5,096 matches
-
Basarabiei”, „Almanahul ziarelor «Basarabia» și «Bucovina»”, „Argeșul”, „Noua revistă română”, „Universul”, „Viața”, „Adevărul ilustrat”, „Solia satelor”, „Soarele” ș.a. În 1897 M. tipărește, la îndemnul lui C. Dobrogeanu- Gherea, culegerea de poezii populare Suspine, care conține texte de cântece lirice și balade din ținuturile Orhei, Bălți și Bender. Tematica lor este aceeași cu a întregului folclor românesc, cum remarcă și G. Coșbuc în prefața volumului: „Explicarea acestui fapt e un lucru așa de mângâietor și însuflețitor în ce privește cestiunea unității de limbă și
MADAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287946_a_289275]
-
unei reușite acțiuni de „contrabandă literară” în Germania nazistă, chiar o „mică antologie” de folclor în revista müncheneză „Das Innere Reich”. Textele culegerii Im Wandel der Zeiten (1953) sunt reluate și completate cu altele în antologia Rumänische Volksdichtungen (1954). Capitolul baladelor cuprinde piesele cele mai cunoscute (Miorița, Toma Alimoș, Bujor ș.a.), oferite în variante germane foarte prețuite, un admirator înflăcărat al acestor traduceri fiind Ion Barbu. M.-S. s-a încercat și în transpunerea capodoperelor lui Mihai Eminescu, reușind versiuni comparabile
MARGUL-SPERBER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288018_a_289347]
-
pe ape/ totdeauna sunt sus și în coaste îmi sună tot ape/ nici început nici sfârșit nici iluminare cândva/ unde de mal și de mal oriunde mai aproape”. Logosul integrator și centrul ca perpetuă aspirație organizează subiacent și imnele, și baladele din culegerea Lumină de seară (2000), care încorporează și tehnica postmodernă a descrierii circumstanțelor în textul cu valoare simbolică: „recitesc înnoptând convorbirea cu gellu naum/ din contrapunct (12 mai 1992) și oarecum în/ stare de vis de altfel unii mai
MARCULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288008_a_289337]
-
Renaștere și renașteri în arta occindentală, pref. Grigore Popa, București, 1974; Baltasar Gracián, Opere, I-III, pref. trad., București, 1975, Criticonul, pref. trad., București, 1987, Cărțile omului desăvârșit, pref. trad., București, 1994, Acțiunea și arta ingeniozității, București, 1998; Romancero. Vechi balade spaniole, pref. trad., București, 1976; Dámaso Alonso, Poezie spaniolă, pref. trad., București, 1977; B. Fundoianu, Imagini și cărți, introd. Mircea Martin, Bucuresti, 1978; Wladyslaw Tatarkiewicz, Istoria esteticii, I-IV, pref. Titus Mocanu, București, 1980 (în colaborare); Rudolf Wittkower, Sculptura. Procedee
MARCULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288008_a_289337]
-
86-90; I. Negoițescu, Sorin Mărculescu, ARG, 1971, 2; Dana Dumitriu, Imagomania, RL, 1973, 40; Florin Mihăilescu, „Locul sâmburelui”, LCF, 1973, 46; Daniel Dimitriu, „Locul sâmburelui”, CL, 1973, 23; Mircea Ivănescu, Sorin Mărculescu, traducător al vechilor poeme medievale spaniole: „Romancero. Vechi balade spaniole”, T, 1976, 8; Iorgulescu, Scriitori, 100-102; Ana Maria Tupan, Vameș între două lumi, RL, 1982, 6; Nicolae Manolescu, Treptele lirismului, RL, 1986, 2; Grigurcu, Existența, 196-204; Ion Ghilimescu, „Traducerea” ca operație clepsidrică, R, 1989, 8; Ulici, Lit. rom., I
MARCULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288008_a_289337]
-
homerice (1938), Tragicul la Sofocles (1939), Drama istorică la Sofocle și Euripide (1970). M. face istorie literară aplicată prin intermediul unor excursuri numite „cercetări cronologice”, referitoare la opere depărtate în timp. Ca folclorist, s-a preocupat, într-o viziune personală, de baladă, în care a găsit reflectate o seamă de chipuri istorice importante, așa cum reiese și din studiul Figuri istorice românești în cântecul poporal al românilor (1915). SCRIERI: Figuri istorice românești în cântecul poporal român, București, 1915; Pe drumul idealului, Cernăuți, 1919
MARMELIUC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288042_a_289371]
-
