei zile minunate de mai, petrecute la pescuit și a unor clipe de dragoste unice și de neuitat. În timp ce strângeam bagajele, simțeam că ceva nu este în regulă cu mine. Gândul că în această seară, Miruna va părăsi litoralul pentru o perioadă nedefinită, mă făcea să mă întristez. Mă obișnuisem cu prezența ei, îmi plăcea s-o am în preajmă, aș
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1505 din 13 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367557_a_368886]
-
direct la Constanța, la gară, ca să prindă acceleratul spre București, chiar dacă avea bilet din Mangalia. Am condus-o pe Miruna la hotel, mai avea câteva ore până la plecarea trenului spre capitală, unde va schimba un altul spre Timișoara. Apoi, cu bagajul în Moskvici-ul meu, tăcuți ca într-o călătorie de la care nu te mai aștepți la nimic, rulam spre gara Constanța. La radio se transmitea o muzică tristă, în ton cu sentimentele noastre. Ajunși în gară, am urcat-o în vagon
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1505 din 13 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367557_a_368886]
-
Moskvici-ul meu, tăcuți ca într-o călătorie de la care nu te mai aștepți la nimic, rulam spre gara Constanța. La radio se transmitea o muzică tristă, în ton cu sentimentele noastre. Ajunși în gară, am urcat-o în vagon cu bagajul ei, apoi am revenit pe peron ținându-ne de mână și privindu-ne în ochi. Ne despărțeam cu tristețe de clipele plăcute ale unei scurte perioade, plină de trăiri intense și nebunești. Trenul s-a pus în mișcare, iar eu
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1505 din 13 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367557_a_368886]
-
2016 Toate Articolele Autorului Stau într-un fotoliu mic, asemănător cu cele de acasă, mănânc parizer și beau cafea. E bine! După drumul de la Bacău până aici, la Pensiunea unde am reținut din timp o cameră, ca și după transportul bagajelor de la mașina amicului meu, un pic de tihnă e binevenită. Stau picior peste picior și privesc pe ferastră. Sunt în Brașov, supranimit, pe drept, Regele orașelor din România (așa scrie pe umbrelele parasolare de jos, de la restaurantele din Piața Sfatului
CA LA TEATRU, MADAM ! de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 2077 din 07 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367708_a_369037]
-
devină Capitala Culturală a Lumii. ( Poate-i prea mult, dar contează sensul pe care ți-l imprimi în viața ta de om sau de oraș! ). ...Parizerul cere bere, dar n-avem, n-am apucat încă să ne organizăm mai bine, bagajele sunt desfăcute și-aranjate în mobile noi, care-aduc însă aici, în odaia mare și curată, legende, vorbe de clacă, întâmplări aparte și, dacă ai deschidere spre a recepta fie și în parte, trăiri ce-au fost și nu mai sunt
CA LA TEATRU, MADAM ! de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 2077 din 07 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367708_a_369037]
-
După ce lovești nu poți iubi mai bine sau mai mult. Vacanța de iarnă a trecut repede. O perioadă petrecută în casă cu mama, certându-ne tot timpul. Nu eram de acord cu venirea repetată a tatălui meu. Mi-am făcut bagajele și-am plecat la gară unde mi-am întâlnit colegele de cameră. Primele noastre impresii au fost cele legate de mâncarea pe care o căram cu noi parcă să ne ajungă până la vacanța de vară pentru că nu știam dacă de
LOVITURI de DORINA ŞIŞU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366890_a_368219]
-
pe jos 45 de minute, timp în care povesteam între noi întâmplări și impresii de acasă. Ne apropiase viața la internat încât ne simțeam bine împreună; eram unite, fericite și triste în același timp. Ajunse în camera de cămin, despachetam bagajele și așteptam cu frică activitățile informative ale conducerii școlii. Iarna curățam zăpada din curtea internatului. Majoritatea timpului o petreceam însă la bucătărie. Ne puneau la sortat ceapă și cartofi într-o cameră cu rafturi mari, lungi, interminabile. Acolo, șoarecii se
LOVITURI de DORINA ŞIŞU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366890_a_368219]
-
pe una dintre tetierele scaunului și am adormit. Tangajul trenului, discuțiile celor care nu mai conteneau m-au trezit după un timp. Mai aveam puțin până la destinație așa că toți începuseră să se pregătească de coborâre. Mă întinsesem să-mi iau bagajul când cea cu care se însoțise i se adresă pe numele de familie, un nume care-mi sună destul de cunoscut. M-am întors și am îndrăznit să o întreb: Sunteți fiica fostului ... de la Departamentul de Stat?... Ea ridică privirea de la
AMINTEŞTE-ŢI CĂ VEI MURI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366962_a_368291]
-
când cea cu care se însoțise i se adresă pe numele de familie, un nume care-mi sună destul de cunoscut. M-am întors și am îndrăznit să o întreb: Sunteți fiica fostului ... de la Departamentul de Stat?... Ea ridică privirea de la bagajele pe care tocmai și le așezase pe canapea schițând un semn de întrebare: L-ați cunoscut pe tata? I-am răspuns scurt: Da. A mai vrut să spună ceva dar cei din compartiment s-au pus în mișcare înaintând spre
AMINTEŞTE-ŢI CĂ VEI MURI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366962_a_368291]
-
nu-mi place la școala profesională. E doar de croitorie și confecții, nu-mi place! Te duci acolo și gata! M-am înscris la confecții pentru Focșani, prietena mea s-a dus la Timișoara la croitorie. Toamna mi-am făcut bagajul și am plecat împreună cu alte colege din clasa mea. Mama a rămas acasă. Eram supărată pentru că mă obliga să fac o școală urâtă mie. Focșaniul mi s-a părut un oraș mare și frumos. De la gară am mers pe jos
ŞAPTE ANI AUTOR DORINA ŞIŞU de DORINA ŞIŞU în ediţia nr. 207 din 26 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366943_a_368272]