nota eseistul, interesat de izvoade, într-o pagină din Focurile primăverii și flăcări de toamnă, mutându-și privirea de la gramatica poeziei moderne spre arhetipuri și practicând stilizarea în frescă. Ia naștere o pictură narativă cu rădăcini în basme, legende și balade, în magic. Nu s-ar putea spune că Drumul spre stele, lansat odată cu Joc secund de Ion Barbu, cu Stânci fulgerate de Al.A. Philippide, ar fi o replică la orizonturile din Lângă pământ. Deși include câteva piese excelente, volumul
MANIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287984_a_289313]
-
păpuși (Nora), pref. Vera Călin, București, 1957, Pretendenții coroanei (Os domnesc), București, 1958; Carmen Sylva, Poezii, București, cu desene de Rodica Maniu, 1936; Gerhart Hauptmann, Clopotul scufundat, București, 1939; A.S. Pușkin, Basme, București, 1953; Katona József, Bánk Bán, București, 1953; Balade populare ruse, pref. Fl. Caloianu, București, 1954; Molière, Nechibzuitul sau Boroboațele, în Molière, Opere, I, București, 1955; M.I. Lermontov, Cântecul despre țarul Ivan Vasilievici, despre tânărul opricinic și despre vrednicul neguțător Kalașnikov, București, 1957; A.S. Griboedov, Prea multă minte strică
MANIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287984_a_289313]
-
că forma primară, perfectă, s-a degradat cu timpul. Aceasta este metoda la care a recurs și în alcătuirea epopeii Novăceștii, a cărei publicare i-a fost refuzată de Academia Română. Din materialele primite publică în 1859 două broșuri, una cu balade și alta cu colinde, care sunt primele colecții de folclor tipărite în Transilvania. În prefața primei culegeri încearcă o periodizare a literaturii populare în funcție de evoluția istorică (balada, de pildă, ar data din Antichitate), constată unitatea culturală a românilor, identificând motive
MARIENESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288026_a_289355]
-
cunoscut stadiul cercetărilor de la noi în domeniul folclorului. În ciuda faptului că a „cores” textele folclorice , culegerile lui M. sunt însemnate atât pentru rolul lor documentar, cât și pentru valoarea unor piese care nu au mai fost atestate ulterior, cum sunt baladele Vizercan și porumbul, Ștefan Vodă și Vlădica Ion, Ileana din Ardeal, texte din ciclul Novăceștilor, colindele Soarele și porumbii, Mireasa, Dorul murgului. SCRIERI: Învățătorii și poporul, Sibiu, 1858; ed. îngr. și pref. Eugen Blajan, București, 2001; Istoria română națională pentru
MARIENESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288026_a_289355]
-
1904; Întru memoria lui George Barițiu, Sibiu, 1904; Pețitorii, Sibiu, 1905; Sara, Miază-Noapte și Zorile, Sibiu, 1908; Negru Vodă și epoca lui, București, 1909; Țara Severinului sau Oltenia, București, 1910; Novăceștii, îngr. Eugen Blăjan, București, Minerva, 1970. Culegeri: Poezia poporală. Balade culese și corese, I, Pesta, 1859, II, Viena, 1867; Poezia poporală. Colinde culese și corese, Pesta, 1859; ed. București, 1861; Doi feți cotofeți sau Doi copii cu părul de aur, Pesta, 1871; Arghir și Ileana Cosânzeana, Pesta, 1872; Poezii populare
MARIENESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288026_a_289355]
-
Folclorul și educația estetică a maselor, București, 1968; Suntem argonauții acestor timpuri, Timișoara, 1969; Oglinzile soarelui, pref. Victor Eftimiu, București, 1970; Norvegia, București, 1971; Avram Iancu, Arad, 1972; Columnele patriei, pref. Victor Eftimiu, București, 1973; Scrisori din Scandinavia, București, 1975; Balada Lotrului, Râmnicu Vâlcea, 1975; Itinerar de glorii (1877), București, 1977; Porțile nordului, Craiova, 1977; Bărbați ai acestui pământ, București, 1979; Evocări la răsăritul soarelui, București, 1979; Proclamația, Brașov, 1979; Călătorie în țara fiordurilor, București, 1980; Gorunul lui Horea, București, 1984
MEIŢOIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288080_a_289409]
-
cultul rădăcinilor, al casei, pragului și vetrei. Satul se conturează ca un univers coerent, o cetate morală, axis mundi, care sacralizează totul. O astfel de poezie se opune programatic „mievrăriilor moderne” (după expresia veche a lui Titu Maiorescu). M. preferă balada din raționamente limpezi: prin baladesc obține dramatism și miracol, întâmplările fiind puse sub semnul trecerii timpului și al destinului. Eroul central al baladelor e Păcală, simbol al spiritului popular dominat de jovialitate, bun-simț și stoicism. Caracterul predominant poetic, rapsodic se
MATCOVSCHI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288058_a_289387]
-
astfel de poezie se opune programatic „mievrăriilor moderne” (după expresia veche a lui Titu Maiorescu). M. preferă balada din raționamente limpezi: prin baladesc obține dramatism și miracol, întâmplările fiind puse sub semnul trecerii timpului și al destinului. Eroul central al baladelor e Păcală, simbol al spiritului popular dominat de jovialitate, bun-simț și stoicism. Caracterul predominant poetic, rapsodic se imprimă și prozei lui M., impregnată de candorile adolescenței, naratorii fiind, de regulă, tineri care își trăiesc viața patetic, la hotarul dintre realitate
MATCOVSCHI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288058_a_289387]
-
cerul, Chișinău, 1970; Clopoțel, Chișinău, 1971; Melodica, Chișinău, 1971; Duda, Chișinău, 1973; Greierașul Puiu, Chișinău, 1974; Grâul, Chișinău, 1974; Bătuta, Chișinău, 1975; Axă, Chișinău, 1977; Hora mare, Chișinău, 1979; Toamna porumbeilor albi, Chișinău, 1979; Jurământul, Chișinău, 1980; Patria, poetul și balada, Chișinău, 1981; Focul din vatră, Chișinău, 1982; Roman teatral, Chișinău, 1984; Armonii, Chișinău, 1985; Tata, Chișinău, 1985; Tu, dragostea mea, Chișinău, 1987; Piesă pentru un teatru provincial, Chișinău, 1988; Vad, Chișinău, 1988; Soarele cel mare, Chișinău, 1990; Imne și blesteme
MATCOVSCHI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288058_a_289387]
-
care sunt glorificate faptele de vitejie ale tribunului ardelean. Debutul său are loc în revista „Familia”, care îi publică în câteva numere din 1866 și 1867 culegerea de folclor O nuntă în Ilișești. Tot în această perioadă adună doine și balade - o parte apar în „Familia” din 1868 - ce vor alcătui volumul Poezii poporale din Bucovina. Balade române culese și corese (1869). După absolvirea studiilor secundare s-a înscris la Facultatea de Teologie din Cernăuți, pe care o termină în 1875
MARIAN-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288024_a_289353]
-
care îi publică în câteva numere din 1866 și 1867 culegerea de folclor O nuntă în Ilișești. Tot în această perioadă adună doine și balade - o parte apar în „Familia” din 1868 - ce vor alcătui volumul Poezii poporale din Bucovina. Balade române culese și corese (1869). După absolvirea studiilor secundare s-a înscris la Facultatea de Teologie din Cernăuți, pe care o termină în 1875. În anii studenției interesul său pentru creația folclorică a crescut. Proaspăt absolvent, M. se căsătorește cu
MARIAN-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288024_a_289353]
-
înrâurirea lui I. Creangă, în genul amintirilor. În activitatea folcloristică a lui M. se disting trei etape. La început, în perioada studiilor gimnaziale, este puternic influențat de exemplul lui V. Alecsandri. El culege la întâmplare, manifestă preferințe pentru doine și balade, prelucrează textele culese și creează balade în manieră folclorică. Colecția din 1869 reține doar prin câteva piese a căror autenticitate nu este îndoielnică. Apropierea de cercul folcloristic al lui B. P. Hasdeu delimitează începutul celei de-a doua etape, care
MARIAN-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288024_a_289353]
-
amintirilor. În activitatea folcloristică a lui M. se disting trei etape. La început, în perioada studiilor gimnaziale, este puternic influențat de exemplul lui V. Alecsandri. El culege la întâmplare, manifestă preferințe pentru doine și balade, prelucrează textele culese și creează balade în manieră folclorică. Colecția din 1869 reține doar prin câteva piese a căror autenticitate nu este îndoielnică. Apropierea de cercul folcloristic al lui B. P. Hasdeu delimitează începutul celei de-a doua etape, care ține din ultima clasă de liceu
MARIAN-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288024_a_289353]
-
să plece la Suceava. Este perioada în care renunță la intervenția în textele culese și își lărgește simțitor sfera investigațiilor, interesându-se de cultura populară în totalitatea ei. Sub raport geografic, culegerile sale nu depășesc încă aria regională. Publică acum balade, snoave și legende (în „Columna lui Traian”), plugușoare și colinde (în „Foaia societății «Românismul»”), doine, hore, anecdote și păcălituri din Bucovina (în „Convorbiri literare”), datini și credințe (în „Albina Carpaților”), cântece epice (în „Aurora română”), descântece și vrăji (în „Traian
MARIAN-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288024_a_289353]
-
poporale române (I-II, 1873-1875), care marchează un moment important în evoluția concepției sale folcloristice. În prefață precizează că a adunat aceste creații așa cum le-a auzit și că le-a publicat în forma lor originală. Cele două volume de balade și doine, în care pe alocuri se mai simte intervenția culegătorului, cuprind piese folclorice de o incontestabilă ținută artistică. Notele explicative ce însoțesc unele texte, indicarea localităților de unde au fost culese și notarea, câteodată, a numelui informatorilor, precum și glosarul dialectal
MARIAN-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288024_a_289353]
-
Legendele păsărilor (1975) și Basme din Țara de Sus (1975). Tot postum a apărut și volumul Hore și chiuituri din Bucovina (1911). Lucrările Botanica populară și Mitologie românească au fost editate abia în 2000. Au rămas în manuscris doine și balade din Bucovina și Ardeal, cântece ostășești, obiceiuri din ciclul familial (Junețea la români), datini legate de sărbători, colinde, snoave, cimilituri ș.a. Bun cunoscător al creației populare românești, M. a realizat o operă de referință, neegalată încă în literatura românească de
MARIAN-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288024_a_289353]
-
Leu, Suceva, 1994; Trilogia vieții, I-III, îngr. Teofil Teaha, Ion Șerb și I. Ilișiu, București, 1995; Botanica populară, îngr. și pref. Antoaneta Olteanu, București, 2000; Mitologie românească, îngr. și pref. Antoaneta Olteanu, București, 2000. Culegeri: Poezii poporale din Bucovina. Balade române culese și corese, Botoșani, 1869; Poezii poporale române, I-II, Cernăuți, 1873-1875; Tradițiuni poporale române, Sibiu, 1878; Descântece poporane române, Suceava, 1886; Vrăji, farmece și desfaceri, București, 1893; Satire poporane române, București, 1893; Tradiții poporane române din Bucovina, București
MARIAN-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288024_a_289353]
-
populare. Într-o cercetare comparativă care își păstrează și astăzi interesul, sunt avute în vedere prototipuri, se stabilesc filiații, variante, paralelisme, este marcată înrâurirea cărților populare asupra literaturii populare și a celei culte. Atât aici, cât și în studiile despre baladă și doină, folclorului i se confirmă valoarea de document istoric și lingvistic, fără să fie ignorată analiza din perspectivă literară. Ca de obicei, mobilizându-și competențele multidisciplinare, H. dă cercetării propriu-zise deschidere teoretică. După el, cercetarea literaturii populare, parte a
HASDEU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287418_a_288747]
-
Faza de tranziție este reprezentată de ziarul „Momentul” al lui G. Ibrăileanu și de Î.l., care avea scopul de a regrupa și reîmprospăta forțele pentru o nouă afirmare „viețistă”. În poezie se remarcă G. Topîrceanu cu Rapsodii de toamnă, Balada munților, Balada morții, Demostene Botez, care și susține financiar revista, prezența grupului ieșean format din Al. O. Teodoreanu, Otilia Cazimir, Mihai Codreanu și tânărul Al. A. Philippide, debutant aici cu versurile din Cântecul câtorva. Acestora li se alătură V. Voiculescu
INSEMNARI LITERARE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287557_a_288886]